11,487 matches
-
răzaș și au rămas numai megiaș, cu moșia răzașilor nedespărțiți. Într-dânșii; că alminterea n-ar avea deosebire megiașul de răzeșie”. Textul merită a fi analizat. Prin urmare, ce este sau cine este răzeș? Insul care „stăpânește împreună cu alții o moșie”, accentul punându-se, după cum se observă, pe stăpânirea devălmașă și mai puțin pe calitatea de proprietar. Deci, contrazice opiniile acelora care susțin că răzeș înseamnă, în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este stăpânită moșia ca delimitare teritorială a fiecăruia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care „stăpânește împreună cu alții o moșie”, accentul punându-se, după cum se observă, pe stăpânirea devălmașă și mai puțin pe calitatea de proprietar. Deci, contrazice opiniile acelora care susțin că răzeș înseamnă, în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este stăpânită moșia ca delimitare teritorială a fiecăruia ? „Fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e vorba aici de structurile aducătoare de venituri, excluzându-se casa, atenansele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acelora care susțin că răzeș înseamnă, în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este stăpânită moșia ca delimitare teritorială a fiecăruia ? „Fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e vorba aici de structurile aducătoare de venituri, excluzându-se casa, atenansele, grădina, vitele stăpânite individual. Știe fiecare răzeș câtă parte are ? „Știe numai în idee partea ce i se vine dintr-acel tot nedespărțit”. Nici vorbă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să stăpânească în devălmășie, i se separă, la cerere, partea cuvenită, fixându-i-se terenul la una din marginile moșiei ori la unul din cele două capete ale ei, în care anterior fusese copărtaș. În felul acesta, din răzeș, deci părtaș la venit, el devine megieș și stăpân individual pe partea rezervată lui. Repetăm, dat fiind că partea de loc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
megieș și stăpân individual pe partea rezervată lui. Repetăm, dat fiind că partea de loc atribuită lui, cu toate sursele aducătoare de venituri și obligații, rămâne alături de locul răzeșilor rămași încă devălmași, cel separat devine megieș al lor, vecin de moșie și nimic mai mult. Că așa stau lucrurile ne-o demonstrează textul prin surplusul de precizări: „din ceasul ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș și au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Că așa stau lucrurile ne-o demonstrează textul prin surplusul de precizări: „din ceasul ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș cu moșia răzeșilor nedespărțiți într-dânșii, că alminterea n-ar avea deosebire megieșul de răzeșie”. Cel separat nu mai face parte în nici un fel la structurile obștii rămasă indiviză, fiind doar megieș, vecin cu ea. Prin urmare, megieșul nu mai poate fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anii anteriori; acum forma veche de stăpânire este abandonată de nevoie și înlocuită cu stăpânirea individuală, boierească, răzeșii de altă dată devenind dijmași. Deși câțiva dintre locuitori și-au rezervat o stăpânire răzeșească în continuare pe partea de nord a moșiei, rezistența lor nu a durat decât puțină vreme după 1683, iar satul ajunge în întregime boieresc prin 1698, poate puțin mai înainte. Destul de explicit ni se prezintă, documentar, felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ni se prezintă, documentar, felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului separarea părții boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul 1704, stăpânirea a fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstrat, ori n-am dat noi de el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a cărui pledoarie pentru dreptatea sătenilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
date luate din actul prin care se stabiliseră separarea celor două părți și, arată el, „prin ofisul Domniei noastre s-au pus înaintea Divanului observațiile făcute asupra hotărârii acestui Divan: 1-iu; că la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul arată că hotarnica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asupra hotărârii acestui Divan: 1-iu; că la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul arată că hotarnica Zberei „să vedi întărită la 7251 (1741) iunie 5 cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi [...] și cu cartea domnului Constantin Nicolai vv. (Mavrocordat), tot la același
