11,638 matches
-
Tristan e pasiunea unică, eternă (În măsura În care eternitatea morții o Îmbrățișează), mistică pentru că trece În transcendent și caută absolutul. În sfera culturii, simbolul acestei pasiuni este Kirkegaard. Don Juan reprezintă efemerul din iubire, pasiunea nomadă, variația nebună a obiectului erotic, cinismul, foamea de cunoaștere a suprafețelor, furoarea dionisiacă, nevroza erotică manifestată prin instabilitate, agitație, fugă continuă. În plan spiritual, mitul lui Don Juan este ilustrat, zice tot Denis de Rougemont, de Nietzsche - „un Don Juan al cunoașterii”. Formidabilă propoziție! Există, În consecință
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unor metaboliți și xenobiotice în sensul creșterii hidrosolubilității și deci al favorizării excreției acestora pe cale renală. Funcția secretorie a ficatului constă în formarea bilei (vezi cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în sensul creșterii hidrosolubilității și deci al favorizării excreției acestora pe cale renală. Funcția secretorie a ficatului constă în formarea bilei (vezi cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente la variațiile glicemiei. Ori de câte ori glicemia scade apare senzația de foame. Creșterea concentrației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente la variațiile glicemiei. Ori de câte ori glicemia scade apare senzația de foame. Creșterea concentrației aminoacizilor sanguini reduce consumul de alimente, dar în măsură mai mică decât glucoza. Ingestia de alimente este controlată și de metaboliții lipidici, în special acizii grași. Funcția principală a nucleului ventro-medial este de a stabiliza depozitele de grăsime
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nu lasă pe mâine; Omul cinstește haină, nu haină pe om; Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut decât că ai zis; • Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască; • Unde școală se ivește, pământul se mbogățește; • Foamea face bucățele mai bune; • Nu pune paie pe foc; Ce-i în mână nu-i minciună; • Lucrul bine început e pe jumătate făcut. ¾ EPIGRAME 1. În fața pomului de iarnă Se-ntreba mirat Matei: Pentru ce mi-o fi dat trei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ele vor fi adoptate foarte repede. Momentul optim pentru amplasarea cuiburilor artificiale este primăvara, in luna martie. În timpul lunilor calde ale anului, păsările găsesc cu ușurință hrana atât vegetală cât și animală. În schimb, iarna, păsările sedentare suferă adesea de foame, iar în cazuri extreme pot chiar muri din această cauză. În căutările lor, ele sunt nevoite să renunțe la "felurile de mâncare" din timpul verii și să caute alte resurse. Putem ajuta păsărele din parcuri și grădini construind hrănitori ( figura
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
decenii încoace, față de Europa. Ea este privită ca un loc privilegiat al abundenței, în primul rând alimentare, inimaginabil în țară. și cum ar putea fi el condamnat pentru fascinația vitrinelor pline și a enormelor supermarche-uri, când în România el făcea foame, stătea umilitor la cozi interminabile, trăia pe cartele și se culca în frig ? Fiindcă trebuia nu-i așa ? să se sacrifice pentru... edificarea industriei socialiste. În fața acestei realități teribile, orice ironie sau sarcasm, fie ele și filozofice, se prăbușesc. penibil
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să se sacrifice pentru... edificarea industriei socialiste. În fața acestei realități teribile, orice ironie sau sarcasm, fie ele și filozofice, se prăbușesc. penibil și ridicol, ca orice utopie absurdă. Să respingi Germania sau Europa untului, când în patrie se suferea de foame așa cum a făcut-o C. Noica, într-un text antologic prin irealismul său total (dar problema este mult mai complicată, am analizat-o altă dată) este cel puțin grotesc. Dacă filozoful român, făcând din necesitate virtute, trăia într adevăr demn
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Noi înșine, când ajungeam în Occident, intram în muzee și biblioteci, dar și în mari magazine. și pe bună dreptate. Îmi spun de o mie de ori, fiindcă eram silit s o fac. Fiindcă nu se poate face cultură în foame, în frig, în mizerie, fără un anumit confort și securitate materială. și într-o țară unde într-o așa-zisă papetărie nu se putea cumpăra nici măcar un... pix, să mi se dea voie să resping categoric întreg acest afectat dispreț
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spiritualitate, de contact cu sacralitatea? Sau de civilizație? Înțelegând prin această noțiune, o țară cu o solidă infrastructură, cu bune căi de comunicație, fără sate de chirpici, pe care fiecare inundație le mătură, fără mizerie materială, uneori de nedescris. Fără foame, frig și întuneric. Fără copii ai străzii și aziluri mizerabile, care formează o adevărată rușine națională. O gravă compromitere pe plan european. Societatea occidentală a rezolvat de mult problema democrației și a drepturilor omului. Acum ea se ocupă, în mod
