13,415 matches
-
punerea la dispoziția maselor populare a cărților de literatură originală și străină. În ansamblul preocupărilor Ministerului artelor și Informațiilor, Direcția Literară ocupă deci un loc important, întrucât are menirea să îndrumeze și să organizeze una dintre cele mai ascuțite arme ideologice literatura". Se urmărea "a da pe linie de stat o cât mai largă contribuție în vederea introducerii liniei Partidului Muncitoresc Român în sectorul creației literare și pentru combaterea ascuțită și cât mai eficace a ideologiei burgheze și a teoriilor literare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să dea spectacole așa ca Estrada, care le place foarte mult". O dezbatere organizată de filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor în iulie 1953 evidențiază faptul că "A. Baconschi este un om plin de sine și înapoiat din punct de vedere ideologic", fapt pentru care va fi criticat de Ion Brad, Munteanu, Gurghian ș.a., nu și de colaboratorii săi apropiați (Aurel Rău, M. Zaciu etc.). CC al PMR, dornic a îmbunătăți activitatea în rîndul scriitorilor, organizează cu aceștia, la sediul propriu, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
peste literatura română. Ne aflăm în plină eră a imposturii. Materialele adunate reflectă cea mai întunecată perioadă a literaturii și artei naționale, perioadă a "înfloririi" proletcultismului, a realismului socialist în formele sale nude. Scriitorii s-au aflat într-o cazarmă ideologică, unde cei "corespunzători" se simțeau bine, mai ales financiar. Mulți autori, care pe atunci dirijau destinul literaturii noastre, în prezent, după ce în "obsedantul deceniu" au făcut totul pentru pulverizarea tradiției literare, a spiritului național, a autonomiei esteticului și principiilor axiologice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
date și întîmplări de neînțeles pentru cititorii mai tineri. Sperăm că va veni vremea cînd, din astfel de documente, unul sau mai mulți istorici literari vor putea scrie adevărata, trista și tragica istorie a impunerii realismului socialist și a luptei ideologice conduse de partidul unic în contra literaturii naționale. (Convorbiri literare, nr. 12, decembrie, 1998) ÎNTRE ZIARISTICĂ ȘI LITERATURĂ Pamfil Șeicaru, pamfletar temut, contestat vehement, dar și adulat de cei interesați sau șantajați de el, folosit drept prototip pentru personaje ignobile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și totuși au semnat pactul cu diavolul, ne incumbă datoria de a studia cu deosebită atenție, sine ira et studio, și a separa cele care vor rămîne "peste mode și timp" de faptele și lucrările care au plătit tribut cerințelor ideologice, normelor realismului socialist. Nu "autori" gen A. Toma sau Eugen Frunză ar putea intra în discuție, ei fiind din start eliminați din arealul literaturii, ci, din contră, un Sadoveanu sau Arghezi, mari scriitori, de dimensiuni naționale, și care, din nefericire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am trudit, n-am izbutit să descopăr de ce opera lui Mihai Sadoveanu este mai marxistă decît a gingașului poet Șt. O. Iosif, sau a lui G. Coșbuc, de ce proza lui Brătescu-Voinești, Gib Mihăescu sau Liviu Rebreanu este diferită ca conținut ideologic de proza dtale". Autorul lui Nicolae Iorga creionează în Tudor Arghezi: tejgheaua cuvintelor un portret intelectual puțin onorant pentru poetul "cuvintelor potrivite". Așa cum de altfel atenționează undeva: " Orice pamfletar exagerează, este în natura genului să accentueze deformat trăsăturile caracterului, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
literaturii practicate de Călinescu rămîne tocmai propensiunea narativă a actului critic ca atare. Realizată cu atîta forță și strălucire portretistică de un artist neobișnuit, opera aceasta nu este totuși, ca istorie, o construcție solidă, căci îi lipsesc punctele de sprijin ideologic, care trebuie neapărat să-i dea relief istoric". Drumul spre critică pornește dinspre literatură, mai exact dinspre creația literară. Călinescu aduce ca argument al identității dintre critică și creație faptul că toți marii critici au făcut literatură și, implicit, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
