12,391 matches
-
Culianu, Slușanschi, Francisca Băltăceanu, Adrian Pârvulescu ș.a. ""Pentru tânărul student care, mânat de misterul civilizațiilor vechi, intra la facultatea de limbi clasice, Cicerone Poghirc era fără îndoială figura cea mai impresionantă. Era un bărbat distins, de statură medie, cu sprâncene groase și stufoase, cu ochi albaștri și privire pătrunzătoare, mereu concentrată și mereu atent la ceea ce ai de spus. Prezența sa emana energie și hotărâre, dar în același timp blândețe și înțelegere. Poliglosia lui era impresionantă (la simpozionale și congresele internaționale
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
de sus nu trebuie să depășească nivelul inferior al ochilor. Bărbia este puternică, ca și fălcile. Ochii sunt mari și rotunzi, bine depărtați, și în culori strălucitoare. Corpul este compact, cu pieptul lat, umeri și șezutul masive. Picioarele sunt scurte, groase și puternice. Labele rotunde sunt mari și ferme. Coadă este scurtă. Hrănire: aprox. 70 kcal/kg/zi. Pot fi predispuse la obezitate, de aceea necesită atenție sporită în stabilirea dietei. Sănătate: este, ca majoritatea raselor hibride, o pisică sănătoasă și
Exotic Shorthair () [Corola-website/Science/306519_a_307848]
-
nasului nu trebuie să depășescă marginea de jos a ochilor. Bărbia este puternică, iar botul este plin. Ochii sunt mari și rotunzi, de culoarea briliantului. Corpul este compact și de mărime medie, pieptul lat, cu umeri masivi, picioarele sunt scurte, groase și puternice, cu labe mari și rotunde. Coada este scurtă și stufoasă. Face parte din categoria pisicilor cu păr lung. La pisica persană, speranța de viață este de 9 până la 15 ani. Pisica persană cu păr lung este o pisică
Pisică persană () [Corola-website/Science/306516_a_307845]
-
marginea de jos a ochilor. Bărbia este puternică, iar botul este plin. Ochii sunt mari și rotunzi, de culoarea briliantului. Sunt îndrăzneți și depărtați. Corpul este compact și de mărime medie. Pieptul este lat, cu umeri masivi. Picioarele sunt scurte, groase și puternice, cu labe mari și rotunde. Coada este scurtă și stufoasă. Nefiind o pisică foarte activă, necesită circa 70 kcal/kg/zi. Sunt uneori predispuse la obezitate. Reproducerea puternic selectivă, cu tendința obținerii unui profil prescurtat, are urmări negative
Pisică persană () [Corola-website/Science/306516_a_307845]
-
devenit popular în Anglia începând din 1860. Sunt mari, ramuroși, cu ramificațiile secundare foarte dezvoltate. Pedunculul este lung și erbaceu, la fel și restul ciorchinelui. Boabele sunt mari, cărnoase, crocante, cu gust puternic de muscat și acoperite cu un strat gros de pruină. În cultură se întâlnesc două biotipuri de Muscat de Hamburg: un biotip cu boabe sferice, ușor ovale, colorate uniform în negru-albăstrui, considerat cel mai valoros, și altul cu boabe elipsoidale, colorate neuniform în roșu-violaceu, mai puțin valoros. Perioada
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
Fragonard din "Frick Collections", New York. În portrete, paleta lui Fragonard se concentrează în jurul albului, la care se adaugă tonurile de cafeniu, auriu, roșu intens și verde întunecat. Culoarea este atât de diluată, încât pe alocuri devine transparentă. Când pasta este groasă, se observă urmele firelor de pensulă după fiecare trăsătură energică. Printre cele mai cunoscute se numără portretul lui Denis Diderot, unul din cei mai mari reprezentanți ai Iluminismului, pictat în aceeași tehnică vibrantă. "Inspirația", sau "Portretul unui tânăr artist", unul
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
turtite și înconjurate de o perniță cutanată care formează talpa piciorului. Falangele distale sunt mici, neturtite și nu sunt înconjurate de copite; au numai unghii pe partea superioară. Din scheletul degetelor II și IV n-a rămas nici urmă. Membrele, groase la cămile și subțiri la lame, au cele două oase (radiusul și cubitusul; tibia și peroneul) sudate, alcătuind osul canon. Coapsele nu sunt cuprinse în peretele corpului, ci libere și dau corpului cămilelor o înfățișare particulară, urâtă. Gâtul este lung
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri. Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
arc frânt, care se înalță până sub șirul de ocnițe. Dintre cele patru arcade, două se află pe fațada vestică și au parapete înalte de zidărie și câte una se află pe fațadele laterale. Arcadele sunt separate de stâlpi pătrați, groși cât zidul bisericii. Spațiul interior al pridvorului este împărțit în două de un arc dublou median. Din pridvor se intră în pronaos printr-un portal cu ancadrament cu muluri în stil gotic, care se termină în arc frânt. La partea