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai bine de patru decenii în împrejurări de-a dreptul... suprarealiste. Scena s-a petrecut în închisoarea de la Aiud, în 1951. Însă nu oricum, ci la... baie, sub un duș. Omul era înalt și foarte masiv, cred că suferea îngrozitor de foame, ajunsese aproape un schelet cu falduri de piele încrețită. Dar altceva m-a izbit, impresie consolidată și ulterior: ținuta sa stilizată, ușor hieratică, preocupat de efecte tulburătoare chiar și în situații limită. Stilul Nae Ionescu îi intrase parcă în sânge
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pentru ei era inexistentă, În viața culturală domnea cea mai deplină anarhie, „arta” aservită, Înfeudată, umilită, „cultura” oamenilor de casă, a lacheilor, „literatura” osanalelor fascisto-monarhice, erau singurele posibile, În timp ce scriitorul sau artistul care refuza situația de sclav era condamnat la foame și mizerie. Astăzi, dimpotrivă, creatorul de artă și cultură este considerat un factor activ În viața țării, În drumul ei către o orânduire superioară. Astăzi munca și viața scriitorului și artistului constituie o preocupare obștească, o problemă de Partid și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
credeam cu un fanatism cam prea confuz, ne ofeream singuri drept jertfe, drept sacrificați pe altarul nesățios al acelui monstru care se numea societatea burgheză „liberală”, - societate În care Într-adevăr aveai libertatea să fii naiv și să mori de foame cu naivitatea ta, să crezi În „absoluturi” estetice intangibile, dar să nu Îndrăznești a-ți cere dreptul la existența cea de toate zilele! Noi n-am avut norocul, dintru Început, să fim orientați Într-o lume În care totul e
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu-nsoritul vremii rugă O mare stea sclipește În răsărit, să ne Îndrume visările spre faptă și foamea spre belșug”. (Marcel BRESLAȘU. - Punctaj pentru un poem. În: Scânteia, nr. 1420, 8 mai, 1949) * „Ce larg e cântecul, ce larg răsună! Din fiecare colț al țării se adună Și, ca un larg șuvoi de fapte noi, Pătrunde-n miezul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pentru Literatură și Artă dar și Editura Tineretului. Primele două invadează piața editorială cu un nou produs tipografic: broșura; la nivelul acestei forme editoriale de până-n 48 de pagini, tirajele sunt de ordinul sutelor de mii, acoperind - conform tuturor rapoartelor - „foamea de cultură a oamenilor muncii de la orașe și sate”. „Succesul de care se bucură broșurile din editura Scânteia Satelor - ne informează un critic literar de la Contemporanul 46 - care se epuizează foarte rapid, deși sunt trase În tiraje de zeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spune, când o-mpături,/c-au fost toate astea pe la leatul când pornise omul să doboare/lepra neagră-a vechilor zavistii, ca un Făt-Frumos pe-un cal de soare/pe deasupra anticelor triștii? (Ă) Nu răsună În veacuri Herodoții?/ Câte graiuri foamea nu-și uscară, de prin funduri palide de Sciții/până-n fruntea lanelor de vară? Iar acum: puzderiile astea/de lumini, de oameni pretutindeni! Deodată tinere deprinderi -/vremea: ca poenile-n Armindeni. (Ă) Progresul cine-o să ni-l fure?/ E ora
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pământ bogat Amintea Într-una «datina străbună» Că, vezi, din strămoși așa am lucrat. Cum să facem astăzi totul Împreună? Însă vorba lor nu-și prea găsea temei Că-și ziceau săracii stând pe prispă, seara, Cum, să rabd de foame ca bătrânii mei Ce-și stropeau cu sânge grâul și secara? (Ă). Iată se ivește satul așteptat Iată prima casă, trecem Înainte, Inimile noastre-n nerăbdare bat Sângele prin vine Îl simțim fierbinte. Iată și castelul de demult rămas Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
20). O puternică satiră antiimperialistă realizează Ioanichie Olteanu, operând cu elemente ale poeziei populare, În poemul său Roata morii: Se-nvârtește roata morii pe sub viscole și ploi, prin Înfrângeri și victorii - Dar nu merge cum vreți voi, vânzătorii, trădătorii, către foame și război: se-nvârtește roata morii, da-nainte, - nu-napoi! (Ă) Se-nvârtește roata morii chiar așa precum ziceți, dar pe voi, provocatorii, vă zdrobește sub lopeți». (Ioanichie Olteanu, Roata morii, În Almanahul literar, Cluj, an.1, 1949, nr. l
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în formă de martiri, sunt românii ardeleni și bucovineni”. Făcând trimitere directă la marile afaceri cu cereale din perioada neutralității, spre sfârșitul intervenției sale, parlamentarul băcăuan a acuzat conducerea guvernului de faptul că, „în timp ce în Ardealul pustiit românii mor de foame, (...) iar în comuna Dej 14 mame s-au spânzurat ca să nu vadă cum copiii lor nu au ce mânca, (...) de la București nu se aude decât uruitul vagoanelor, ce strecoară averi muncite de alții pentru a se înălța palate falnice, insolente
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]