capabil a scrie ca un trepăduș partinic: "Orice scriitor se va găsi, urmînd chemarea pe care Partidul Muncitoresc Român a făcut-o, nu de mult, prin primul său secretar, artiștilor "de a făuri opere la nivelul înaltelor exigențe artistice și ideologice ale partidului și poporului", în deplin acord cu estetica cea mai sănătoasă și mai adevărată". Iată uriașul pas, făcut fără a clipi, de la autonomia esteticului la "estetica cea mai sănătoasă și mai adevărată" inventată de partid. Dacă e cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a scăpat ochiului vigilent și corect al celui care urmărea actualitatea românească. Fără Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, alta ar fi fost înfățișarea literaturii și culturii naționale din deceniile totalitare, cu mult mai tristă, cu totul, bănuim, copleșită de "comandamentele" ideologice. Pentru Gheorghe Grigurcu, cei doi critici "marchează o etapă majoră a evoluției criticii românești, care s-ar putea să nu fie socotită mai prejos de cea a autonomiei esteticului, ilustrată de către E. Lovinescu. Este vorba de o organizare a defensivei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la Ithaca și o rază de speranță și încredere, inculcîndu-ne sentimentul că dreptatea n-a murit, că ea trebuie să vină". Și tot aici, se precizează că a fost, între altele, "criticul de întîmpinare absolut necesar al epocii de confuzie ideologică pe care am străbătut-o". După cutremurătoarea carte-document, Fenomenul Pitești (1990), privind universul concentraționar autohton, în țară Virgil Ierunca va publica Românește (1991). Ambele volume fiind tipărite cu ani în urmă în străinătate. Românește este pentru autor "o parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de România în exil însemna pentru Virgil Ierunca o probă de sănătate morală și de responsabilitate spirituală". Rezistența politică prin cultură, propovăduită în exil de Mircea Eliade, va migra și în țară ca o cale de a rezista în fața tăvălugului ideologic. Cu trecerea anilor, nu se mai poate vorbi de un exil unitar, ci de exilați, metamorfoză negativă provocată, pe de o parte de infestarea cu iscoade ale netrebniciei împresurătorii, secondați, "printr-o ironie nefastă, de veleitarii care-și închipuie că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
primii aflați în vizorul nemilos al criticii se va afla G. Călinescu;, prins ca în insectar, el este redus la dimensiunile unui "curtean în mînă c-o lalea", pentru constantul lui oportunism, pentru opacitățile sale critice, dar nu mai puțin ideologice; toate punctate cu obiectivitate și strict documentate. O anchetă din "Contemporanul" (1976) asupra filosofiei românești prilejuiește o amară și întristătoare concluzie, valorificarea tradițiilor gîndirii filosofice românești este o iluzie, și marele vinovat este sistemul "ce a răpit filosofiei ceea ce o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și eticii comuniste: compromisul". Între acești fideli sînt prezentați: Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Adrian Maniu etc.; la toți, cum pe drept acuză Virgil Ierunca, se constată o grozavă lipsă de măsură toate se pot înțelege: regimul, contextul etc., dar prostituirea ideologică fără sfîrșit este de neacceptat, mai ales că sînt scriitori cu mult mai mulți ani de pușcărie ca Vladimir Streinu și care scriu "fără concesii, fără alunecări, fără umbre chiar". Și toate acestea sînt relatate "nu pentru a da lecții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Lucian Dumbravă, sub titlul Ei, care au scris... și publicat la sfîrșitul anului 2000, de editura ieșeană Evenimentul, încearcă să nareze istoria Asociației Scriitorilor din Iași, între anii 1949-1959; istorie probabil asemănătoare cu a celorlalte patru-cinci, înființate atunci pe considerente ideologice. În temeiul unei convocări speciale a Societății Scriitorilor din R.P.R., în prezența delegatului trimis de la centru, Mihai Novicov, se vor aduna, în ziua de 28 februarie 1949, în una din sălile Teatrului Național din Iași, "scriitorii ieșeni, ziariști, membrii cenaclului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
moldoveni și în special cei ieșeni, în consfătuirea din 18 Februarie 1949, ș-au (sic!) recunoscut, printre alte slăbiciuni și lipsuri, faptul că nu au adus la îndeplinire tot ceea ce era necesar pentru îndrumarea și mobilizarea scriitorilor pe baricadele frontului ideologic, că nici scriitorii ieșeni n-au activat într-o singură organizație destul de unitară și de puternică, pentru a putea rezolva problemele care-i privesc. Examinînd producția literară, pe genuri, s-au evidențiat oarecare succese în domeniul versurilor și al nuvelei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dea bunul de tipar fiind, în fapt, o cale suplimentară de sporire a cenzurii. Tot la începutul lui 1950 sosește de la București o circulară în care sînt stabilite, alfabetic, sarcinile obligatorii ale filialei: "A) Stimularea creației literare, B) Ridicarea nivelului ideologic al membrilor filialei, C) Descoperirea, urmărirea și sprijinirea tinerelor talente muncitorești de la orașe și sate inclusiv talentele din școli, cămine culturale, cluburi, biblioteci, atenee etc., D) Îndrumarea forțelor creatoare de care dispuneți spre temele clasei muncitoare ca: a) întărirea clasei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Localitatea și întreprinderea unde scriitorul ar dori să se documenteze, 6) Timpul (arătat în zile) cît va dura documentarea, 7) Dacă tema și subiectul ales de scriitor au fost dezbătute, în prealabil, în cadrul filialei, 8) Aprecieri asupra nivelului artistic și ideologic