12,132 matches
-
de Est, unde să lupte cu rușii. Această concepție a stat la baza . Destul de rapid însă, Rusia a reușit să se mobilizeze pentru o invazie în Prusia Orientală. Orice invazie a Prusiei ar fi fost o importantă lovitură dată moralului germanilor, dar și un progres în situația strategică de ansamblu, dat fiind că Prusia (inclusiv zona sa de est) fuseseră inima istorică a Imperiului German. Desfășurarea de trupe a germanilor la izbucnirea războiului lăsase doar cele 10 divizii ale Armatei a
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
invazie a Prusiei ar fi fost o importantă lovitură dată moralului germanilor, dar și un progres în situația strategică de ansamblu, dat fiind că Prusia (inclusiv zona sa de est) fuseseră inima istorică a Imperiului German. Desfășurarea de trupe a germanilor la izbucnirea războiului lăsase doar cele 10 divizii ale Armatei a VIII-a, condusă de generalul în Prusia Orientală, în timp ce rușii au reușit să mobilizeze , condusă de generalul și Armata a II-a, condusă de generalul . Ele au pătruns în
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
între armatele rusă și germană la 17 august 1914, a fost prima bătălie a Primului Război Mondial de pe Frontul de Est. Ea s-a soldat cu un succes german minor, dar nu a avut prea mult efect asupra efortului rușilor. , declanșată de germani la 20 august 1914 a fost prima ofensivă majoră a Frontului de Est. Din cauza atacului german efectuat în grabă, armata rusă a ieșit victorioasă. Germanii au fost obligați să se retragă, probabil cu intenția de a încerca oprirea înaintării rusești
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
succes german minor, dar nu a avut prea mult efect asupra efortului rușilor. , declanșată de germani la 20 august 1914 a fost prima ofensivă majoră a Frontului de Est. Din cauza atacului german efectuat în grabă, armata rusă a ieșit victorioasă. Germanii au fost obligați să se retragă, probabil cu intenția de a încerca oprirea înaintării rusești în Mazuria, sau chiar de a se retrage până pe Vistula, ceea ce ar fi însemnat abandonarea ieșindului Prusiei Orientale. Aceasta s-ar fi potrivit cu planurile dinaintea
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
de a încerca oprirea înaintării rusești în Mazuria, sau chiar de a se retrage până pe Vistula, ceea ce ar fi însemnat abandonarea ieșindului Prusiei Orientale. Aceasta s-ar fi potrivit cu planurile dinaintea izbucnirii războiului, ca pe pozițiile acestea să se retragă germanii dacă rușii sunt mai puternici. Indiferent de pregătiri, germanii nu puteau însă lăsa capitala prusacă, Königsberg, să cadă în mâinile rușilor. Valoarea morală, simbolică și militară (întrucât era un nod militar major) a orașului însemna că pierderea lui ar duce
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
chiar de a se retrage până pe Vistula, ceea ce ar fi însemnat abandonarea ieșindului Prusiei Orientale. Aceasta s-ar fi potrivit cu planurile dinaintea izbucnirii războiului, ca pe pozițiile acestea să se retragă germanii dacă rușii sunt mai puternici. Indiferent de pregătiri, germanii nu puteau însă lăsa capitala prusacă, Königsberg, să cadă în mâinile rușilor. Valoarea morală, simbolică și militară (întrucât era un nod militar major) a orașului însemna că pierderea lui ar duce la un dezastru pe plan intern, în afara ramificațiilor strategice
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
nod militar major) a orașului însemna că pierderea lui ar duce la un dezastru pe plan intern, în afara ramificațiilor strategice. De asemenea, era foarte probabil ca rușii să folosească avansul astfel câștigat pentru a copleși apărarea germană statică. Pe scurt, germanii trebuia să replice imediat și să-i îndepărteze pe ruși din Prusia Orientală. , șeful Statului Major german între 1906 și 1914 l-a înlocuit pe Prittwitz cu Paul von Hindenburg (revenit de la pensie) la 22 august. Hindenburg, împreună cu șeful său
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
au ales să trimită opt divizii împotriva lui Samsonov în bătălia de la Tannenberg, soldată cu peste 90.000 de prizonieri și 70.000 de morți și răniți. Armata a II-a a fost distrusă și Samsonov s-a împușcat. În , germanii au obligat Armata I să se retragă din Prusia Orientală. Invazia a fost un greu eșec pentru ruși, eșec urmat de considerabila în anul următor, inclusiv capturarea Varșoviei. Criza produsă în Înaltul Comandament German de neașteptata înaintare rusească a obligat
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
corpuri adus pe calea ferată. În același timp, armata germană primise de pe Frontul de Vest doar două corpuri slăbite de armată (4 divizii de infanterie) și o divizie de cavalerie. Astfel, chiar și cu întăriri și cu tot cu unitățile de suport, germanii nu aveau mai mult de 250.000 de soldați. În ciuda distrugerii totale a Armatei a II-a, înainte de prima bătălie de pe Lacurile Mazurice din septembrie, contra Armatei a VIII-a germane, rușii aveau un minimum de 428 de batalioane de
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
m, a fost realizat de Hans Düringer în 1464-1470. După reforma protestantă biserica a fost folosită mai întâi alternativ de catolici și luterani, apoi exclusiv de luterani. Până în 1945 a fost cea mai mare biserică luterană din lume. După alungarea germanilor din Danzig biserica a trecut în serviciu polonez, ca biserică romano-catolică. În biserică se află mormântul poetului Martin Opitz, care a activat pentru o vreme la Alba Iulia.
