11,550 matches
-
1987, Fondo Social de Emergencia, care promova dezvoltarea comunitară prin proiecte, ca un răspuns temporar, punctual la efectele și costurile sociale negative ale crizei economice și procesele consecutive de ajustare structurală ce o însoțeau. Ulterior, Banca Mondială a lansat un masiv program de creare și sprijinire a fondurilor sociale în țările subdezvoltate și în curs de dezvoltare (America Latină, Africa, Asia de Sud-Est, Europa Centrală și de Sud, spațiul ex-sovietic), astfel că, în momentul actual, sunt create cu sprijinul BM 108 asemenea fonduri în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărăciei sau redistribuția mai egalitară a veniturilor, guvernele centrale fiind câteodată animate mai degrabă de dorința de a reduce deficitul bugetar și de a pune accentul pe politici macroeconomice și creștere economică, în detrimentul dezvoltării sociale și al protecției sociale (reducerea masivă a cheltuielilor sociale publice). O altă limită (relativ normală) a fondurilor sociale este generată de posibilitatea redusă a transformării locurilor de muncă temporare, create prin derularea unor proiecte comunitare, în locuri de muncă permanente (atacarea sărăciei structurale). O asemenea transformare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de guvernare diferite uneori de la un ciclu politic la altul. Dependența crescută a fondurilor sociale de finanțarea internațională periclitează continuitatea acestora, mai ales în situațiile în care aceste fonduri nu sunt integrate și în bugetele naționale. În anumite situații, investițiile masive în proiecte comunitare pot submina autoritatea administrațiilor locale, care văd prioritățile locale dintr-un alt unghi; strategii durabile de furnizare a serviciilor - o serie de politici și programe sociale publice le oferă beneficiarilor servicii contra cost, mai ales cu scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
timp nu sunt deloc de neglijat. Astfel, efectul participării asupra succesului proiectului comunitar este cu atât mai puternic cu cât stocul de capital uman al participanților e mai mare; - o serie de proiecte de dezvoltare comunitară nu pot stimula participarea masivă a membrilor comunității, din cauza specificului lor. Unele proiecte produc beneficii de care profită doar o parte (mică) a comunității sau solicită stocuri mari de capital uman. În esență, efectul participării asupra succesului proiectului comunitar depinde uneori, în mare măsură, de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu a fost completată și de un transfer financiar pentru comunitățile sărace pentru a reduce decalajele dintre comunitățile avantajate social și cele dezavantajate; descentralizarea, fără asigurarea unor specialiști și a surselor de finanțare corespunzătoare, a dus, în fapt, la neconcordanțe masive între resursele financiare locale și noile responsabilități primite; descentralizarea a fost realizată haotic, cu pierderea capacităților de monitorizare/supervizare, control și evaluare; de regulă, descentralizarea a fost realizată mai mult la nivel județean, nivelul local fiind mai degrabă ignorat. Până în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementate în ultimii ani o serie de programe de anvergură în domeniul formării sau al dezvoltării unor servicii, asistența socială este încă un domeniu slab profesionalizat și caracterizat de decalaje uriașe de dezvoltare sectorială. Reformele legislative și instituționale cu suportul masiv al unor instituții internaționale (Banca Mondială, DFID, Comisia Europeană - vezi anexa cu programe majore derulate în ultimii ani) au înregistrat doar succese sectoriale (protecția copilului, sistemul de transferuri noncontributorii), însă fără a reuși obținerea unui înalt grad de profesionalizare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să preia și să dezvolte serviciile de asistență socială. În ce măsură instituțiile implicate, publice sau nonguvernamentale, sunt suficient de bine pregătite pentru concesionarea unui volum uriaș de servicii într-o scurtă perioadă de timp și dacă se poate realiza un transfer masiv de obligații fără a compromite șansa constituirii un sistem funcțional de servicii sunt provocările la care voi căuta un răspuns în materialul de față. Analiza unui astfel de scenariu ne poate prilejui cunoașterea viabilității unei asemenea strategii de transfer a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
