13,637 matches
-
de muncă unde presiunea a fost mai redusă. În cele din urmă, responsabilitățile sunt asumate întotdeauna de oameni aflați în diverse posturi ale ierarhiei birocratice, care interpretează mai mult sau mai puțin mecanic textul regulamentelor. Ca urmare, reacțiile autorităților, ale elitei conducătoare a României, față de rezultatele modului de funcționare a sistemului de muncă obligatorie au diferite surse explicative. Pe de altă parte, sistemul în sine, așa cum a fost gândit și aplicat, a reprezentat expresia desconsiderării totale a populației evreiești de către regimul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să spun că s-a cam exagerat. Bătrânul izbucni în râs. — Nu contează că nu te dai în vânt după munca în echipă. Important e că ești curajos. Dacă n-ai fi fost curajos, n-ai fi devenit Computator de elită. Așa se și explică leafa ta mare. N-am mai găsit nici o replică, așa că am tăcut. Bătrânul a izbucnit iar în râs. Apoi m-a condus în biroul de alături. — Eu sunt biolog, spuse el. Mă rog, biolog într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să-l simpatizez foarte mult. Întins pe canapea, mă gândeam la felul lui ciudat de a vorbi și la hohotele lui de râs. Când mi-am amintit cum a scos sunetul cascadei, am realizat că făcea parte din cercetătorii de elită. Cu siguranță așa stăteau lucrurile. Nu era la îndemâna oricui să introducă sau să scoată sunete. La fel de clar îmi era și faptul că e un excentric. Câți oameni de știință s-ar fi încumetat să-și plaseze laboratorul în subteran, în spatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
yeni, îmi zise Pitic. Nu oricine poate! Am încuviințat fără nici un comentariu. — Ce să mai vorbim de urechi! Le smulge pur și simplu. Iar am dat din cap. Până acum trei ani a fost luptător profesionist. Și încă unul de elită. Tânăr, vioi, priceput... Dar l-a găsit naiba să se rănească la genunchi, or așa ceva nu se permite unui profesionist. El trebuie să se miște repede. Bărbatul cel solid mă privea fix, așa că iar am încuviințat. — Doamne, ce l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ceva ani înainte de 1970. În noblețea lor morală nu și-a făcut loc gheara golemului stalinist. Au murit anticomuniști, conștienți de năpasta prăbușită peste ei . În 1936, vărul mamei, Costică Filipescu ministrul agriculturii în Cabinetul Alexandru Vaida Voievod, în anturajul elitei satului Burdusaci, printre altele, a rostit și cuvintele comunism și Stalin. După plecarea musafirilor, mama a rugat preotul să sfințească cerdacul ospitalier al colocviilor estivale numai pentru rostirea celor două cuvinte blestemate. Intr-o asemenea familie m-am născut, am
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
meu de vedere ei ȘI-AU FĂCUT DATORIA AȘA CUM AU CREZUT DE CUVIINȚĂ . N.n. - Este o pledoarie ticăloasă, profund comunistă, uluitoare : Justificarea țintă, pretins patriotică a călăilor, asasinilor care au umplut gropile comune cu cadavrele martirilor. Au schingiuit și lichidat elitele țării. Au mutilat existența multor generații de tineri prin lagărele și închisorile comuniste de exterminare, etc.. Au estopiat conștiințe !! In numele uniformei și a unui jurământ nelegiuit au distrus cu o brutalitate devastatoare milioane de români vrednici de stimă . In
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
articole și eseuri Mihai Uță, Gr. T. Popa, C. Aldea, Ernest Stere, Tudor Vianu (Libertatea cugetării), Mircea Mancaș (Arta și colectivismul social), Ion Petrovici (Filosofia franceză în România), D. Popovici (Românii în presa saint-simoniană, „Santa Cetate”), Octav Botez, D. Papadopol (Elitele în democrația selectivă), George Ivașcu (Gherea și actualitatea), C. Titel Petrescu, E. Kalos (Contribuții la psihologia raselor și popoarelor), Ion Pas (Oameni și animale), Ștefan Bârsănescu (Reflexiuni de psihologie criminală). În numărul 5/1936 se publică amintirile lui Ion Petrovici
GANDUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287151_a_288480]
-
Cuvânt înainte, se reține: „Inițiatorii [...] țin să mărturisească, înainte de orice, o atitudine pe care ei ar vrea s-o fixeze ca îndreptar al scrisului lor. Această atitudine constă în aceea că ei consideră fenomenul emigrației drept o atitudine spiritualmente stearpă. Elitele intelectuale românești constituie, pe măsura autenticității lor, nu simple mănunchiuri sau individualități, deplasate din spațiul lor normal de creație în spirit, ci adevărate frânturi de țară, reprezentând întreg universul românesc, am putea spune un fel de monade de viață și
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
pentru o teologie a istoriei, Destinul culturii românești, Vintilă Horia, Eseu despre interpretarea ciclică a istoriei, Premisele unui revizionism românesc, Pamfil Șeicaru, Politica istorică, C.I. Popovici, Aspectul antropocultural al României, Problema viitorului culturii europene, G. Uscătescu, Sensul libertății și Revolta elitelor. Se reține, din acest ultim studiu, scris în 1952, ideea „rebeliunii necesare a elitelor” care „poate fi evenimentul cel mai important al timpului nostru”, idee determinată, pe de o parte, de constatarea că „niciodată elitele conducătoare ale unei societăți nu
