12,731 matches
-
Vasile Conta, etc. A preluat apoi tipografia lui Th. Codrescu, înființând Stabilimentul grafic Miron Costin, pe strada Golia nr. 54. Pentru ca toată lumea să aibă acces la cărți, a inițiat cunoscutele și apreciatele „Colecțiune de 1 leu” (1893), unde au fost editate 70 volume ieftine, și „Biblioteca de 25 de bani” (1895), editându-se 26 volume. După cum afirma Elias Șaraga, "„se știe că ținta principală a colecțiunii noastre este de a da lumină pe lângă producțiunile literare contemporane și operele scriitorilor noștri vechi
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
Stabilimentul grafic Miron Costin, pe strada Golia nr. 54. Pentru ca toată lumea să aibă acces la cărți, a inițiat cunoscutele și apreciatele „Colecțiune de 1 leu” (1893), unde au fost editate 70 volume ieftine, și „Biblioteca de 25 de bani” (1895), editându-se 26 volume. După cum afirma Elias Șaraga, "„se știe că ținta principală a colecțiunii noastre este de a da lumină pe lângă producțiunile literare contemporane și operele scriitorilor noștri vechi, punându-le la dispoziția publicului cititor cu un preț infim”. A
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
Antichități. În anul 1891, Elias Șaraga devine primul donator de timbre și formulare postale pentru Muzeul Poștei din București. În anul 1906, a donat și călimara cu cerneală folosită în tipografia lui Asachi pentru tipărirea apelurilor Unirii. De asemenea, a editat un mare număr de medalii comemorative (ocazionate de Aniversarea Academiei Mihăilene, Sfințirea Mitropoliei, Cucerirea Griviței, Aniversarea lui Cuza Vodă, Comemorarea a 20 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu etc.). Pentru aceste fapte, i s-a conferit medalia de aur
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
artă ("Österreichisches Ehrenzeichen für Wissenschaft und Kunst"). În iunie 1979 a dirijat ultima sa premieră la opera de stat ("Staatsoper") din Viena: "Răpirea din serai" de Mozart, (în regia lui Dieter Dorn, scenografia și costumele Jürgen Rose, cu participarea cântăreților Edita Gruberová, Horst Laubenthal și Rolf Boysen). În 1980 a făcut un turneu în Japonia cu "Staatsoper" din Viena, ocazie cu care a dirijat "Ariadna la Naxos" ("Ariadne auf Naxos") de Richard Strauss, iar în primăvara anului 1981 a avut loc
Karl Böhm () [Corola-website/Science/304960_a_306289]
-
Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei. O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii române editat de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea „dornă” prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă „dolină”, romanii au numit-o „durnacum”, iar la români a ajuns „Dorina”, care prin eliminarea vocalei „i” și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de 25 august locotenentul/porucicul A.D. Macedonski este pus în disponibilitate, fiind ostil guvernului revoluționar, fiind reabilitat la 28 septembrie, iar în anul următor în 4 decembrie este avansat căpitan. Între anii 1850 - 1852, traduce din rusește și i se editează Reglement ostășesc de slujba infanteriei (Cartea I, Partea II, 1-2), Suplement la Școala recruților de pedestrime (Cap.II. încărcarea puștilor) și "Instrucția pentru împușcarea la țintă" și adăogată cu note deslușitoare la solicitarea oficialității, pentru uzul Școlii Militare naționale. În
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
ori învingem, ori murim!" (album; în limba franceză) („Tineretul Liber”). 1991 - "Economia mondială", de Denis Auvers; prima traducere din limba franceză publicată (editura Humanitas). - "Roumanie: aperçu géographique", de Dan Balteanu (Editura Enciclopedică). - traduce și redactează versiunea franceză a Buletinului ARPress, editat de cotidianul „România liberă”. 1994 - "Le cadre législatif et institutionnel pour les minorités nationales de Roumanie"; în colaborare (Institutul român pentru drepturile omului). - "Petru cel Mare", de Henri Troyat (roman istoric) (editura Humanitas). - revista „Arhivele totalitarismului”, nr. 13-14 ([n limba
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
este primul album al formației Phoenix scos în țară, după reîntoarcerea din 1990. A fost lansat pe data de 20 decembrie 1992 la Casa Tineretului din Timișoara, într-o ediție triplă: disc (dublu, scos de „Eurostar”), casetă audio (editată de „Unimedia Records”) și CD (editat de „Genius”), ultimul apărând însă pe piață abia în primăvară. Au urmat alte două ediții, apărute la casele de producție „Vivo” (casetă audio - 1995) și „Genius” (CD și casetă audio - 1996). Producția aparține lui
SymPhoenix/Timișoara () [Corola-website/Science/305042_a_306371]