răniți și prizonieri 46) s-a încheiat la 16 octombrie 1941, când trupele române au ocupat Odessa evacuată în prealabil de sovietici 47. Extrem de neplăcut surprins de durata asediului, de slăbiciunile evidente demonstrate în timpul luptelor, dar mai ales de pierderile masive suferite de Armata a 4-a română, mareșalul Ion Antonescu a ordonat efectuarea unei anchete. Documentul, elaborat de secția a 3-a operații din cadrul Marelui Stat Major român, intitulat " Rezultatul anchetei referitor la cauzele pentru care Armata română n'a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4-a48. Astfel, ancheta internă ordonată de mareșalul Ion Antonescu nu a făcut altceva decât să confirme evaluările germane cu privire la potențialul combativ scăzut al unităților românești, Totuși. în pofida acestor constatări, Conducătorul statului nu a ezitat să atribuie în mod arbitrar pierderile masive suferite de armatele române elementului evreiesc. Există suficiente dovezi documentare unele fiind incluse în prezentul volum care atestă faptul că, încă de la debutul conflictului sovieto-german, autoritățile române au "identificat", alături de regimul sovietic, populația evreiască din Basarabia și Bucovina de nord
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
regimul "Antonescu". Caută să convingă pe toți acei cu care iau contact că Rusia nu va avea niciodată conflict cu Germania, din cauză că Germaniei îi este frică de Rusia Sovietică și nu va încerca să o atace. Cu ocazia actualelor concentrări masive, observate de evrei, deși se citea pe fața lor ca îngrijorați foarte mult de svonurile care circulau că Germanii intenționează să atace Rusia, totuși au continuat să discute printre locatari și clienții cu care au afaceri de comerț, spunând că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
clădiri care urmează a fi ocupate de Comandamente și autorități, diferite întreprinderi de utilitate publică precum și că se intenționează atentate asupra ofițerilor și funcționarilor Români și Germani, se impune luarea de măsuri imediate și extrem de drastice: Trecerea imediată la represalii masive prin exterminarea tuturor elementelor lăsate cu misiuni, suprimarea funcționarilor N.K.V.D., a membrilor din partidul comunist precum și a tuturor evreilor din oraș. Dețineri numeroase de ostateci din membrii tuturor familiilor aflătoare în oraș bărbați și femei care să fie executați în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
contrabandă, și speculând populația locală cu mărfurile din magazinele ce li s'a permis a deschide. Deși evreii trebuiesc strânși în ghetouri, în Moghilew aceștia se plimbă în libertate infectând acest centru, prin care zilnic trec trupe și se fac masive aprovizionări din țară pentru armată. În ultimul timp se semnalează că evreii din comunele învecinate Moghilewului obțin de la diferite unități de jandarmi aprobări sub pretextul unor aprovizionări cu materiale sau medicamente pentru a se deplasa la Moghilew unde rămân definitiv
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lucru pentru a-și procura mijloacele de trai, iar cei fără lucru pentru a-și procura diferența între venitul lor și costul traiului, trebuiau să procedeze la vânzări ale obiectelor lor, vânzări, care față de costul mare a vieții erau foarte masive, consumând o mare parte a substanței din averile respective. După ce banca de stat a U.R.S.S. instalase o sucursală în Cernăuți, aceasta a urmărit creanțele fostelor bănci românești din localitate. În cursul acestor urmări n-au fost primite alte excepțiuni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sursă de svonuri, știri false, etc, menite a atinge moralul populației; a înlătura din capitala țării agenții cei mai de temut, care pot informa inamicul prin diferite căi care le stau la dispoziție; a se creia, pentru cazuri de bombardare masivă a capitalei, disponibilități de camere și locuințe pentru sinistrați. Rugăm pe Domnul Mareșal să hotărască, dacă nu este cazul să se studieze evacuarea evreilor din capitală, urmând ca execuția să aibă loc numai după efectuarea primului bombardament inamic, asupra capitalei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
petrolului să intre în România 233. Protestul nu a fost dus, însă, la bun sfîrșit pentru că și Roosevelt și Departamentul de Stat erau concentrați asupra problemei poloneze 234. Pe 12 aprilie 1945, Franklin Delano Roosevelt a suferit o hemoragie cerebrală masivă și a murit. Noul președinte, Harry S. Truman, nu avea experiență în domeniul afacerilor externe și primea nenumărate rapoarte. Pe 2 mai, acesta a avut o întrevedere cu generalul Schuyler, reprezentantul american din Comisia Aliată de Control, din București. Pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Consiliului. Deși a fost aprobat oficial de către Truman abia pe 30 septembrie 628, documentul estima că în 1954, Uniunea Sovietică avea să posede suficiente bombe atomice pentru a înfrînge SUA. Pentru a evita aceasta, CSN 68 recomanda o concentrare militară masivă, atît de intensă încît să-i silească pe sovietici să renunțe la orice planuri pentru un atac surpriză împotriva Statelor Unite. Aceasta însemna, fără îndoială, că securitatea militară era mai importantă pentru America decît refacerea economică a Europei de Est prin intermediul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1950710. El solicitase