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
trei încăperi specifice cultului ortodox: pronaos, naos și altar. Pronaosul este dreptunghiular și are la partea superioară o calotă centrală sprijinită pe un sistem de arcuri etajate, patru longitudinale și patru transversale. Între pronaos și naos se află un zid gros de 1,60 m, străpuns de o ușă decorată cu baghete încrucișate. În grosimea pereților laterali ai naosului se află două nișe scobite, ceea ce conferă interiorului bisericii un plan pseudotrilobat. Calota este întâlnită și în naos, înlocuind bolta semicilindrică. Arcadele
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Maria. Bisericile turdene și-au creat după marea invazie tătară din 1241 fortificații de jur-împrejur. Cea mai importantă fortificație s-a construit în jurul actualei Biserici Reformat-Calvine din Turda-Veche. În secolele XV-XVI actuala Biserică Reformată-Calvină era deja împrejmuită cu un zid gros de apărare, având patru bastioane de colț (vezi planul anexat). Pe vremea principelui Sigismund Báthory (1581-1597 si 1599-1602), bastionul de nord-vest a fost demolat, spre a permite reconstrucția și extinderea Palatului Princiar învecinat Bisericii (azi Muzeul de Istorie). Biserica, zidul
Ruinele fortificației medievale din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306928_a_308257]
-
au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
de pământ. Gustave a fost foarte legat de bunicul său, Jean-Antoine Oudot, care i-a insuflat idealurile republicane. La vârsta de doisprezece ani urmează micul seminar din Ornans, unde învață tehnica desenului de la un fost elev al lui Jean Antoine Gros (1771-1835). Șase ani mai târziu, învață pictura la cursurile Colegiului Regal din Besançon. La sosirea lui în Paris pentru a studia Dreptul, în anul 1839, ia contact cu pictori ca Eugène Delacroix și Jean Auguste Ingres, se interesează însă mai
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
prezent turn). Intrarea principală în biserică trecea prin și pe sub acest turn. Celălalt turn a fost mai mic și nu se știe exact unde a fost amplasat. Biserica a fost (până în secolul al XVIII-lea) înconjurată de ziduri de apărare, groase de 2 m și înalte de 12 m. Pe vremuri de restriște (mai ales la invaziile tătarilor si turcilor) biserica fortificată oferea locuri de refugiu pentru populația amenințată (majoritatea oamenilor se refugia, totuși, în acele grele perioade în Cheile Turzii
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
Iachim Sergheevici Grosul (în ) (n. 21 septembrie 1912, satul Caragaș, raionul Slobozia - d. 28 septembrie 1976, Chișinău) a fost un istoric român basarabean, care a devenit primul Președinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1961-1976). Membru PCUS din anii 30 ai sec. XX
Iachim Grosul () [Corola-website/Science/307801_a_309130]
-
prin stâncă după scurgerea prin straturile superioare erodate. În plus față de procesul de dezagregare chimica cauzat de intemperii, unele minerale argiloase sunt formate prin activitatea hidrotermal. Depozitele de argilă se poate constitui în loc ca depozite reziduale în sol, dar depozitele groase, de obicei, sunt formate ca urmare a unui proces de sedimentare secundar prin depunere, după ce au fost erodate și transportate de la locul lor de origine de formare. Depozitele argiloase sunt de obicei în marile lacuri și bazinele marine. Argile primare
Argilă () [Corola-website/Science/307808_a_309137]
-
scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, dar cu boltiri mai simple și lipsit de ornamentarea fastuoasă a ctitoriei lui Anastasie Crimca. Între pronaos și naos lipsește peretele despărțitor, fiind înlocuit cu trei arcade și doi pilaștri groși, reprezentând una dintre caracteristicile arhitecturii bisericești din secolul al XVII-lea din Moldova, prototipul acestei noi împărțiri găsindu-se pentru prima dată la Mănăstirea Galata. "Naosul" prezintă particularitatea de a transmite greutatea turlei pe zidurile laterale prin arcuri transversale, întocmai
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
