11,852 matches
-
arăta că presiunea fiscală poate crește concomitent cu Încasările fiscale, fără a fi afectată 230Tulai C., Fiscalitate comparată și armonizări fiscale, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2005 373 baza de calcul a impozitului până la punctul În care contribuabilii nu reacționează negativ, prin reținerea de la a investi și a munci și, implicit, restrângerea activităților creatoare de venituri (PIB). În cazul depășirii pragului acceptat al presiunii fiscale - căruia Îi corespunde suma maximă posibilă de Încasat din prelevări obligatorii, pe măsură ce nivelul cotelor de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
scurt și pe termen lung232, care au conceput un alt model al curbei respective. Modelul construit de L. M. Buchanan și D. B. Lee se bazează pe două idei fundamentale. Prima dintre acestea se referă la modul diferit În care contribuabilii reacționează la modificările ratei medii de impozitare, oferind un nivel mai mare sau mai mic de activitate și deci de resurse fiscale. Cea de a doua are În vedere necesitatea de a face o distincție Între componentele pe termen scurt și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sub dominație rusească, bazată pe un sistem de gândire utopică; singură Grecia scapă acestei dominații. O dată Îndepărtată această din urmă intervenție violentă exterioară, cu efectele ei uniformizatoare, ansamblul popoarelor regiunii se orientează din nou spre Occident. Regiunea, cu mici variații, reacționează la fel, iar Occidentul, dincolo de diferențele dintre un stat și altul, percepe ca un ansamblu regiunea În Întregul ei. Istoria și sociologia sunt științele care trebuie astfel să ocupe un loc central În cadrul unei prezentări comparative a popoarelor din regiune
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o societate aflată „pe drumul” care va conduce la o economie de piață asemenea Taiwanului - va suferi și ea modificări pe tărâmul relațiilor dintre sexe. În final, analiza Întreprinsă de Tang și Perish insistă asupra modului În care membrii societății reacționează la diferitele procese de schimbare, analizând o serie de date sociologice ce privesc subiectivitatea (opinii, atitudini etc.). Conform acestora, „peretele de bambus”2 Încă prezent pare să dispară, creându-se noi clase, cu opinii și atitudini diferențiate față de procesul reformei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legate de adaptarea juvenilă. Raporturile Între generații sunt, cu precădere, raporturi de dominare: În familii, În școli, În instituții, totul se conduce prin impunerile vârstnicilor asupra tinerilor. Ceea ce deosebește tinerii de azi de cei de ieri este modul În care reacționează la evenimentele istorice: dacă tinerii altor generații „scriau” istoria, reușind să imprime propriile caracteristici epocilor cărora le-au aparținut, tinerii de azi sunt imuni la fenomenele sociopolitice, fiind foarte departe de rolul de actori ai istoriei. Alfred Sauvy a intitulat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subliniată existența unui dezavantaj major, și anume vulnerabilitatea față de oricine cunoaște modul de funcționare al comportamentului uman. Așadar, cei mai mulți agenți ai persuasiunii și-au dezvolat posibilitățile de a manipula, fără să pară că manipulează, observând capacitatea comportamentului uman de a reacționa la anumite tactici persuasive. Regula reciprocității, face obiectul celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omului a fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut conduce la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simplă convingere a unui individ sau a unui grup. Or, realitatea din terenul extra-european, ba chiar și european, contrazice diagnosticul de extincție a religiei. Fără ca expresia să fie abandonată, specialiștii se referă astăzi din ce în ce mai apăsat la vitalitatea religiilor, capabile să reacționeze creator la delocalizările pricinuite de globalizare, să ofere sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării. Potrivit lui Clifford Geerz, atenția cercetătorilor trebuie să se îndrepte astăzi către procesele de transformare și reformulare ale fiecărei religii în momentul în care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural , ea retrăgîndu-se în sfera convingerilor private. Printr-o reorientare teoretică, specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni nu o poate ignora astăzi. în ce