atunci o verificare a membrilor de partid. Prin această metodă, Gheorghiu-Dej a exclus, pe îndelete, 192.000 de membri de partid, rămînînd cu o majoritate de aderenți. Pe 23 iunie 1950, el a criticat politica de recrutare masivă din anii de după război, prin care se infiltraseră și unele "elemente ostile" în partid. Aceste "elemente ostile" erau cei ce nu aveau origine română. Gheorghiu-Dej dorea ca PMR să fie un partid de muncitori 711. Epurarea din 1950 vădea în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în schimbul recunoașterii unor drepturi politice care ar fi schimbat raportul de forțe consfințit în ordinea politică transilvăneană, înclinând balanța puterii decisiv în favoarea curții, în același timp în care echilibra diferențialul puterii pentru români. Marii perdanți ai acestei afaceri ecleziale cu masive ramificații politice erau, neîndoielnic, "națiunile politice" consacrate de sistemul Unio Trium Nationum. Termenii contractului (căci despre așa ceva a fost vorba, în acest caz limbajul contractualist pierzându-și valențele metaforice), consfințiți imperial prin cele două diplome leopoldine ale unirii, statuau conferirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
recunoștea, după mai bine de o jumătate de secol, existența și statul legal al Bisericii Ortodoxe. Pe plan identitar, aceste evenimente s-au repercutat în bifurcarea confesională a conștiinței naționale a românilor transilvăneni, scindați acum în uniți și neuniți. Programul masiv de reforme implementat de împăratul Iosif al II-lea a zguduit din temelii ordinea consacrată a sistemului politic transilvănean. În efortul său de omogenizare culturală și administrativă a imperiului în vederea instituirii unei "națiuni de stat" unice, Iosif al II-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
finanțarea educației, la care s-au adăugat legi care vizau înființarea de școli primare în fiecare Land precum și crearea de școli normale înființate cu scopul de a pregăti și certifica noi generații de învățători. Toată această construcție instituțională a unui masiv angrenaj proiectat pentru a educa în masă își arată intențiile pragmatice urmărite de autoritățile statele în expresia regală atribuită lui Frederic cel Mare, care făcea limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Retragerea Rusiei din război în urma Revoluției bolșevice a privat armata română de orice spijin, astfel că situația României era mai mult decât critică. Falimentul militar s-a concretizat în Pacea de la București, care a impus condiții draconice învinsului: pierderi teritoriale masive (Dobrogea și Cadrilaterul), economia și resursele naturale complet aservite Puterilor Centrale. Deși a fost înfrântă pe toate fronturile, România a profitat de conjunctura complet nesperată: destrămarea Monarhiei Duale și a Imperiului Rus în urma revoluției bolșevice. Vidul de putere a permis
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în rețeaua școlară pentru a crea iconografia istoriei naționale. În același an, ministrul Petru Poni, predecesorul lui Haret, a comandat, printre alte hărți cu Europa și celelalte continente, 10.000 de hărți ale României. Totuși, mare parte din aceste investiții masive în imagistica memoriei naționale erau făcute în zadar în condițiile cu totul precare în care se găseau lăcașurile unităților de învățământ. Haret dă glas lamentațiilor sale atunci când se plânge că pentru majoritatea școlilor "salele de clasă sunt așà de micĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
afla. Cele două prevederi ilustrează cum nu se poate mai bine mariajul ideii naționale cu cea regală, rezultatul fiind un naționalism monarhic. Construirea statului unitar român, după ce prima cărămidă a unirii principatelor de la 1859 a fost așezată, a implicat investirea masivă în sistemul educațional, ceea ce s-a și petrecut în această perioadă pe care o avem în orizont. Acum este momentul în care statul român, odată format, să demareze programul național de formare a românilor. Celebra afirmație enunțată de Massimo D
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțelegerii realității istorice românești, I. Livezeanu (1998) a propus o abordare neortodoxă a României Mari. În loc să vadă o teleologie istorică împlinindu-se în făurirea întregirii naționale, Livezeanu privește analitic într-o cu totul altă direcție, inspectând culisele tensionale ale procesului masiv inițiat în urma actului politic, de unificare culturală și instituțională a României. Privită din acest unghi neconvențional, unirea celor trei provincii românești (Basarabia, Bucovina și Transilvania) cu Vechiul Regat din 1918 poate fi văzută ca "o ridicare a cortinei în drama
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reformelor inițiate de Spiru Haret în Vechiul Regat, autoritățile statale românești au acționat simultan pe două fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]