11,461 matches
-
prin mijlocul cărora cineva participă la guvernarea țării, luat acest cuvânt în sensul cel mai general”. Astfel, drepturi politice nu erau considerate doar cele electorale, ci și cele care permitea deținerea unei funcții în stat, dreptul de proprietate funciară (asupra moșiilor, terenurilor agricole, viilor, pădurilor). Codul Civil din 1864 completează și modifică segmentul legislativ referitor la cetățenie: elimină împământenirea mică și prevederea regulamentară privitoare la căsătoria cu o nobilă, introduce termenul de ”naturalisațiune” pentru a numi procedura prin care un străin
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
el sunt de menționat: pomelnicul mănăstirii Dobrușa (1777), condica Episcopiei Râmnicului (3 vol., 1786), condica mănăstirii Strehaia (1791), pomelnicul mănăstirii Titireciul din Ocnele Mari (1799), pomelnicul bisericii din satul Urșani (1804), pomelnicul bisericii din satul Simnicu de Jos (1814), hrisovul moșiei Rutești-Vâlcea (1815), pomelnicul mănăstirii Țânțăreni-Dolj (1816), condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Alte manuscrise conțin condica mănăstirii Arnota (2 vol.), pomelnicul bisericii din Proeni-Vâlcea, condicile mănăstirilor Tismana (2 vol.), Obedeanu, Jitianu, Dintr-un Lemn și Govora și condica Mănăstirii Ungro-Vlahiei
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
acea dată plasarea ofițerilor fiind în pregătire). O parte dintre ofițeri au fost reținuți în armată, după specializările fiecăruia și nevoi, iar aproximativ 20.000 de voluntari demobilizați au fost plasați la munca câmpului, fiind repartizați mai ales pe marile moșii. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Corpul de Voluntari a fost reprezentatat de o delegație condusă de Victor Deleu, acesta fiind ales în Biroul Marii Adunării. Odată cu instituirea puterii Consiliului Dirigent în Transilvania, Partidul Național Român (și din cadrul acestuia
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
Ducelui Albert I de Saxonia și s-a căsătorit cu regele Eric în 1239. Nu se cunosc multe despre regina Jutta. Jutta a fost implicată într-un conflict cu călugării de la mănăstirea Øm, de la care ea a confiscat porumb de pe moșiile lor și și l-a însușit. Semnătura ei se află pe documentul cu instrucțiuni privind serviciul funerar pentru soțul ei, în care el și-a exprimat dorința de a fi îngropat în haine de călugăr. Jutta a fost regină timp
Jutta a Saxoniei () [Corola-website/Science/337311_a_338640]
-
schimbul de scrisori de dragoste din timpul căsătoriei a arătat sentimentele puternice dintre ei, cel putin ale Mariei Eufrosina pentru soțul ei. Totuși, mariajul nu a fost descris ca fiind unul fericit. La nuntă, Christina le-a acordat mai multe moșii, printre care reședința favorită a bunicilor ei, Höjentorp, care era de asemenea și reședința să favorită, precum și un venit mare. În 1653, Magnus Gabriel a picat în dizgrație și a fost expulzat de la curte. Maria Eufrosina a încercat să acționeze
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
august 1565, Cecilia, la aproape 25 de ani, a ajuns la Baden-Rodemachen, unde a stat cinci ani. Războiul religios din Olanda era în desfășurare și trupele ducelui de Alba s-au mutat în jurul teritoriului ei de reședință și au ocupat moșiile ei provocându-i o primejdie economică. În 1569, a doua jumătate a Baden, Baden-Baden, a fost moștenit de nepotul minor al soțului ei și plasat sub domnia catolică a lui Albert I de Bavaria, care a tratat protestanții cu brutalitate
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
de treizeci de ani. Caterina a acceptat invitația și a ajuns în Suedia cu familia ei, în iunie 1622. La sosire, nașterea fiului ei Carol a consolidat imediat poziția ei. Ea și soțul ei au primit Castelul Stegeborg și o moșie în Östergötland; caterina a fost numită contesă de Stegeborg. Cuplul a menținut un stil de viață regal: o curte cu 60 de doamne de onoare și curteni. Caterina s-a implicat activ în gestionarea averilor în 1626 moșia regală Skenas
Caterina a Suediei () [Corola-website/Science/337345_a_338674]
-
și o moșie în Östergötland; caterina a fost numită contesă de Stegeborg. Cuplul a menținut un stil de viață regal: o curte cu 60 de doamne de onoare și curteni. Caterina s-a implicat activ în gestionarea averilor în 1626 moșia regală Skenas a devenit fieful ei personal. Caterina era în termeni foarte buni cu fratele ei regele Gustavus Adolphus, despre care se știe că el i-a cerut sfatul. În timpul călătoriilor sale, adesea el o ruga să o controleze pe