Bazilica Sfânta Maria din Gdańsk () [Corola-website/Science/333302_a_334631]
-
și lt. Brykalski jură să nu abandoneze în viață poziția și să continuea rezistența. La scurtă vreme după aceasta încep bombardamente de artilerie și aviație. Artileria poloneză este depășită și nevoită să se retragă către Białystok. După pregătirea de artilerie germanii au atacat flancul nordic al apărării poloneze. Două plutoane apărând câteva buncăre de la nord de Narew au fost atacate din trei părți de infanteria germană sprijinită de tancuri. Pierderile germane au fost mari inițial, dar după un puternic baraj de
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
deja prea târziu pentru a veni în ajutorul apărătorilor izolați la Wizna. Lupte grele au fost date pentru fiecare dintre buncărele rămase izolate. Câteva asalturi au fost respinse în timpul nopții și dimineții de 10 Sept. La aproximativ 11:00 geniștii germani sprijiniți de tancuri și artilerie au reușit să distrugă toate buncărele poloneze mai puțin două aflate la </ref> în centrul Strękowa Góra și care continuau lupta în ciuda pierderilor de personal și armament. După război polonezii au insistat asupra faptului că
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
condițiilor adverse este un simbol al războiului de apărare dus de Polonia în 1939 și parte al culturii populare al acestei țări. Pierderile poloneze nu au fost stabilite cu certitudine deoarece există foarte puține informații despre militarii luați prizonieri de germani. Din totalul de 720 de militari polonezi doar aproximativ 70 au supraviețuit. Câțiva au reușit să se retragă și să ajungă la liniile poloneze. Dintre cei care s-au predat unii au fost omorâți de germani în timp ce alții au supraviețuit
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
militarii luați prizonieri de germani. Din totalul de 720 de militari polonezi doar aproximativ 70 au supraviețuit. Câțiva au reușit să se retragă și să ajungă la liniile poloneze. Dintre cei care s-au predat unii au fost omorâți de germani în timp ce alții au supraviețuit bătăilor și abuzurilor ajungând ulterior în lagăre de prizonieri. Nici pierderile germane nu sunt cunoscute cu exactitate. Un comunicat oficial al armatei germane menționează "câteva zeci de morți", dar câteva sute de soldați au fost exhumați
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
și germani. Sediul a fost mutat la Alexandria în 1859, iar denumirea sa a fost schimbată din nou, în "Institut Égyptien". Noul institut funcționează sub auspiciile viceregelui Egiptului Said Pacha: mai mulți dintre membrii săi sunt foarte importanți, ca botanistul german Georg August Schweinfurth și egiptologii Auguste Mariette și Gaston Maspero. Mai târziu, fac parte Ahmed Kamal, primul egiptolog egiptean și filologul Ahmad Zaki Pasha. Institutul revine la Cairo în 1880, își reia vechiul său nume, Institut d’Égypte, prin decret
Institut d'Égypte () [Corola-website/Science/333314_a_334643]
-
7 iulie 2007) a fost un cercetător britanic în inteligență artificială. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Michie a lucrat pentru Government Code and Cypher School de la Bletchley Park, contribuind la efortul de a descifra "Tunny", un cifru teleprinter german. Michie s-a născut în Rangoon, Birmania. A urmat Rugby School și a câștigat o bursă pentru a studia clasicii la Balliol College, Oxford. În primăvara anului 1943, căutând un mod de a contribui la efortul de război, a încercat
Donald Michie () [Corola-website/Science/333339_a_334668]
-
s-a înscris la un curs de criptografie, demonstrând o aptitudine naturală pentru acest subiect. Șase săptămâni mai târziu, el a fost recrutat la Bletchley Park și a fost repartizat la "Testery", o secțiune care a analiza un cifru teleprinter german. În perioada cât a lucrat la Bletchley Park, a fost coleg cu Alan Turing, Max Newman și Jack Good. Între 1945 și 1952 a studiat la Colegiul Balliol din cadrul Universității Oxford; a obținut doctoratul în genetica mamiferelor în 1953. În
Donald Michie () [Corola-website/Science/333339_a_334668]
-
pentru regimul comunist postul de radio era un dușman care trebuia redus la tăcere: Protagoniștii acestei povești se confruntă din nou în "": oamenii de la radio cu vocile lor, teroriști, ascultători din popor ca și securiști sau secretari de partid; români, germani, americani, francezi și de alte naționalități. "„Lumea s-a schimbat, alte războaie sunt la ordinea zilei. Dar dacă ascultăm cu atenție vocile trecutului, s-ar putea să înțelegem ce se petrece sub ochii noștri”". "Război pe calea undelor", România, 2007