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
a istoriei, Premisele unui revizionism românesc, Pamfil Șeicaru, Politica istorică, C.I. Popovici, Aspectul antropocultural al României, Problema viitorului culturii europene, G. Uscătescu, Sensul libertății și Revolta elitelor. Se reține, din acest ultim studiu, scris în 1952, ideea „rebeliunii necesare a elitelor” care „poate fi evenimentul cel mai important al timpului nostru”, idee determinată, pe de o parte, de constatarea că „niciodată elitele conducătoare ale unei societăți nu au trăit un sentiment mai profund de teamă și slăbiciune, o dorință de tranzacții
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
Uscătescu, Sensul libertății și Revolta elitelor. Se reține, din acest ultim studiu, scris în 1952, ideea „rebeliunii necesare a elitelor” care „poate fi evenimentul cel mai important al timpului nostru”, idee determinată, pe de o parte, de constatarea că „niciodată elitele conducătoare ale unei societăți nu au trăit un sentiment mai profund de teamă și slăbiciune, o dorință de tranzacții culpabile, cum l-au trăit elitele conducătoare europene din clipa când, la orizontul vieții europene, au apărut masele, cu întreg balastul
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
mai important al timpului nostru”, idee determinată, pe de o parte, de constatarea că „niciodată elitele conducătoare ale unei societăți nu au trăit un sentiment mai profund de teamă și slăbiciune, o dorință de tranzacții culpabile, cum l-au trăit elitele conducătoare europene din clipa când, la orizontul vieții europene, au apărut masele, cu întreg balastul lor de energii destructive”, pe de altă parte de „condamnabila atitudine spirituală cu care o parte din elitele europene au acceptat, în deceniile din urmă
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
de tranzacții culpabile, cum l-au trăit elitele conducătoare europene din clipa când, la orizontul vieții europene, au apărut masele, cu întreg balastul lor de energii destructive”, pe de altă parte de „condamnabila atitudine spirituală cu care o parte din elitele europene au acceptat, în deceniile din urmă, principiul-masă, invazia în istorie a drojdiei sociale”. De aici concluzia: „Numai ceea ce construiește poate fi operant în istorie, nu forța negativă ce destramă spiritul și sensul nobil al vieții.” Rubrica „Bibliografie românească” înregistrează
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
adresate minorității rome, susținând opinia conform căreia acestea au avut ca principal motor presiunile, procedurile și standardele impuse din afara țării. Considerând că adoptarea unor politici publice pentru romii din România se datorează În primul rând instituțiilor internaționale, În contextul orientării elitelor românești de după 1989 spre modelul democratic occidental, studiul propune ca principală sursă a unor astfel de politici o evaluare a stării acestei comunități, În condițiile dezvoltării unor mecanisme instituțional-administrative care să permită rezolvarea problemelor de politici publice ale acesteia. Al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a apărut ca urmare a conjugării dintre două mari tipuri de interese: pe de o parte, firmele mari europene Încercau să Învingă dezavantajele competitive pe care le aveau În relație cu capitalul japonez și american, iar, pe de altă parte, elitele naționale Încercau să recâștige suveranitatea politică pe care o pierduseră la nivel național, ca urmare a creșterii continue a interdependenței internaționale. Firmele mari europene și-au dat seama că nu mai pot face față competiției mondiale prin intermediul avantajelor de care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și implementării de politici nu-și pierd importanța. Problematica integrării europene nu poate fi complet ignorată, dar poate fi luată În discuție ca o provocare ce are nevoie de o abordare specială, și nu ca ceva mai puternic decât voința elitelor naționale sau decât deciziile dictate de eficiență. Bibliografietc "Bibliografie" Bărbulescu, Iordan Gh. (2001), Uniunea Europeană. Aprofundare și extindere. Cartea I. De la Comunitățile Europene la Uniunea Europeană, Editura Trei, București. Christiansen, Thomas (1996), „A maturing bureaucracy? The role of the Commission in the
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
au elaborat politici publice adresate romilor, Însă datorită presiunilor, procedurilor și standardelor impuse din afara țării. Punctul de plecare al studiului este că adoptarea unor politici publice pentru romii din România se datorează În primul rând instituțiilor internaționale, În contextul orientării elitelor românești de după 1989 spre modelul democratic occidental. În prima parte, vom oferi un cadru teoretic care să susțină ideea de bază a studiului. În a doua parte, vor fi evidențiate principalele perioade de politici publice pentru romi. În a treia