Caterina a Suediei () [Corola-website/Science/337345_a_338674]
-
în 1842, unde se stabilise de mult în casele de zestre ale soției sale, Eufrosina (Evfrosina), fata banului Toma Stamatin. După Gheorghe Ungureanu, familia Sion descindea dintr-o veche familie de răzeși, Coșescu, din ținutul Tutovei, numită așa după numele moșiei Coșești și coborâtoare dintr-un Sion, atestat la anul 1558.Ionașcu Coșescu i-a avut ca fii pe Războian Coșescu, Mereuță (Mirăuță ), Irimia și Vasile Coșescu. Războian Coșescu a avut un fiu căruia i-a pus numele Sion. Acest Sion
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
sale de lucru este ancheta orală, printre boierii mai bătrâni, însă documentarea arhondologului a cuprins și izvoare scrise. Paharnicul a consultat " pe la 1826" condica vistieriei de la domnul Mihai Suțu din 1793, cu birnicii timpului. Uneori a consultat și documente de moșie, ca "Băloșeștii Voinescului, de la ținutul Vasluiului", sau "manuscripte istorice despre țara noastră și familia Cantimirească". Ioan Tanoviceanu prețuia mult valoarea istorică și originalitatea acestei scrieri.Alte opinii exprimate despre "Arhondologie" au fost cu totul negative. Sion suferea de xenofobie, cultivându
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
înconjurată de monarhii ce duceau politici expansioniste. consemna despre această regiune volatilă: „măcinată de certuri intestine și amenințată de mașinațiunile politice ale vecinilor săi, Livonia nu era în stare să reziste unui atac.” "Landmeisterul" și "gebietigerul" Ordinului, precum și proprietarii de moșii din Livonia, erau toți mici nobili care își păzeau privilegiile și influența împiedicând apariția unei nobilimi mai mari și mai puternice. Doar arhiepiscopia Rigăi a reușit să depășească rezistența micii nobilimi. a fost numit arhiepiscop al Rigăi, iar coajutor al
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
reduse prin din 1581. Poloneza a înlocuit treptat germana ca limbă administrativă și înființarea voivodatelor a redus influența . Clerul local și iezuiții din Livonia au îmbrățișat contrareforma într-un proces încuviințat de Bathory, care a acordat Bisericii Romano-Catolice venituri și moșii confiscate de la protestanți și a inițiat și o campanie de recrutare de coloniști catolici. În ciuda acestor măsuri, populația Livoniei nu s-a convertit masiv, în schimb Polonia-Lituania și-a înstrăinat nobilimea livoniană. În 1590, armistițiul ruso-suedez de la Plussa a expirat
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
precum muștele, de ferestrele existenței lor. Un joc crud de oportunități ratate, de drame suprimate, într-o lume pe cale să fie dată peste cap. Vania, în regia lui Christophe Sermet Pustiit, profesorul Serebriakov se întoarce cu tânăra sa soție la moșia familiei, de care se ocupă fiica acestuia și cumnatul său, Vania. Aceștia și-au sacrificat viețile pentru a putea plăti chirie profesorului, a cărui iscusință este pusă la îndoială. Această vacanță la țară, la adăpostul unei veri sufocante, va deranja
Clipe de neuitat care prind contur la FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105415_a_106707]
-
acestuia și cumnatul său, Vania. Aceștia și-au sacrificat viețile pentru a putea plăti chirie profesorului, a cărui iscusință este pusă la îndoială. Această vacanță la țară, la adăpostul unei veri sufocante, va deranja ordinea de zi cu zi a moșiei. Regia: Christophe Sermet Scenografie și lumini: Simon Siegmann Design costume: Ann Weckx În distribuție: Anny Czupper, Francesco Italiano, Philippe Jeusette, Sarah Lefèvre, Sarah Messens, Pietro Pizzuti, Yannick Renier et Philippe Vauchel. Producție a Rideau de Bruxelles / Compagnie du Vendredi - Christophe
Clipe de neuitat care prind contur la FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105415_a_106707]
-
data aceasta, remitizarea istoriei nu doar însuflețește destine individuale, ci da viață și tensiune unor evenimente cruciale de mult arhivate. Această călătorie de șase ani în perioada războiului ruso-turc, terminat cu pierderea Basarabiei, este o autentică evadare în trecut. Pe moșiile Țării Românești, grânarul marilor imperii, sau în bătălii pe mare și pe uscat, pe ulițele târgului Bucureștilor, traversate de picioare desculțe și taine de palat, sau la Constantinopole, în serai și catacombe, printre intrigi și capete tăiate, istoria își urmează