privește religia, spune Geertz, ceea ce e modern în modernitate este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și democrație, dintr-o perspectivă empirică și mai puțin dintr-un unghi normativ sau teoretic. Mai mult, nu suntem convinși de faptul că democrația liberală exclude, prin definiție, un model conflictual al politicii. În esență, Laclau și Mouffe par să reacționeze, mai degrabă, împotriva modelului teoretic al democrației deliberative propusă de Jurgen Habermas și față de doctrina celei de-a treia căi (The Third Way) a lui Anthony Giddens, teorii care au în realitatea cotidiană doar o relevanță parțială. De altfel, modelului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al Flandrei. Acest succes electoral local a fost urmat de unul similar la nivel regional. Pe 24 noiembrie 1991, dată cunoscută sub numele de Duminica Neagră, VB a câștigat 9,3% din voturile exprimate la alegerile federale. Partidele tradiționale au reacționat față de această reușită electorală a populiștilor de dreapta radicală constituind un cordon sanitar, menit să excludă, în orice condiții, posibilitatea ca VB-ul să ajungă la putere. În ciuda acestui cordon sanitar, VB-ul a continuat să crească la alegerile următoare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Van Spanje, 2010). Figura 2.2 Poziționarea partidelor flamande pe axa stânga/dreapta, 1985-2005 Sursa: Benoit & Laver (2006), Castles & Mair (1982), Huber & Inglehart (1993), Laver & Hunt (1989), Lubbers (2001). Figura 2.2 arată că mai multe partide din Belgia au reacționat într-o manieră similară la succesul electoral al VB. În ultimii ani, CD&V, N-VA și VLD s-au deplasat gradual la dreapta, micșorând distanța care separă partidele consacrate de dreapta de cele populiste de dreapta radicală. Excepție au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
etnice. Din punct de vedere politic, partidul lui Mečiar a respins solicitările de participare venite din partea partidelor din opoziție. În 1994, de exemplu, Mečiar a înlăturat pe reprezentanții opoziției din cadrul a numeroase organisme de monitorizare și comisii parlamentare și a reacționat la nemulțumirile opoziției spunându-le: Alegerile s-au încheiat, obișnuiți-vă cu ideea" (Sme, 1994). Din punct de vedere etnic, partidul a atribuit populației de etnie slovacă rolul unic de "întemeietoare" a națiunii slovacilor și a respins pe față drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
autoritar și naționalist). Cu toate acestea, "apărarea democrației" la nivel internațional s-a dovedit a fi o sarcină nu tocmai ușoară. Instituțiile supranaționale aplică, de obicei, standarde duble în privința stabilirii unor sancțiuni bazate pe principii democratice. De exemplu, Uniunea Europeană a reacționat vehement la formarea unui guvern care includea un partid populist radical în Austria, dar nu avut nicio reacție atunci când Silvio Berlusconi a format o coaliție cu Alianța Națională a lui Gianfranco Fini și cu Liga Nordică a lui Umberto Bossi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ceea ce reflectă contribuția acestei funcții la competitivitatea organizației. Astfel, se constată trecerea de la achizițiile reactive, în care funcția achizițiilor era doar un centru de costuri, respingea materialele defectuoase, primea parametrii tehnici, era subordonată finanțelor sau producției și în care achizitorii reacționau la condițiile pieței, accentul se punea pe prezent, problemele țineau de răspunderea furnizorului, prețul era variabila cea mai importantă, negocierile erau de tipul win-loss, securitatea era reprezentată de numărul mare al furnizorilor și cantitățile mari de stocuri, iar deținerea informației
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
mod esențial prin deosebiri în ceea ce privește stabilitatea sistemului neurovegetativ? Utilizând analiza multifactorială, Eysenck propune situarea fiecărui individ în raport cu două axe ortogonale definite printr-o dublă polaritate: nevrozism/stabilitate și introversie/extraversie. Un grad înalt de nevrozism îl caracterizează pe individul care reacționează violent și prelungit la situații stresante de slabă intensitate. Conceptele de introversie și extraversie sunt, la Eysenck, foarte apropiate de conceptele pavloviene de inhibiție și excitație. Astfel, extravertitul se condiționează lent și cu dificultate, rezistă greu la monotonie și stingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
