14,040 matches
-
are o anumită stăpânire asupra oamenilor. Hristos îl descrie pe diavol drept stăpânitor al acestei lumi (In 12, 31; 14, 30). Apostolul Pavel îl numește dumnezeu al acestei lumi (2 Cor 4, 4). Prin lucrarea de răscumpărare a lui Christos, domnia diavolului a fost învinsă de principiu. In 12, 31: „Acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară“. Evr 2, 14: El a luat trup și sânge „ca să nimicească prin moartea sa pe acela care are stăpânirea morții, adică pe diavol
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
de principiu. In 12, 31: „Acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară“. Evr 2, 14: El a luat trup și sânge „ca să nimicească prin moartea sa pe acela care are stăpânirea morții, adică pe diavol“. La Judecata de Apoi, domnia diavolului va fi frântă în mod desăvârșit și definitiv. În mod tradițional, se consideră că indiciile posesiunii demonice pot fi, printre altele: Tipologia biblică a posesiunii demonice cuprinde următoarele (Willem van Dam ): Conform unui autor catolic, păcatul poate "deschide poarta
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
anume a pregăti lumea politică și jurnalistică franceză pentru detronarea lui Cuza și aducerea pe tron a unui domn străin, în contextul în care Unirea Principatelor era recunoscută atât de Imperiul Otoman cât și de Marile Puteri doar pe perioada domniei lui Cuza. Și în Țară Carada a luptat împotriva lui Cuza prin intermediul ziarului "Românul". Pentru aceasta, a fost închis. Eliberat curând, pleacă din nou la Paris, împreună cu Ion C. Brătianu, de data aceasta pentru a duce tratative cu Casa regală
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
vodă RăzvanA»“. Răzvan devine domnitorul Moldovei. iar Hașdeu punctează aici câteva tradiții străvechi privind înscăunarea, urările pe care le primește noul domnitor de la Șoltuzul de Suceava, de la „băiatul cel mai sărac“, de la căpitanii săi și de la Vidra, care-i urează „domnie fericită“ și să ajungă împărat prin unirea țărilor române, „Tu să legi într-o cunună toate tarile române,/ încât de la Marea Neagră pan la falnicul Carpat,/ Să nu domnești că un vodă, ci că Răzvan-împărat!“ Răzvan le promite tuturor că „La
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
unui act din 2 februarie 1453 al domnitorului moldovean Alexăndrel Vodă, prin care s-a acordat Mănăstirii dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, cu oameni din țară sau din Polonia, scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. În perioada 1775-1918, ca urmare a anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, satul Ițcani a îndeplinit rolul de punct de frontieră austro-ungar, atât de cale ferată, cât și rutier. În perioada interbelică, comuna Ițcani a purtat numele de
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
centrul Sucevei. Localitatea Ițcani are o existență ce datează din secolul al XV-lea. În zona cunoscută astăzi sub denumirea de Ițcanii Vechi sau Hărbărie a fost construită o biserică de lemn la sfârșitul secolului al XIV-lea, în perioada domniei lui Petru al II-lea Mușat (1375-1391). Aceasta era ctitoria unui boier moldovean numit Iațco. Mănăstirea de maici a fost numită „a lui Iațco din țarina Sucevei” sau Mănăstirea Ițcani, ea beneficiind de danii din partea mai multor domnitori ai Moldovei
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
la 2 februarie 1453, Mănăstirea Ițcani a primit de la domnitorul Alexăndrel Vodă (1449, 1452-1454, 1455) dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, cu oameni din țară sau din „țara leșească” (Polonia), scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. Acest drept a fost confirmat și de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504), însă actul nu s-a păstrat. În secolul al XVI-lea, în locul bisericii de lemn s-a construit o biserică de zid. În pronaosul bisericii
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
fi începînd din capătul pârâului a mâtcii țăranii până la capul pârlogului din vale, di acole la deal, până la hotarul Tătărăștilor, iară dinspre alte părți, după vechiul hotar, până unde s-au hrănit din vechiu. Și spre aceasta este credința însuși domniei meli de mai sus numit, Petru Voievod și credința a pre iubit fiiului nostru Bogdan și credința tuturor boierilor noștri ai Moldaviei, a mări și a mici.” Grigorie Bogzovici din Huși, 7036 (1528) Mart,1. După A. Sava. Documente privitoare
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
în general cetățenii care locuiau în apropiere. Nu s-au mai înregistrat incendii catastrofale pentru oraș. Prima însemnare documentară a unui cutremur petrecut în București datează din timpul domnitorului Șerban Cantacuzino, din 8 august 1681. Cutremurul din 1738 din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat a stîrnit panică și este menționat în mai multe surse. Cronicarul Constantin Dapontes scrie că în ziua de miercuri 31 mai la orele 3 și jumătate dimineața zidurile Palatului domnesc s-au crăpat; într-o însemnare grecească
