11,862 matches
-
comunei Bălteni. cunoscută și sub denumirea de "Dumbrava Bălteni", se află în Podișul Central Moldovenesc, în partea nordică a județului Vaslui și în cea estică a satului Bălteni și este străbătută de apele râului Bârlad, ocupând ambele maluri ale acestuia. Rezervația naturală cu o suprafață de 22 de hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este o zonă depresionară în lunca Bârladului
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
este o arie naturală protejată cu regim de rezervație cu o suprafață de 8247 ha, constituită prin apariția H.G. 2151/2004 în scopul protecției și conservării biodiversității din lunca inundabila a râului Prut. Importantă ecologică acestui parc, rezultă prin caracterul de poartă de intrare în Rezervatia Biosferei Delta Dunării
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
și spre vest. Este alcătuită din râul Prut și afluenții lui (Horincea, Oancea, Seaca, Stoeneasca, Brănești) și Chineja (se varsă în Lacul Brateș). Este temperat - continentală cu puternice influențe excesive. Zone de conservare specială: Arii naturale protejate cu regim de rezervație naturală: Arealul parcului se suprapune peste Situl de Importanță Comunitară “Lunca Joasă a Prutului”, în proporție de 98%, iar în cazul Ariei de Protecție Specială “Lunca Prutului -Vlădești - Frumușița” procentul este de 63%. Principalele ecosisteme existente în Lunca Joasă a
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
mai mici, creând imaginea unei mese dacice cu trei picioare. Unele legende spun că de aici a plecat ciobanul Bucur, cel care a înființat orașul București, azi capitala României, altele leagă denumirea de haiducul Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Din grupul inițial, Lacul Limpede este singurul care a supraviețuit colmatării. Este o rezervație forestiera de 216 ha ce se află în bazinul superior al pârâului Jgheab (afluent de stingă al Slănicului), pe fata estică a culmii Breazău. Este importantă pentru valoarea geofondului și genofondului forestier prin specia de Pin silvestru (Pinus sylvestri). Valoarea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
superior al pârâului Jgheab (afluent de stingă al Slănicului), pe fata estică a culmii Breazău. Este importantă pentru valoarea geofondului și genofondului forestier prin specia de Pin silvestru (Pinus sylvestri). Valoarea peisagistica și Mănăstirea Găvanu - cu interes istoric - completează valoarea rezervației. Mănăstirea Găvanu este o ctitorie moșnenească-țărănească, Mănăstirea Găvanu are un istoric, ce începe din 1707. Poiana mănăstirii este unul dintre locurile deosebite ale Buzăului, prin poziționarea la baza unui deal subcarpatic spectaculos, precum și prin izolarea deosebită în care se află
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
mesteacăn, pin și paltin . Este construită din bârne de stejar și este acoperită cu trestie. Crucile din piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani. Piatră Albă „La Grunj” este un monument al naturii cu statut de rezervație geologică situat la confluenta râului Slănic cu pârâul Jgheab, pe raza comunei Mânzălești. Este un martor de eroziune hidraulică și eoliană format prin acumulare de marna albă cinerită. Platoul Meledic este o rezervație naturală mixtă situată pe teritoriul comunelor Lopătari
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
un monument al naturii cu statut de rezervație geologică situat la confluenta râului Slănic cu pârâul Jgheab, pe raza comunei Mânzălești. Este un martor de eroziune hidraulică și eoliană format prin acumulare de marna albă cinerită. Platoul Meledic este o rezervație naturală mixtă situată pe teritoriul comunelor Lopătari și Mânzălești. Se identifică atât prin multiple formațiuni carstice dezvoltate în sare, cât și prin uvale în care s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
De forma relativ circulară și adâncime redusă, a rezultat în urma unor procese de tasare a unor formațiuni marno-grezoase ce acopereau un sâmbure de sare. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și cei de la Pâclele Mici sunt arii protejate cu statut de rezervație de tip geologic și botanic, situate între Dealurile Pâclelor, în comuna Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord pe valea Sărățulului până la Policiori și de acolo la dreapta spre est, pe un drum asfaltat. Vulcanii
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Anotimpurile (sculptură în piatră cu copac) și "Babele de la Chiliile". Sunt un grup de blocuri imense de calcar aparținând Jurasicului superior, monumente ale naturii. Sunt situate pe Valea Buzăului între Rușavăț (comună Viperești) și Bădila (comună Pârscov) și formează o rezervație geologică și paleontologica. Este situată în arealul administrativ al comunei Viperești, fiind o rezervație localizată la aproximativ 500 metri de Blocurile de calcar de la Bădila. Reprezintă interes atât prin catena de sare care aici, arată o fereastră geologică, cât și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
blocuri imense de calcar aparținând Jurasicului superior, monumente ale naturii. Sunt situate pe Valea Buzăului între Rușavăț (comună Viperești) și Bădila (comună Pârscov) și formează o rezervație geologică și paleontologica. Este situată în arealul administrativ al comunei Viperești, fiind o rezervație localizată la aproximativ 500 metri de Blocurile de calcar de la Bădila. Reprezintă interes atât prin catena de sare care aici, arată o fereastră geologică, cât și prin arbustul de cătina albă care vegetează pe excesul salin și substratul mineral excesiv
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al Câineni. Aria naturală este situată în Munții Făgăraș la o altitudine de 1.600 de m, în bazinul "văii Coților", la limita nordică a județului Vâlcea cu județul
Avenul Piciorul Boului () [Corola-website/Science/326186_a_327515]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești. Aria naturală se află în partea central nordică a județului Vâlcea, în sudul Munților Căpățânii, la o altitudine cuprinsă între 1.200 și 1494 m.