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Constantin Nicolai vv. (Mavrocordat), tot la același an iulie 5, precum și la 1767 ghenar 29, cu cartea domnului Grigorie Ghica Voevod; 2-lea; că la anul 1799 fevruarie 6, având giudecată răzășii din partea din gios a Umbrăreștilor cu răzășii de moșia Săneștii pentru împresurare, nu să vedi că răzășii de Umbrăreștii de gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și al 3-lea; că între ceea ce să atinge de prigonirea dintre Bârlădeni (Podelenii actuali I.S.) și între partea de sus a Umbrăreștilor pentru înpresurare, în privirea învechitei hotarnice a lui Zbere, care pururea au fost neprihănită și lucrătoare asupra moșiei Umbrăreștii”, dacă există și alte pricini neaduse „încă la cunoștința Domniei noastre”, să se facă acest lucru în viitor, dar, deocamdată, „luând în de iznoavă tratație pricina prin citirea tuturor documentelor înfățoșate, atât de dumneaei postelniceasa Elenco Manu, cât și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
temeiul hotărnicei Zberei, priimită cu mulțămirea amânduror părțile” în anul 1817, an în care a lucrat la Umbrărești, ca hotarnic, cel amintit mai sus. Din cele reproduse aici reiese cum nu se poate mai clar că, până în anul 1704, stăpânirea moșiei Umbrărești a fost o „înpărtășire răzășască” și că abia după această dată „tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintr-acei de gios”, respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și dintr-acei de gios”, respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de o parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa Elencu Manu pe temeiul hotarnicei Zberii și a răposatului aga Petrache Negrea”, consemnează și funcționarul statului într-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până în apa Siretului, deoarece partea de peste Siret era stăpânită în acest timp de către „hătmăneasa Rucsanda Ruset, născută Calimah”, fiind vorba de partea Umbrăreștilor boierești de la vest de Siret, aflată în hotar cu Bilieștii la nord și cu răzeșii surăieni de pe moșia răzeșească umbrăreșteană, în partea de sud. Trebuie să mai observăm și să reținem permanenta distincție care se face în documentele din care am reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea se face pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici o amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită pe data de 15 aprilie 1828 prin anaforaua marilor boieri din Divanul de atunci, adăogându-se și textul privind proveniența moșiei boierești, „zăstri a soției dumisale Ruxandrei, fiica dumisale vornicului Alecu Calimah, și dumnialui, iarăși, le are după soția dumisale, fiica răposatului vornic Gavril Conachi”, moșie care a fost acum „stâlpită cu pietri de giur-împregiur și fără vreo amestecare cu dânșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aprilie 1828 prin anaforaua marilor boieri din Divanul de atunci, adăogându-se și textul privind proveniența moșiei boierești, „zăstri a soției dumisale Ruxandrei, fiica dumisale vornicului Alecu Calimah, și dumnialui, iarăși, le are după soția dumisale, fiica răposatului vornic Gavril Conachi”, moșie care a fost acum „stâlpită cu pietri de giur-împregiur și fără vreo amestecare cu dânșii”, adică cu răzeșii. Se vorbește adesea în lucrări de referință de sate răzeșești, restrângându-se accepția termenului doar la locuitorii respectivului sat, în cazul nostru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că este mai bine să se spună, mai ales pentru ultima perioadă a existenței lor, moșii răzeșești, deoarece nu sunt puține situațiile în care locuitori din alte sate, chiar și orașe, au părți de răzeșie și se consideră răzeși de moșia cutare, deci alt loc decât cel în care viețuiesc. Este acest aspect încă o dovadă că termenul răzeș înseamnă, în primul rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin câteva exemple
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și orașe, au părți de răzeșie și se consideră răzeși de moșia cutare, deci alt loc decât cel în care viețuiesc. Este acest aspect încă o dovadă că termenul răzeș înseamnă, în primul rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin câteva exemple din perimetrul moșiei Umbrărești-răzeșească. În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alt loc decât cel în care viețuiesc. Este acest aspect încă o dovadă că termenul răzeș înseamnă, în primul rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin câteva exemple din perimetrul moșiei Umbrărești-răzeșească. În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în primul rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin câteva exemple din perimetrul moșiei Umbrărești-răzeșească. În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său, Ilie (preotul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]