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mod echitabil, care să nu țină cont de apartenența etnică a unui grup sau altul din societate? Pe scurt, dacă ar fi să măsurăm democrația din prisma respectării drepturilor minorităților, care este gradul de democratizare a societății românești? După 1989, elitele românești și-au Îndreptat privirile și speranțele spre modelul democratic occidental. Toți actorii occidentali și-au pus problema stabilității și a democratizării societății românești. Cum protecția minorităților era un element de bază al asigurării unui cadru stabil și democratic al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru Intervenție Socială și Studii „Romani CRISS”, Fundația Culturală pentru Emanciparea Romilor „Aven amentza”, mai apoi Centrul Romilor pentru Politici Publice „Aven amentza” și Partida Romilor (Ionescu, 2002, p. 131). După 1990, am putea identifica cel puțin trei tipuri de elite: a) elita „tinerilor romi” (elita „autonomă”), care dorea o reevaluare a principalelor elemente ale culturii rome În funcție de evoluțiile societății contemporane. Tinerii nu doreau o renunțare la tradițiile de bază și o integrare forțată a romilor În cadrul societății majoritare, ci o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Socială și Studii „Romani CRISS”, Fundația Culturală pentru Emanciparea Romilor „Aven amentza”, mai apoi Centrul Romilor pentru Politici Publice „Aven amentza” și Partida Romilor (Ionescu, 2002, p. 131). După 1990, am putea identifica cel puțin trei tipuri de elite: a) elita „tinerilor romi” (elita „autonomă”), care dorea o reevaluare a principalelor elemente ale culturii rome În funcție de evoluțiile societății contemporane. Tinerii nu doreau o renunțare la tradițiile de bază și o integrare forțată a romilor În cadrul societății majoritare, ci o reevaluare a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Romani CRISS”, Fundația Culturală pentru Emanciparea Romilor „Aven amentza”, mai apoi Centrul Romilor pentru Politici Publice „Aven amentza” și Partida Romilor (Ionescu, 2002, p. 131). După 1990, am putea identifica cel puțin trei tipuri de elite: a) elita „tinerilor romi” (elita „autonomă”), care dorea o reevaluare a principalelor elemente ale culturii rome În funcție de evoluțiile societății contemporane. Tinerii nu doreau o renunțare la tradițiile de bază și o integrare forțată a romilor În cadrul societății majoritare, ci o reevaluare a ceea ce putea fi
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
De aici și organizarea „tinerilor” În afara structurilor de putere finanțate de către statul român, căci au dorit să-și afirme independența față de politicile de asimilare promovate de structurile statale. „Tinerii romi” au pus bazele primelor structuri ale societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce erau considerate adevăratele păstrătoare ale Romanipen-ului); c) elita „integraționistă”, care susținea politicile de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce erau considerate adevăratele păstrătoare ale Romanipen-ului); c) elita „integraționistă”, care susținea politicile de „integrare” ale statului român. Acești reprezentanți aveau avantajul susținerii din partea statului, datorită existenței unui parlamentar rom. Acest grup a fost caracterizat de reprezentanții societății civile rome ca fiind unul fără viziune, ce reprezenta un grup
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
societății civile rome ca fiind unul fără viziune, ce reprezenta un grup de interese personale foarte ușor manipulabil de către structurile statului (principala structură fiind Partida Romilor). Luând În considerare principalele evenimente de la nivel internațional din această perioadă, putem afirma că elita „autonomă” a avut câștig de cauză În fața actorilor internaționali, căci ei erau singurii care favorizau formarea unei societăți civile rome, care să forțeze guvernul să-și schimbe propriile politici față de romi. De aici și principalele diferențe de viziune Între elita
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
elita „autonomă” a avut câștig de cauză În fața actorilor internaționali, căci ei erau singurii care favorizau formarea unei societăți civile rome, care să forțeze guvernul să-și schimbe propriile politici față de romi. De aici și principalele diferențe de viziune Între elita „autonomă” și cea „integraționistă”: prima, având susținere din afara țării, putea să facă presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate de către statul român. Aceste diferențe au continuat până În prezent, cu consecințe nefaste asupra unei Mișcări rome unificate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]