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
partea central nordică a județului Vâlcea, în sudul Munților Căpățânii, la o altitudine cuprinsă între 1.200 și 1494 m. (Vârful Stogu), între râurile Cheia și Olănești, în partea nord-vestică a satului Cheia și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Aria naturală este
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
reprezintă o zonă cu un relief (dezvoltat în calcare) diversificat (cu abrupturi stâncoase, grohotișuri, ravene, hornuri, pereți verticali, văii, peșteri, avene); ce adăpostește, conservă și protejază o gamă diversă de floră și faună specifică Meridionalilor. Arealul „” a fost desemnat ca rezervație naturală în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în bioregiunea alpină aflată în sudul Munților Căpățânii. Flora rezervației este constituită din arbori specifici pădurilor de foiose (predominant fag din
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
de floră și faună specifică Meridionalilor. Arealul „” a fost desemnat ca rezervație naturală în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în bioregiunea alpină aflată în sudul Munților Căpățânii. Flora rezervației este constituită din arbori specifici pădurilor de foiose (predominant fag din specia "Fagus sylvatica") și coniferelor (brad din specia "Abies alba"), specii de arbusti și plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
auritus"); Păsări cu specii de: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), gaia roșie ("Milvus milvus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), presură de munte ("Emberiza cia"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăză ("Upupa epops"); În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Pantelimon” din Băile Olănești a fost adusă aici în anul 1907 din satul Albac, Alba. Biserica monument istoric a fost construită în
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
vechi așezăminte monahale din Oltenia. Schitul Bradu din satul Gurguiata, cu biserica de zid ce poartă hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaș de cult ridicat în anul 1784, clădire monument istoric. Parcul Național Buila-Vânturarița cu o suprafață de 4.186 hectare. Rezervații naturale incluse în parc: "Muzeul Trovanților" (arie naturală constituită în vederea protejării unor formațiuni geologice cunoscute sub denumirea de "trovanți" ), Pădurea Călinești - Brezoi, Pădurea Valea Cheii, Rădița - Mânzu" Peșteri declarate monumente ale naturii aflate pe teritoriul parcului național: "Peștera Arnăuților, Peștera
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
(monument al naturii) este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000"' (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Peștera Arnăuților () [Corola-website/Science/326333_a_327662]
-
(monument al naturii) este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000"' (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Aria naturală
Peștera Arnăuților () [Corola-website/Science/326333_a_327662]
-
este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Malaia. Aria naturală se află în partea nord-vestică a Munților Căpățânii, în apropierea limitei nord-vestice a județului Vâlcea cu județele Sibiu și Hunedoara, în partea sud-vestică a
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
află în partea nord-vestică a Munților Căpățânii, în apropierea limitei nord-vestice a județului Vâlcea cu județele Sibiu și Hunedoara, în partea sud-vestică a satului Ciungetu, în lunca dreaptă a râului Latorița la o altitudine cuprinsă între 800 și 1350 m. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", se întinde pe o suprafață de 7,10 hectare, reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricolă de larice ("Larix decidua"), precum și pentru mai multe specii ierboase. La
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
Rădița - Mâmzu este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești. Rezervatia naturală se află în Munții Căpățânii, grupa ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine cuprinsă între 650 și 950 m, în bazinul superior
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul National Buila-Vânturarița și reprezintă o zonă cu un relief diversificat, cu pajiști, păduri, vai, cascade, luminișuri; ce adăpostește specii de plante și elemente faunistice specifice Meridionalilor. Floră rezervației este constituită din vegetație arboricola (cu specii de foioase: fag, tei, mesteacăn), arbuști și dintr-o mare varietate de plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
Peștera Liliecilor este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]