-
formației Phoenix scos în țară, după reîntoarcerea din 1990. A fost lansat pe data de 20 decembrie 1992 la Casa Tineretului din Timișoara, într-o ediție triplă: disc (dublu, scos de „Eurostar”), casetă audio (editată de „Unimedia Records”) și CD (editat de „Genius”), ultimul apărând însă pe piață abia în primăvară. Au urmat alte două ediții, apărute la casele de producție „Vivo” (casetă audio - 1995) și „Genius” (CD și casetă audio - 1996). Producția aparține lui Nicu Covaci și lui Dan Chișu
SymPhoenix/Timișoara () [Corola-website/Science/305042_a_306371]
-
Freising, Germania) a fost un ziarist, legionar și teolog ortodox în România și în exil (Germania). Din 1941 a fost internat în lagărul de la Buchenwald, până în 1944, datorită faptului că a fost legionar. a colaborat ca gazetar la revista Cuvîntul, editată de Nae Ionescu. În seara zilei de 15 martie 1943, George Racoveanu a ținut o conferință în fața grupului legionar Weimar-Buchenwald, în care a atacat atitudinea BOR: "Căci, iată, dacă un ins singuratic a ucis, fără voie, ori în legitima lui
George Racoveanu () [Corola-website/Science/305053_a_306382]
-
Potrivit declarațiilor liderului Nicolae Covaci, formația Phoenix a compus de-a lungul carierei circa 300 de piese. Acest articol le conține pe cele care au fost editate pe albume oficiale. Compusă de Nicolae Covaci în anii '80, apărută în Germania în 1988, pe discul single „Tuareg/Mr. G's Promises”, sub numele de „Tuareg”, și în același an pe discul maxi-single „Tuareg”, alături de o versiune „Tuareg-extended version
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
text (în limba engleză) de Tom Buggie. A fost înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, Sabin Dumbrăveanu - violoncel, Ivan Kopilović - voce; apărută pe discul din 1981 editat în Germania („Transsylvania”). Compusă în 1974-1975 de Josef Kappl; versuri: Șerban Foarță și Andrei Ujică; înregistrată pentru albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996) în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
clopote, G. Reininger - sintetizator, orgă electronică, Florian Pittiș - recitator. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996). Cântec popular macedonean; aranjament Nicolae Covaci (1999), după o idee mai veche, din anii '80. A apărut pe discul maxi-single „Ora-hora” (1999, editat în Germania). Înregistrat în România (1999) în componența N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Alin Oprea - chitară acustică, voce, Tavi Colen - voce. Apărut și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Compusă în 1999 de Nicolae
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară bas, vioară, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, țambal, V. Sepi - percuție. Melodia a apărut și pe discul „Evergreens” (1993). O versiune în limba engleză (text: Rolf Möntmann - Tom Buggie), intitulată „Gypsy Storie”, a apărut pe discul editat în Germania în 1981. Formula care a înregistrat-o era N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, chitară solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, I. Kopilović - voce, S. Dumbrăveanu - violoncel. O altă înregistrare s-a
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
apoi înregistrată în 1999 în formula N. Covaci - chitară acustică, double-six, chitară bas, voce, T. Colen - solist vocal, A. Oprea - chitară acustică, voce, L. Cioargă - baterie. Apărută sub numele „Pe umeri pletele-i curg râu...” pe discul maxi-single „Ora-Hora” (1999, editat în Germania - unde este greșit trecută ca melodie populară). A apărut cu numele actual pe reeditarea maxi single-ului „Ora-Hora” (2000) și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000 și 2003 - unde este greșit trecută ca fiind compusă de
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a TVR-ului, datând din 1973, într-o formulă fără Sepi. A apărut și pe discurile „Remember Phoenix” (1991) și „Evergreens” (1995). O altă versiune, cu text in limba engleză de Tom Buggie, a apărut sub numele „Wedding” pe albumul editat în Germania în 1981 sub titulatura Transsylvania-Phoenix; a fost înregistrata în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, I. Kopilović - voce, S. Dumbrăveanu - violoncel. Altă versiune (în română) a
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
fie folosită mai târziu în elaborarea piesei „Zoomahia” de pe „Cantafabule”. A apărut pe discul „Formații de muzică pop 1”, în 1975. Piesă compusă în 1999 de Nicolae Covaci pe versuri de Dinu Olărașu și apărută, prima oară, pe maxi-single-ul omonim, editat în Germania în 1999, apoi pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). A fost înregistrată în 1999 de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, chitară bas, L. Cioargă - baterie, T. Colen - voce, A. Oprea - voce, chitară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