al scriitorului, 9) Avizul favorabil sau defavorabil în privința plecărilor în documentare, 10) Observații. Un tablou de deplasări și concediu de odihnă ori creație. G) Rapoarte generale (nu lunar, ci trimestrial). Ca și pînă în prezent, rapoartele trimestriale ce ne veți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de a sta la dispoziția membrilor de îndrumare și informații. O primă condiție ce se cere secretarului tehnic este de a fi un om activ, legat în mod sincer de interesele scriitorului și pregătit din punct de vedere artistic și ideologic. (...) Președinte, Zaharia Stancu, Secretar, Al. Șahighian, Responsabil Sector Filiale, Liviu Bratoloveanu". Cum eforturile depuse în căutare de scriitori în mediile muncitorești și sindicale nu asigurau necesarul conform cu directivele mai sus prezentate, se vor căuta noi soluții. După modelul Institutului "Gorki
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poeziei" o socotește printre "firele de aur ale viitorului". În funcție de cele mai sus arătate, vă rugăm să luați măsurile pe care le veți socoti necesare". În anii proletcultismului în floare, numai neatenția cerberilor cenzurii, însoțită de scurte perioade de dezgheț ideologic, au permis apariția unor opere importante. [Convorbiri literare, nr. 5(77), mai 2002] DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC În Diagonalele Monicăi Lovinescu, apărută anul trecut în colecția "Procesul comunismului" a Editurii Humanitas, aflăm o carte a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu iartă pe fostul lui șef, pentru că l-a trădat; Alexandru Bogdanovici va muri în timpul reeducării, chinuit de el. Inițial reeducarea debutează la închisoarea de tranzit de la Suceava, unde Bogdanovici citește colegilor săi de celulă cărți marxiste, încercînd o îndoctrinare ideologică pașnică. La această acțiune se alătură și Țurcanu, devenind un fel de adjunct al "inițiatorului". În scurt timp, nesuportînd rolul secund și manifestîndu-se mult mai intransigent și de neclintit în a urma linia ideologică, își va forma propriul său grup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
celulă cărți marxiste, încercînd o îndoctrinare ideologică pașnică. La această acțiune se alătură și Țurcanu, devenind un fel de adjunct al "inițiatorului". În scurt timp, nesuportînd rolul secund și manifestîndu-se mult mai intransigent și de neclintit în a urma linia ideologică, își va forma propriul său grup. Transferat la Jilava, după o întrevedere cu Nicolski, cînd se vor pune la punct cu noul stil de reeducare, va forma, împreună cu vreo zece-douăzeci de studenți, O.D.C.C. (Organizația deținuților cu convingeri comuniste); organizație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nestrămutata convingere în victoria marilor idealuri ale umanității... Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul este părtaș activ la marea luptă pentru triumful deplin al ideologiei clasei muncitoare. La unii scriitori se manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică, scriitorii trebuie să combată cu maximă hotărîre tendințele de liberalism față de naționalism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
triumful deplin al ideologiei clasei muncitoare. La unii scriitori se manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică, scriitorii trebuie să combată cu maximă hotărîre tendințele de liberalism față de naționalism, față de recidivele de decadentism și apolitism. Este necesară o mai intensă muncă de însușire și aprofundare de către scriitori și critici a învățăturii marxist-leniniste, și în special a teoriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al comuniștilor din țară în răsturnarea lui Antonescu și întoarcerea armelor în contra dușmanilor omenirii. În cuvîntul său, autorul Mărului de lîngă drum își propune a prezenta rezultatele mai importante dobîndite de scriitorii noștri după eliberare, toate posibile numai grație îndrumării ideologice și cu ajutorul partidului clasei muncitoare. Încă din primele zile de după eliberare, cum era numită invazia sovietică, Mihai Beniuc constată că scriitori ca Mihail Sadoveanu, Mihail Ralea, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Demostene Botez, Cezar Petrescu și Camil Petrescu, la care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Valorificarea moștenirii culturale se supune unor reguli clare, de luptă: pe lîngă combaterea încercărilor proletcultizante, se impune stoparea încercării de a prelua toată literatura din trecut de-a valma, fără spirit critic, altfel spus totul să fie trecut prin sita ideologică a partidului. Este combătut cu vehemență formalismul în artă, ca manifestare a idealismului afirmat sub influența ideologiei burgheze, și nu mai puțin idilismul, ce se manifestă prin sulemenirea realității sau prezentarea ei tendențios unilaterală, și aceasta pentru că "nu avem nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]