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
numeroase mori pe albia Dâmboviței. Morile potoleau într-o măsură oarecare apa rîului dar exercitau și o presiune la suprafața apei, împingînd-o peste maluri. Prima însemnare documentară despre o inundație mai mare provine din timpul domnitorului Gheorghe Duca .<br> În timpul domniei lui Alexandru Moruzi se iau măsuri pentru repararea podurilor de peste Dâmbovița, poduri care erau șubrezite și amenințau să se prăbușească. Cele patru poduri au intrat în reparații: podul de la Șerban-Vodă în 1793, podul de la Gorgani în 1794, podul de la Cotroceni
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
Denumirea de Stil brâncovenesc sau de "artă brâncovenească" caracterizează in istoriografia română de artă, arhitectura și artele plastice în Țara Românească din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Deoarece această epocă a influențat în mod hotărâtor evoluțiile de mai târziu, termenul se folosește prin extensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați, până către 1730. Istoricii de artă caracterizează uneori
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Moldova secolului al XVII-lea, influențată prin intermediul polonez de umanismul european, este una din premizele apariției stilului brâncovenesc, caracterizat prin recepția barocului apusean și programe artistice unitare. Bazele înfloririi din epoca brâncovenească au fost puse în timpul celor două decenii de domnie a lui Matei Basarab (1632-1654), care asigurase Țării Românești o anumită stabilitate politică și favorizase dezvoltarea artelor. Printre cele mai importante edificii ale epocii lui Matei Basarab se numără biserica Mănăstirii Arnota (1633), biserica Schitului Crasna-Gorj (1636), biserica Schitului Topolnița-Mehedinți
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
politice își manifestă mai puternic interesul pentru arta apuseană și sunt la rândul lor descoperite de portretiștii italieni și flamanzi. Gravori specializați în portretistică îi consacraseră deja lui Mihai Viteazul ca principe de rang european mai multe portrete, începând cu domnia lui Matei Basarab majoritatea domnilor români sunt reprezentați de artiști apuseni în postura tipică monarhilor din epoca barocului timpuriu, cu elemente orientale în vestimentație. Astfel îl reprezintă pe Constantin Brâncoveanu veronezul Alessandro dalla Via, activ la Veneția. În epoca lui
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
acel edificiu de la începutul secolului al XVI-lea denotă predilecția pentru siluete elansate care va caracteriza apoi arta brâncovenească. Gustul mai rafinat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră. În timpul domniei lui Brâncoveanu activitatea de construcție s-a intensificat. Patronatul domnitorului nu s-a limitat doar la Țara Românească, daniile sale au fost destinate și Mănăstirii Sf. Ecaterina de pe Muntele Sinai, unor biserici din Ierusalim, Liban, Epir și mănăstirilor de pe Muntele
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
se va ocupa telegraful, armata și unele orașe mari vor solidariza cu mișcarea conspirativă. Se înlătură temerile unora de o intervenție străină, se confecționează steagul nou, stabilindu-se semnale ca tragerea clopotelor și sunarea trâmbițelor gărzii naționale. Primii ani de domnie ai lui Carol I s-au caracterizat printr-o mare agitație politică și o continuă instabilitate guvernamentală. Între 11 mai 1866 și 7 august 1871 au avut loc nu mai puțin de nouă schimbări de guverne, (durata medie sub 7
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
Albert Duce de York, devine rege, o poziție pe care a fost reticent în a o accepta. Albert și-a luat titlu de George al VI-lea, pentru a sublinia continuitatea politicii tatălui său și restaurarea încrederii în monarhie. Începutul domniei a fost în jurul incertitudinii legate de titlurile și poziția pe care o ocupa fostul rege, Eduard. Pentru a soluționa această problemă, primul act al actualului rege a fost să confere fratelui său titlul de ASR (Alteța Sa Regală) Duce de Windsor
George al VI-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/305916_a_307245]
-
soția și viitorii copii nu aveau dreptul la acest titlu. George al VI-lea a fost, de asemenea, obligat să cumpere reședințele regale Castelul Balmoral și Sandringham House de la Prințul Eduard. Riscul crescut al războiului din Europa a dominat începutul domniei lui George al VI-lea. Regele era obligat constituțional să sprijine poziția primului ministru Neville Chamberlain față de Adolf Hitler. Când regele și regina l-au întâmpinat pe Chamberlain la întoarcerea de la negocierea Acordului de la München în 1938 l-au invitat