anii 1985-1987 pe porțiunile căzute. Zidul era susținut de contraforturi pe toate laturile, dar în prezent s-au mai păstrat doar două dintre acestea pe latura de vest a incintei. Pentru mărirea rezistenței zidăriei s-au introdus în zid bârne groase de stejar. Mănăstirea Bârnova fiind o construcție fortificată cu rol de apărare a avut în interior un drum de strajă din lemn, care înconjura zidurile de jur împrejur, precum și metereze. În incinta mănăstirii se poate intra pe două căi de
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
mare extincție din istoria Pământului. 95% din animalele marine, precum și 70% din cele terestre, au dispărut. Cauzele nu se știu exact, dar există mai multe versiuni. Erupții uriașe din nordul Pangeei au aruncat în aer praf și cenușă, formând nori groși, împiedicând astfel lumina soarelui să pătrundă. Dispariția habitatelor de coastă poate să fi contribuit și ea la această extincție. S-a descoperit și un crater de 500 km în diametru în Antartica, apărând și ipoteza prăbușirii unui meteorit. Chiar și
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
obicei au inscripționate pe ele numele unor trupe de rock, curele cu ținte cu catarame, teniși de pânză în genul Converse All Stars, adidași de skater sau alți papuci negri (în general vechi, ponosiți) și groși, ochelari cu ramă neagră groasă eventual și o geantă lungă tip poștaș. Moda emo s-a schimbat în timp. Trendul inițial prevedea păr simplu, fără cărare, pulovere strâmte, cămăși și geci. Această modă a fost uneori caracterizată ca fiind un simplu moft, un capriciu. Recent
Emo () [Corola-website/Science/308461_a_309790]
-
încă din 1871, de o atenție deosebită din partea specialiștilor; în circuitul științific a intrat după 1905. Cu ocazia săpăturilor arheologice și a decapărilor din anii 1961-1962, au fost scoase la lumină mai multe scene, acoperite până atunci cu un strat gros de var. Analiza stilistică a ansamblului permite evidențierea prezenței a trei meșteri zugravi, doi dintre ei lucrând - se pare - concomitent. Meșterul principal, autorul picturilor întregului altar, al primelor două registre superioare din naos și al icoanei de hram, și-a
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
acest fel de mâncare a devenit foarte popular în rândul săracilor, în special fiindcă era foarte ieftin de preparat, gustos și sățios. Adițional, probabil datorită faptului că pizza era așa de îndrăgită de locuitorii mai săraci, marginea pizzei este mai groasă decât centrul acesteia. Astfel, oamenii săraci, chiar dacă aveau mâinile murdare puteau să țină o felie de pizza în mâini și s-o mănânce, fără să murdărească partea pe care o consumau. Desigur, la sfârșit marginea pizzei era aruncată. Însă această
Pizza () [Corola-website/Science/307393_a_308722]
-
dispozitivele de etichetare care asigură închiderea. În afară de aceasta, ambalajele mari pot purta marca comercială a întreprinderii care a reambalat sau a dispus reambalarea ouălor. CAPITOLUL V CONTROLUL UNITĂȚILOR Articolul 24 Controlul unităților 1. Producătorii, centrele de ambalare, colectorii, comerțul en gros și, în cazul aplicării art. 14, fabricanții și furnizorii de furaje pentru găinile ouătoare, fac obiectul inspecțiilor de verificare a conformității cu standardele cel puțin o dată pe an. 2. Unitățile de producție și centrele de ambalare, care efectuează marcarea prevăzută
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/91411_a_92198]
-
De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) sunt aldine și mai mari decât restul textului.De notat că "h1" este folosit doar o singură dată per pagină deoarece cu el este marcat titlul ei. Va afișa textul "îngroșat" cu litere groase, aldine.Notă: Html a inceput în ultimii ani să înceapă să nu mai folosească acest gen de tag-uri pentru că "b" nu dă sens paginii, pe când tag-ul "strong" (adică strong emphasis) dă un înțeles paginii, și mai important, asemenea tag-uri pentru
HyperText Markup Language () [Corola-website/Science/303128_a_304457]
-
excepții) deșertului Mexican. Dacă nu chiar toate speciile de plante care trăiesc în locuri secetoase au imitat, mai mult sau mai puțin, forma cactusului, în schimb toate au păstrat caracteristicile de bază: stomatele sunt deschise numai noaptea, cuticula frunzelor este groasă și impermeabilă, plasma celulară se păstrează întotdeauna, indiferent de temperatură, în stare hidratată. Unele alge produc în anumite condiții hidrogen în loc de oxigen. În stadiul dependent de lumină (reacția la lumină),clorofila absoarbe energia luminoasă, care stimulează unii electroni din moleculele
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]