Despre cărți: „Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul și nu prevezi viitorul” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105540_a_106832]
-
fost ele. Îi voi chema pe toți în jurul tău. Vei simti mirosul prafului de pușcă și vei auzi chiotele sărbătorii de Armindeni. Vei îngheța de frig pe cîmpurile de luptă și te vei topi de arșiță la vremea secerișului, pe moșiile boierilor Sămărghiteni. Te voi trimite călare pînă dincolo de serhatul Giurgiului, cu solie de taină de la Manuc. Vei gusta de-a valma plăcinte oltenești și sugiucuri turcești, vei respira praful drumului ridicat de caravanele cu grîu și-ți vei scăpa viața
Despre cărți: „Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul și nu prevezi viitorul” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105540_a_106832]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Român, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. În distribuție: Dragoș Bucur, Vlad Ivanov, Gheorghe Visu Celebrarea Francofoniei în Israel se va încheia cu Târgul Francofoniei care va avea loc vineri, 17 martie
Pelicula “Câini”, astă-seară, la Cinemateca din Haifa by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105719_a_107011]
-
urmat apoi, la începutul celui de-al doilea mileniu, renașterea orașelor, astfel că, secole de-a rândul, nobilii de pe toate meridianele își vor împărți acum timpul între reședința urbană și cea de la țară. Regăsim acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât și în cea de la noi. În Moldova mai ales, se adaugă obiceiul petrecerii lunilor de vară la mănăstiri (Neamț, Secu, Văratec, Agapia, Durău, Sihăstria), cum o atestă corespondența epocii, de
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
că proiectul său de țară unită a fost continuat peste veacuri cu sorți de reușită din ce în ce mai mari. Trebuie să lămurim un lucru: în cazul Mihai Viteazul nu se discută despre recuperarea de posesiuni ori de obținerea unor noi cetăți ori moșii dintr-un Principat în altul, cum este situația domniilor lui Mircea cel Bătrân ori Ștefan cel Mare ori Petru Rareș sau Vlad Dracul, ci despre înfăptuirea unei idei politice, având un temei național, într-un context european ce părea favorabil
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
română. Asemeni celor mai mulți dintre revoluționarii de la 1848, Nicolae Bălcescu s-a născut - la București, la 29 iunie 1819 - într-o familie de mici boieri, cea a pitarului Barbu Bălcescu și a soției acestuia, serdăreasa Zinca Petreasca Bălcescu, proprietari ai unei moșii mici la Bălcești, în Argeș. Nicolae a avut doi frați, implicați în Revoluția de la 1848, și două surori, dintre care una mai ales i-a fost deosebit de atașată și l-a îngrijit în ultimii ani de viață. După primii ani
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
Dinu, așadar mama lui Ion Pillat), Dinu Pillat a fost o natură de netulburată castitate socială, lipsindu-i în întregime chemarea pentru viața cetății. Cărturar de interior, deprins a-și depăna reveriile între rafturile bibliotecii sau în plimbările pe aleile moșiei de la Miorcani, Dinu Pillat moștenise nu doar umoarea lirică a tatălui, dar și optica lui ideologică: o inaderență funciară față de proiectele politice și o mefiență spontană față de ideea angajării în numele unui ideal colectiv. Și, dacă politic nu avea nimic în
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
O viață-ntreag-am fost tovarăși, În ploi și-n arșiță de soare, De truda palmei tale aspre Eu m-am făcut strălucitoare. Sclipirea mea spune rușinea Și jalea care mă purta: M-ai frînt de glia tuturora, Dar n-am săpat moșia ta!”. Nu există multe asemenea exemple dovedind marea artă a tranziției psihologice; produse ale acestei arte sunt însă cele cîteva piese care îl înscriu pe Goga în istoria poeziei noastre. Opera sa poetică manifestă o bizară întîrziere față de spiritul epocii
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA.
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care-l chema , în urma unei vitejii desfășurate într-un război.
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-al lui Ștefan cel Mare, precum și dintr-un alt oștean numit MICȘUNĂ a cărui parte de moșie se numește și astăzi Micșurești.
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]