bas, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută și pe discul „Evergreens” (1995). Melodie compusă în anii 80 de Nicolae Covaci, și apărută prima oară sub numele „Mr. G’s Promises” pe discurile single și maxi-single editate în Germania în 1988 sub titulatura Transsylvania-Phoenix. A fost înregistrată de Nicolae Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, drum programming. Apărută (aceeași înregistrare) sub numele inițial, pe discul single din 1990. Titlul inițial al melodiei „Numai una”, sub care
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Montmann (pe discul din 1981 este menționat numai Bordeianu, pe discul „Symphoenix/Timișoara” scrie Covaci și Bordeianu, iar pe „Aniversare 35” scrie Bordeianu și Rolf Montmann). A apărut prima oară sub numele „Star Dance” (probabil greșeală de tipar), pe discul editat în Germania în 1981 sub titulatura Transsylvania-Phoenix; formula care o înregistrase era N. Covaci - solist vocal, chitară acustice, M. Neumann - vioară, voce, S. Dumbrăveanu - violoncel, I. Kopilović - voce. O altă înregistrare, din aceeași perioadă, se află pe discul „Folk, Lied
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
J. Kappl - chitară bas, voce, blockflöte, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, O. Lipan - percuție (bongos). Piesă compusă la sfârșitul anilor 70 de către Nicolae Covaci. Textul (în limba engleză) aparține lui Rolf Möntmann. A apărut prima oară pe discul „Transsylvania” editat în Germania în 1981, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, chitară solo, T. Buggie - chitară bas, M. Neumann - vioară, voce, O. Lipan - baterie, percuție, S. Dumbrăveanu - violoncel, I. Kopilović - voce. A fost înregistrată și pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Covaci - chitară acustică, voce, V. Vaessen - chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), M. Neumann - vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Nume sub care a apărut piesa „Ciocârlia” pe discul single editat în Germania în 1987 și pe maxi-single-ul „Tuareg”. Vezi Ciocârlia. Piesa compusă de Nicolae Covaci în anii 80. Textul în limba engleză aparține lui Paul Jellis. A fost înregistrată pentru albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
aparținea albumului „Cei ce ne-au dat nume”, interzisă de cenzură la apariția discului, în 1972. Un fragment din înregistrarea live a baladei (în 1971) a apărut în noiembrie 2007 pe compilația „Muzică de colecție vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat”, editată de Jurnalul Național. Componența formației era: Nicolae Covaci - chitară solo, Josef Kappl - chitară bas, vioară, Mircea Baniciu - solist vocal, tamburină, Cornel Liuba - baterie. Piesă compusă în 1967 (?) de Nicolae Covaci și Florin Bordeianu, textul aparținând tot lor. A apărut pe
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
piesă, în Timișoara, de către TVR. Există și pe discurile „Remember Phoenix” (1991), „Evergreens” (1993) și „Vremuri, anii 60” (1998). Compusă în 198? de Nicolae Covaci; text (în limba engleza) Tom Buggie; apărută prima oară cu titlul „Wanting” pe discul LP editat în Germania în 1981. Formula de la înregistrări era N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, I. Kopilović - voce. O altă versiune a fost înregistrată în 1990 și a apărut
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
35” (1997); formula era: N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce, M. Neumann - vioară, voce. Nume sub care a apărut varianta în limba engleză a piesei „Nunta” pe discul LP editat în Germania în 1981. Vezi Nunta. Piesa compusă în 1977 la Amsterdam de Nicolae Covaci, având text în limba engleză de John Kirkbride și Rolf Möntmann; apărută prima oară pe albumul editat în Germania în 1981, fiind înregistrată de N.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
limba engleză a piesei „Nunta” pe discul LP editat în Germania în 1981. Vezi Nunta. Piesa compusă în 1977 la Amsterdam de Nicolae Covaci, având text în limba engleză de John Kirkbride și Rolf Möntmann; apărută prima oară pe albumul editat în Germania în 1981, fiind înregistrată de N. Covaci - solist vocal, chitări solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, S. Dumbrăveanu - violoncel, I. Kopilović - voce. Înregistrată și pentru albumul „Timișoara” (1992), în formula N.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]