Cold Waves () [Corola-website/Science/333391_a_334720]
-
extrem de greu de detectat. Vasele aliate erau echipate cu sonare (ASDIC). Deși sonarele identificau vasele U-Boot aflate în submersiune până la o distanță de 1.500, ele nu puteau detecta și submarinele care se deplasau la suprafață.. Până în vara anului 1940, germanii dispuneau de un număr redus de submarine capabile să atace convoaiele aliate în Oceanul Atlantic prin tactica de haită. Construirea de noi submarine și cucerirea porturilor franceze a permis formarea primelor grupuri de submarine care operau în „haite de lupi” . Ca
Haită de lupi (tactică navală) () [Corola-website/Science/333368_a_334697]
-
individuale, au fost scufundate vase aliate cu un total de 267.618 t, utilizarea grupurilor de submarine a făcut ca pierderile aliate să crească de la 295.335t în septembrie la 352.407 t o lună mai târziu. În această perioadă, germanii au pierdut doar două submarine, unul dintre ele (U57) într-o coliziune în Marea Nordului. Pentru asigurarea siguranței convoaielor, aliații au conceput mai multe măsuri. Ca prim răspuns la atacurile grupurilor de submarine germane, Amiralitatea britanică a organizat cursuri de pregătire
Haită de lupi (tactică navală) () [Corola-website/Science/333368_a_334697]
-
fost perfectat de către partea limba engleză și ar putea fi utilizate mai mult și mai mult succes. Cu toate acestea, au existat până la mai 1943 pentru mai multe lupte convoi care au fost decise în ciuda pierderilor mari submarine clar în favoarea germanilor. Odată cu introducerea HFDF-Funkpeilgerätes Huff-Duff de către aliați, sarcina este extrem de periculos pentru a atinge impracticabil pentru distractie barca. Sfârșitul războiului a venit utilizarea pe scară largă a unei dezvoltări submarin secundar (snorkeling, homing torpilă, în liniște barci, capacitatea bateriei) parțial înainte
Haită de lupi (tactică navală) () [Corola-website/Science/333368_a_334697]
-
Huff-Duff de către aliați, sarcina este extrem de periculos pentru a atinge impracticabil pentru distractie barca. Sfârșitul războiului a venit utilizarea pe scară largă a unei dezvoltări submarin secundar (snorkeling, homing torpilă, în liniște barci, capacitatea bateriei) parțial înainte. Spre sfârșitul războiului, germanii au dezvoltat noi dispozitive pentru creșterea eficienței luptei submarine precum au fost un nou tip de horn de aerisire, torpilele teleghidate, motoarele silențioase, bateriile electrice de capacitate sporită etc. Americanii au folosit la rândul lor tactica „haitei de lupi”, denumită
Haită de lupi (tactică navală) () [Corola-website/Science/333368_a_334697]
-
culorilor lui Canaletto a urmat același curs fatidic ca și al Varșoviei celui de-Al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1945, în locul fostului oraș nu se mai găseau decât ruinele fumegânde ale trecerii unui război devastator, semn al răzbunării germanilor împotriva eroismului localnicilor și a armatei poloneze care au apărat Varșovia, la sfârșitul anului 1944, casă cu casă, de cotropirea Germaniei naziste. Ca răspuns, naziștii au ras din temelii orașul. Reconstrucția capitalei Poloniei a beneficiat de imaginile desprinse din picturile
Orașul vechi din Varșovia () [Corola-website/Science/333406_a_334735]
-
conducerea lui Constantin Ciocârlie. În anul 1970 s-a întors la Satu Mare, dar nu a putut obține o viză de ieșire din târa pentru competiții. Când a primit un pașaport în 1972 a decis să plece în Germania, fiind etnic german. Sub steagul acestei țări a câștigat medalia de aur pe echipe la Campionatul Mondial de Scrimă din 1973 de la Göteborg. După ce s-a retras din cariera sportivă, a devenit antrenor la clubul de scrimă de la Heidenheim. A lucrat pentru Allstar
Josef Szepeschy () [Corola-website/Science/334551_a_335880]
-
rezistenței germane, în special din pădurea Hürtgen, zonă prin care s-au dat principalele lupte. Spre mijlocul lunii decembrie, aliații au atins în cele din urmă cursul Rurului și au încercat să își asigure controlul asupra barajelor. În aceste momente, germanii au lansat propria lor ofensivă, "Wacht am Rhein". Pentru stăvilirea Ofensivei din Ardeni, ofensiva aliaților a trebuit oprită până în februarie 1945. În iunie 1944, aliații au executat debarcarea din Normandia și au deschis al doilea front. După ce trupele aliate au
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]