11,806 matches
-
că pot opri răspîndirea comunismului, dar pot determina reintrarea în matcă a recentelor cuceriri ale comunismului, mai ales a celor din Europa de Est475. Această concepție a ieșit clar în evidență în mai 1947, cînd Departamentul de Stat și-a revizuit politica adoptată față de România. Departamentul se preocupa încă de "sprijinirea" celor ce opuneau "rezistență încercărilor de subjugare" a Uniunii Sovietice 476. Washingtonul știa cît de "dificilă" avea să fie reinstaurarea democrației în România în viitorul apropiat. Departamentul voia să atingă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Tito de la conducerea țării. Acesta din urmă a refuzat și comuniștii iugoslavi au acceptat să-l urmeze pe Tito și să se despartă de Moscova 482. Aceste evenimente puneau, fără îndoială, Departamentul de Stat în situația de a-și revizui politica adoptată față de țările est-europene. Pe 14 ianuarie 1949, Departamentul a terminat elaborarea planului privind noua politică pentru România, pe care l-a trimis spre analiză Legației Americane din București 483. Spre deosebire de proiectul din 1947, cînd România fusese privită ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a venit în sprijinul acestui document, punînd accent mai cu seamă pe eforturile Americii în direcția stimulării mișcărilor anticomuniste și a încurajării regimurilor comuniste nonstaliniste 495. Din august, de cînd ieșise de la Comisia de Planificare Politică, CSN 58 nu fusese revizuit de prea multe ori, fapt pentru care, în luna noiembrie, a ajuns din nou în atenția CSN. Apoi, documentul a fost intitulat CSN 58/2 și înaintat de către Consiliu președintelui, spre aprobare 496. Preocuparea fundamentală care a precipitat elaborarea proiectului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu potențial militar. Și în al treilea rînd, aliații vest-europeni ai Washingtonului voiau să-și extindă relațiile comerciale cu Blocul Sovietic, nu să le limiteze și erau reticenți în ceea ce privește adoptarea listelor americane de embargo. În mai, Departamentul de Stat a revizuit tratatele încheiate de SUA cu țările din estul Europei și Uniunea Sovietică. Departamentul căuta o soluție prin care să poată recurge la restricții discriminatorii de export. Analizînd problema, Departamentul și-a dat seama că prin caracterul discriminatoriu al procedurii de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care președintele ar fi emis o hotărîre contrară. Listele au intrat în vigoare pe 24 ianuarie 1952660. Politica americană pentru Europa de Est: un bilanț pentru 1951 Strategia de îngrădire a exporturilor nu era singurul aspect al politicii externe americane care trebuia revizuit în acest moment. Tăria de care dădea dovadă rezistența comunistă din Coreea de Nord punea sub semnul întrebării calculele pe care și le făcuseră SUA pentru politica adoptată vizavi de Europa de Est. Din decembrie 1942, cînd fusese acceptată hotărîrea CSN 58/2, lumea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
domina țările din Bloc, Departamentul de Stat conchidea că România este statul "cel mai sovietizat dintre toți sateliții"664. Și întrucît promovarea titoismului nu mai părea un obiectiv viabil pe termen scurt pentru SUA, Departamentul i-a cerut CSN să revizuiască politica adoptată de America referitoare la statele-satelit. Consiliul a acceptat, dar revizuirea avea să fie gata abia în decembrie 1953. CAPITOLUL V O nouă viziune și o nouă direcție Întoarcerea la restricțiile de export Din ultimul an al Administrației Truman
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îngrădire a exporturilor, inclusiv hotărîrea CSN 104/2, care reglementa exporturile către Blocul Sovietic, CSN 91/1, referitoare la exporturile către țările din COCOM și Legea Battle, care privea exporturile către lumea comunistă și COCOM. În plus, Washingtonul și-a revizuit politica fundamentală de securitate națională, concretizată în hotărîrea CSN 68 și politica specială vizavi de statele-satelit din estul Europei, prevăzută de CSN 58/2. Ca urmare a acestei revizuiri și a evenimentelor interne din România, Washingtonul și-a schimbat atitudinea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a-i determina pe țăranii particulari să intre în asociații agricole. România avea să-și reducă exporturile agricole pentru a oferi mai multe produse alimentare pentru consumul intern 731. Noua direcție oferea mai multă libertate de mișcare: guvernul putea să revizuiască politica de dezvoltare economică și putea delimita proiectele care meritau aplicate în continuare de cele ce puteau fi amînate. Creșterea producției de produse alimentare și bunuri de consum a redus, de asemenea, rezistența pasivă a muncitorilor și țăranilor la colectivizarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zis grup de spioni și teroriști care fuseseră parașutați în România de niște spioni americani. Toți șaisprezece au fost condamnați la muncă silnică, pedepsele variind între trei ani și pe toată viața 739. Washingtonul a fost afectat de aceste evenimente. Revizuind cererea lui Shantz, Departamentul de Stat a atras atenția că deși în urma modificărilor aduse prevederilor pentru export comerțul cu statele-satelit a devenit mai flexibil, vînzarea de bunuri de consum către România este neîntemeiată. În viziunea Departamentului, "noua direcție" era un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