răspunsului, proprietăți care definesc apartenența răspunsului la o clasă comportamentală. Astfel, ansamblul conduitelor agresive face parte din aceeași clasă de comportamente, chiar dacă topografia lor poate fi diferită. Stimulul discriminativ Stimulul este adesea perceput ca instrumentul ascuțit care forțează organismul să reacționeze. Principiul stimulului discriminativ Skinner a precizat, cu ușurință, că „definirea comportamentului în termeni de stimul-răspuns implică o omisiune gravă. Ea nu conține nici o descriere a interacțiunii dintre organism și mediul său”. Teoria condiționării operante se îndepărtează cu hotărâre de formulările
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
omul poate elabora ceea ce Skinner a numit „reguli”. Comportamentele astfel provenite din aplicarea regulilor sunt numite „comportamente guvernate de reguli”. Există deci două categorii de reguli: comportamente modelate de contingențele întăririi care nu sunt descrise verbal și față de care se reacționează într-o manieră pe care o putem califica drept „inconștientă”; comportamente guvernate de reguli, în care contingențele (atât stimulii cât și consecințele), ale căror reguli sunt deja trasate, este posibil să nu fi afectat niciodată în mod direct individul și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care o putem califica drept „inconștientă”; comportamente guvernate de reguli, în care contingențele (atât stimulii cât și consecințele), ale căror reguli sunt deja trasate, este posibil să nu fi afectat niciodată în mod direct individul și care sunt descrise verbal. Reacționăm la aceste reguli într-o manieră pe care o putem califică drept „conștientă”. Maximele, proverbele, legile formale ale instituțiilor politice și religioase, legile științifice produse de o cultură determinată sunt reguli care specifică contingențe de întărire incluzând situațiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Atunci când nu sunteți de acord, spuneți acest lucru? 4. Atunci când sunteți de acord, vă manifestați aprobarea? 5. Atunci când vi se face un compliment, cum vă simțiți? 6. Atunci când nu sunteți mulțumit, puteți să vă exprimați nemulțumirea cu calm? 7. Cum reacționați atunci când sunteți criticat? 8. Ce faceți atunci când aveți un conflict? 9. Ce faceți atunci când sunteți furios? 10. Ce faceți atunci când o persoană aflată în fața dumneavoastră este furioasă? Identificarea domeniilor cu dificultăți în ceea ce privește afirmarea de sine In cadrul comunicării, un individ
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la expunere. Patru ședințe de terapie cognitivă sunt efectuate la începutul terapiei. Apoi cea mai mare parte a lucrului cu cognițiile se realizează cu ajutorul exercițiilor de expunere: - înainte: predicții în legătură cu ceea ce se va întâmpla acasă la ea și cum vor reacționa persoanele din jurul ei; - în timpul: identificarea cognițiilor și reamintirea faptului că acestea nu sunt decât ipoteze; - după: bilanț al pertinenței cognițiilor automate și alternative, flexibilizarea credințelor. Un exemplu de mod de lucru în timpul unei ședințe de expunere Exercițiu In timpul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exercițiile de expunere la situațiile neplăcute sunt dificil de realizat și derularea lor este greu de controlat: contrar fobiilor simple, față de situații sau de animale, controlul cvasi complet al stimulului fobogen (celelalte persoane) este adesea imposibil de realizat (cum vor reacționa persoanele?); - situațiile sociale anxiogene sunt adesea de scurtă durată: salut, schimbarea câtorva cuvinte benigne, un schimb scurt de priviri cu alte persoane; în aceste condiții este necesar ca exercițiile să fie repetate la un interval de timp scurt (în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
final comportamental. Travaliul terapeutic după definirea schemelor: planul cognitiv dezvoltă lupta împotriva schemei într-o manieră logică; planul experiențial îl aduce pe pacient în situația de a se expune emoției legate de schemă și de a se antrena pentru a reacționa la aceasta; planul centrat pe relație identifică și lucrează schemele declanșate în cadrul relației terapeutice; relația terapeutică servește astfel drept model, drept joc de rol tipic pentru relațiile interpersonale, în general; planul comportamental își propune să aplice în realitate descoperirile terapiei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]