George al VI-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/305916_a_307245]
-
cedat tronul fiului său Filip II. Carol V, în ciuda acțiunilor sale nemiloase, a fost privit ca un conducător sensibil la nevoile Țărilor de Jos. Filip în schimb, a fost crescut în Spania și nu vorbea nici neerlandeză, nici franceză. În timpul domniei lui Filip, tensiunile s-au aprins în Țările de Jos din motive de taxare excesivă, represiune a protestantismului și eforturi de centralizare. Conflictul crescând a atins punctul critic și a condus în cele din urmă la războiul de independență. În
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
nașterii lui "Didius Iulianus", fiu al lui Quintus Petronius Didius Julianus și al soției acestuia, Aemilia Clara, familie nobilă din Mediolanum, variază în funcție de sursele cercetate: 30 ianuarie 133, potrivit lui Cassius Dio și 2 februarie 137, potrivit Istoriei Auguste. Scurta sa domnie ne este prezentată și de Herodianus, istoricul grec. Viața lui Didius Iulianus de dinaintea accederii sale la putere ne este prezentată de culegerea anonimă Historia Augusta. Ceea ce aflăm din "Historia Augusta" ne este confirmat de inscripțiile latine și de arheologie. Crescut
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
au fost legate de acest atac al caucilor, dar într-un mod mai puțin sigur. Consulatul a recompensat, în 175, aceste acțiuni de succes, înainte de a i se încredința lui Didius Iulianus guvernările Dalmației, Germaniei inferior, apoi a Bithyniei. Începutul domniei lui Commodus și represiunea consecutivă conjurației conduse de Lucilla (sora mai mare a lui Commodus), au condus la trecerea lui Didius Iulianus într-o perioadă de dizgrație. S-a îndepărtat de viața publică și s-a refugiat în proprietățile sale
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
detronează pe Didius Iulianus și ordonă să i se taie capul, la 1 iunie 193. Apoi, dizolvă Garda Pretoriană și ordonă executarea asasinilor lui Pertinax. Începe un război civil, care va dura până în 197. Monedele bătute la Roma în timpul scurtei domnii a lui Iulianus ne permit să avem portretul său (fig. 1). Mesajele politice pe care le vehiculează sunt obișnuite. Iulianus se proclamă RECTOR ORBIS, adică „stăpân al lumii”. Această tematică o regăsim în figura zeiței Fortuna, care conduce globul terestru
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
13-15 mai 2005. 35. Rada VARGA - Locuri de cult ale zeilor taumaturgi în Dacia romană, p. 5-8. 36. Lucian-Valeriu LEFTER - Implicații istorice și etnologice ale ospățului funerar în Moldova (secolele XV-XVII), p. 9-15. 37. Mihai Gh. MÂRZA - Un pretendent la domnia Țării Moldovei: stolnicul Vasile Ceaurul (1717), p. 16-24. 38. Elena CHIRIȚOIU - Un manuscris românesc de la mănăstirea Râmeț. Istoria videniei unei femei pravoslavnică ce se numește Sofiana, p. 25-28. 39. Vlad HOGAȘ-TALPĂU - Franța și recuperarea de către România a calității de aliat
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
și 8 taleri tătărăști; precum arată mărturie de la acei oameni buni. Noi însăși iam întărit ca să aibă el a stăpini acea ocina, ace parte care este mai sus scrisă și nimeni altul să nu să amestece piste aciastă carte a domniei mele." La începutul veacului XIX, la momentu alipirii (Anexarea) Basarabiei de Rusia, moșia Condrătești aparținea răzeșilor. Adminstrativ aparținea de județul Iași și în sat locuiau: doi dascăli, 48 mazili (răzeși), 6 ruptași, 19 gospodării de săraci, 10 burlăci, în total
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Lelina de 1,2 ha. Pe teritoriul satului funcționează biserica construită în anul 1861 cu hramul « Nașterea Maicii Domnului », care se sărbătorește pe data de 21 septembrie. Biserica este construită de Protosigherelul Mănăstirii Vatoped din muntele Atos din Grecia pe timpul domniei țarului Alexandru II. Biserica dispune de altar, iconostas, cafastru, strană, policandru, icoane ale sfinților, cărți bisericești. Clopotnița are 5 clopote de diferite mărimi. De la data construcției, activitatea bisericii nu a fost întreruptă. Pe teritoriul satului sunt amplasate două monumente în
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
a construit Vodița 2, unde Nicodim a revenit de la Tismana), singura citadelă a ortodoxiei noastre rămânând, timp de peste șase veacuri, Mănăstirea Tismana. Deoarece cu Vladislav I (Vlaicu Vodă, 1364-1377) începe pomelnicul mănăstirii, fratele lui Vlaicu, Radu I Vodă asociat la domnie din 1372, fiind al doilea în pomelnic, istoricul Alexandru Ștefulescu susținea că la începutul domniei lui Vlaicu Vodă între anii 1364-1366 s-au construit mai întâi biserici din lemn și s-au făcut danii prin hrisov. Tot ceea ce se făcea
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]