extinderea relațiilor comerciale cu Uniunea Sovietică, mai mult decît comercianții din Partidul Conservator 758. Pe 30 martie, cele trei guverne au emis un comunicat prin care anunțau că cei 15 membri ai Grupului Consultativ trebuie să se întîlnească pentru a revizui fiecare articol inclus în Lista Internațională și a hotărî care dintre ele sînt cu adevărat strategice 759. Pe 2 aprilie, Stassen a prezentat Consiliului Securității Naționale un rezumat al acestei întruniri. Consiliul l-a susținut pe Stassen, acceptînd necesitatea ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cît "să-i lăsăm pe aliații noștri să-și cîștige existența. Dar, în rest, Statele Unite nu doresc să scoată vreun profit de pe urma comerțului cu Blocul Sovietic"765. În urma discuțiilor s-a ajuns la un consens. CSN a acceptat să-și revizuiască politica. America avea să ridice restricțiile impuse unui număr substanțial de articole pe care țările vest-europene le comercializau în mod liber, articole pe care Washingtonul le pusese sub embargo, din cauza "potențialului lor de război"766. În același timp, membrii COCOM
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
privind exportul de articole din domeniul armamentului sau energiei atomice rămăseseră neschimbate. Însă Listele Internaționale de embargo, restricții cantitative și supraveghere au fost reduse cu mai mult de 50%767. Dată fiind amploarea acestor reduceri, Statele Unite au fost nevoite să revizuiască listele prevăzute de Legea Battle. Pe 25 august, guvernul american a anunțat noile liste. Listele 1 și 1A au fost înlocuite cu Tabelul I, din care fuseseră eliminate categoriile de articole aflate sub embargo, de la 217 la 297. Fosta listă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ai Franței și Statelor Unite, prima de acest gen după Yalta. Eforturile sovieticilor au dat roade, iar aliații vest-europeni ai Americii au solicitat instituirea unor legături mai strînse cu Europa de Est784. Ca urmare, în martie 1956, cînd CSN și-a revizuit politica fundamentală de securitate națională, a optat pentru o schimbare. Noua politică prevăzută de CSN 5602/1 păstra, în mare parte, caracteristicile celei precedente, însă cerea Statelor Unite să "facă propuneri pentru o extindere selectivă a contactelor dintre lumea liberă și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar trebui să le primească în ONU pe cele aproape 20 de națiuni ale căror cereri de aderare fuseseră respinse în mai multe rînduri. Sub presiunea Moscovei și a guvernelor de la Londra și Paris, în martie 1955, SUA și-au revizuit politica de aderare la Națiunile Unite. Încă de la sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial, Statele Unite susținuseră că țările aflate sub dominație sovietică nu întrunesc condițiile Articolului 4 din Charta ONU, care cereau noilor membri să-și poată îndeplini
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amenințare la adresa securității americane, dar același document îi cerea, totodată, Washingtonului, să "încurajeze extinderea schimburilor între SUA și Blocul Sovietic", cu scopul de a "stimula tendințe de evoluție în cadrul Blocului"896. Patru zile mai tîrziu, pe 9 mai, CSN a revizuit politica americană pentru țările Europei de Est, adoptată prin CSN 5608/1. Consiliul a acceptat necesitatea ca Statele Unite să încerce în continuare să "creeze o ruptură" între Moscova și statele-satelit. Acesta recunoștea că fosta politică de "ostracizare a regimurilor dominate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emisiunile posturilor Vocea Americii și Radio Europa Liberă. Și totuși, Stoica a declarat că România tot mai dorește să-și intensifice comerțul cu Statele Unite 923. Truda cu care Bucureștiul curta Statele Unite nu a rămas neobservată. În ianuarie 1959, cînd a revizuit politica adoptată față de Europa de Est, CSN a remarcat interesul României pentru extinderea relațiilor comerciale și angajarea într-o serie de schimburi culturale, tehnice și educaționale ce-i drept, limitate și ținute sub control cu America 924. Însă existau probleme, mai ales
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iar Camera Reprezentanților, patru. În ședințe nu s-au putut rezolva toate detaliile și data de 30 iunie se apropia cu pași repezi. În ultima zi, Camera Reprezentanților și Senatul au aprobat prelungirea cu trei ani a Legii controlului exporturilor, revizuită prin amendamente. Cele mai importante dintre ele se refereau la lărgirea criteriilor de respingere a licențelor de export. Legislația din 1949 era concepută astfel încît să stopeze exportul mărfurilor "strategice". Erau definite astfel în primul rînd articolele ce contribuiau la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
opoziției Congresului, America nu semnase decît două acorduri cu România, în 1962. Unul se referea la eliberarea de vize, iar celălalt era un acord de schimb cultural, pe doi ani1036. În martie 1963, Crawford ceru Departamentului de Stat să-și revizuiască politica adoptată față de România, în conformitate cu drumul independent pe care-l alesese Gheorghiu-Dej. În cererea sa, el a făcut referire la documentul Cu privire la țările blocului sovietic din Europa de Est, emis de Departamentul de Stat, cu o lună în urmă. Acesta recomanda liberalizarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încă, aceste restricții limitau capacitatea Americii de a influența "forțele care stîrnesc acum neliniște în Europa de Est"1043. Departamentul de Stat a cerut Washingtonului să înceapă negocierile bilaterale cu statele aflate sub influență sovietică, pentru a încheia acorduri care să fie revizuite anual, astfel încît "Statele Unite să fie în măsură să recompenseze sau să sancționeze discret un regim, în funcție de conduita și atitudinea lui politică"1044. Dacă Washingtonul ar fi fost dispus să inițieze relații comerciale, unele țări est-europene precum "Ungaria și poate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu CAER. El sublinie dorința Bucureștiului de a face comerț cu Occidentul, precizînd, însă, că datorită procedurilor americane de acordare a licențelor de export, România își orienta comerțul mai mult către Europa de Vest decît către Statele Unite. Roosevelt arătă că Washingtonul își revizuise politica adoptată față de estul Europei. Secretarul adjunct spuse, totuși, că Departamentul Comerțului nu va trece imediat la îmbunătățirea relațiilor cu România. Roosevelt arătă ce dificultăți s-ar fi întîmpinat în cazul efectuării unor schimbări importante în procedurile de autorizare a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a negocia cu Eximbank acordarea creditelor necesare cumpărării a două instalații 1141. În același timp, Bucureștiul trimisese un alt grup de delegați în Statele Unite, pentru a negocia acordul consular propus în comunicatul din iunie 1142. Între timp, Johnson hotărîse să revizuiască întreaga problemă a comerțului între Est și Vest. William Blackie, președintele companiei Caterpillar Tractor tocmai se întorsese din prima vizită oficială de afaceri, din Uniunea Sovietică, de după al II-lea Război Mondial. În raport, el preciza că Moscova vrea să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
multe concesii cu cît le ceri mai mult. Ca urmare, el nu era dispus să recurgă prea ușor la compromisuri 1640. Kissinger i-a sugerat ideea ca Senatul să le acorde sovieticilor "Clauza națiunii celei mai favorizate" și să le revizuiască procedurile de emigrare o dată la doi ani. Jackson a refuzat. El voia o garanție scrisă că Moscova își va spori substanțial numărul de emigranți 1641. În ziua următoare, secretarul de stat a făcut o depoziție în fața Comitetului de Finanțe al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diferite dificultăți și tărăgănări, "se pare că autoritățile române fac eforturi, cu bună-credință, să-și îndeplinească angajamentul făcut la nivel internațional de a lua măsuri în privința problemelor umanitare și de a le rezolva". Mai mult decît atît, Congresul trebuia să revizuiască legile de emigrare, pentru a se asigura că românilor care voiau să intre în Statele Unite nu li se mai impuneau și alte restricții suplimentare, de vreme ce aveau deja vizele de emigrare aprobate de București. În concluzie, Bingham a recomandat Congresului să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova, respectarea drepturilor omului putea fi supusă unor critici moderate. Alegerea lui Carter nu a întrerupt cursul normal al relațiilor româno-americane. Înainte de intrarea în funcție, Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) a susținut la Washington audieri pentru a revizui pachetul de măsuri economice nr. II al Legii finale de la Helsinki. Pe 13-14 ianuarie, România a fost menționată de către diverși vorbitori. Cu toate acestea, problema respectării drepturilor omului în România n-a fost abordată, căci comisia era interesată în primul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu privire la scăderea numerică a emigranților evrei, adăugînd, însă, că o serie de convorbiri la nivel înalt au dus "la soluționarea favorabilă a multor probleme umanitare și de emigrare"1946. Carter a informat, de asemenea, legislativul că a hotărît să se revizuiască Acordul Comercial româno-american pentru o perioadă de încă trei ani, deoarece Statele Unite și-au menținut un echilibru comercial satisfăcător cu România și ambele țări și-au redus reciproc barierele comerciale 1947. Congresul nu s-a opus prea mult reînnoirii derogării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]