15,319 matches
-
de tip istoric, în încercarea de a construi o lume de esență transcedentală și de a institui o relație între om și sacru. În această viziune, cuvântul joacă rolul unui mediator între ființa umană, înscrisă în lumea profanului, și lumea sacră a divinității. Prin ignorarea referențialului obiectiv, limbajul religios se apropie de autoreflexivitatea limbajului poetic. Dacă la prima vedere limbajul religios și cel politic par radical distincte, ele se apropie la nivelul relațiilor simbolice pe care le construiesc, ambele justificându-și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nordul Alpilor și vizigoții în regiunea Bordeaux-Toulouse. În mijlocul secolului (451) se produce invazia fulger a hunilor lui Attila, care provoacă punerea în stare de apărare a orașelor astfel a devenit celebră Sfînta Geneviève la Paris și un fel de uniune sacră între galo-romani și barbari: învins pe cîmpiile Catalaunice în apropiere de Châlons-sur-Marne, Attila nu a mai reapărut niciodată în Galia. În fine, de-a lungul întregului secol, vizigoții și burgunzii își întind încet dominația dincolo de teritoriul care le fusese atribuit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cunoaștem, era aurar: Saint Eloi, ministru al lui Dagobert și episcop de Noyon. Biserica a știut să continue să construiască în tradiția paleocreștină, să păstreze limba latină și numeroase texte antice și să adopte practicile barbare pentru elaborarea unei arte sacre. La sfîrșitul secolului al VII-lea, călugării din Galia de nord, imitîndu-și frații din Insulele Britanice, încep să copieze manuscrisele latine, împodobindu-le cu picturi ale căror motive și culori sînt împrumutate din arta barbară; o artă tipic medievală se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și foi de pergament în scopul de a profita de momentele de răgaz pentru a se exersa în scrierea literelor; dar s-a apucat prea tîrziu de acest lucru și rezultatul a fost mediocru". Scrisul este indispensabil pentru conservarea textelor sacre ca și pentru actele imperiale. Or degenerescența scrisului făcuse textele merovingiene aproape ilizibile. Începînd din 780, în așa numitele scriptoria, mari ateliere monastice din Franța de Nord în care munca era consacrată copierii manuscriselor, este pusă la punct o scriere
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mari ateliere monastice din Franța de Nord în care munca era consacrată copierii manuscriselor, este pusă la punct o scriere minunată, clară și lizibilă, care este strămoșul caracterelor noastre de tipar: minuscula carolină; astfel au fost salvate toate textele antice, sacre și profane, cele care mai puteau fi salvate. În același timp se lucrează la renașterea limbii latine, a cărei decadență, periculoasă pentru unitatea creștină ca și pentru unitatea politică, este oprită prin repunerea la loc de cinste a legilor gramaticii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
după victoria repurtată de popoarele libere asupra regimurilor care au încercat să aservească și să degradeze persoana umană, poporul francez proclamă din nou că orice ființă umană, fără deosebire de rasă, de religie sau de credință, posedă drepturi inalienabile și sacre. El reafirmă în mod solemn drepturile și libertățile omului și ale cetățeanului, consacrate prin Declarația drepturilor din 1789 și principiile fundamentale recunoscute prin legile Republicii. "El proclamă, în afară de aceasta, ca fiind în mod deosebit necesare timpului nostru, principiile politice, economice
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu numărul de sufragii obținute. Rezervă. În Evul Mediu, parte a unui mare domeniu rezervată exploatării directe de către stăpîn și agenții săi. Sacerdoțiu universal. Luther și Calvin consideră că creștinii, egali prin botez, sînt toți preoți. Ei resping astfel caracterul sacru și superioritatea spirituală a papei, a episcopilor și a preoților în general. Pastorii protestanți, neconstrînși la celibat, sînt simpli credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt semne sensibile instituite de Isus
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor maniabile, fie că nu mai are acces decît la un sacru adumbrit, camuflat în profan, fie că a devenit o ființă provincială, autoexilată într-un domeniu periferic al realului, omul modern pare să fie într-o situație proastă, în criză de mijloace pentru a se orienta spre transcendent . Există oare loc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
principiile ei ca pe un text de interpretat, ale cărui date sînt de orientat, de întors către principiile ultime. Oare nu aceasta este însăși atitudinea credinței, a cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii către Autorul ei? Nici textul cel mai sacru nu iese de sub această exigență : litera lui, evidența lui concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
individului au devenit mai importante decît confruntarea lui cu adevărul absolut, vehiculat de doctrinele și de autoritățile religiei. Cercetarea și procesarea subiectivă a sensului prevalează asupra receptării unui adevăr care, emanînd din Polul absolut, e transmis prin revelație, prin textul sacru, prin tradiție, prin instituții. Erou independent al întreprinderii spirituale, individul își selectează, își organizează și își subordonează în fond materialul religios în vederea unei cît mai reușite realizări de sine de nivel individual. Ocolul prin transcendență e justificat de rezultatul obținut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea în actul creator. Omul e creat ca interlocutor demn de partenerul său divin și oglindește, ca atare, ceva din tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina creației ex nihilo necuprinsă în textele sacre, dar sistematizată de teologi libertatea actului creator este o libertate de alegere și se leagă strîns de voință. Divinul raționează doctrinele ex nihilo își este sieși suficient ; nici o necesitate nu îl determină să creeze ; realul absolut nu se îmbogățește cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire plasează orice discurs care, folosind citate din Coran și Tradiție, e considerat a fi girat de autoritatea lor sacră, nu e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării, a alegerii, a diversității. Mai important decît toate, angajamentul față de credință și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul tradiției și al magisteriului, lăsînd credința personală ca singură punte peste distanța dintre uman și divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie imposibilitatea de a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui text revelat nu-și poate propune clarificarea lui Ceea ce poți face e să amplifici prezența textului, să pui în scenă inepuizabilul lui Problema nu e este a clasa profesoral textul, ci a-l submina, a-i intensifica misterul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
apare și mai liber față de geografie decît cortul ebraic : ridicat pentru fiecare act ritual, el recompune simbolic cosmosul, pe care îl umple de energie superioară, după care aria ce l-a adăpostit e declarată un rest, o urmă reziduală, obiectivarea sacrului fiind astfel refuzată. Ne aflăm, poate, într-o vîrstă crepusculară, în sensul că lumina divină nu se mai proiectează limpede și ca de la sine înțeles prin cadre mentale, lege, obiceiuri asupra întregii societăți și culturi. Radiația ei nu mai cuprinde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale spiritului uman. Temporalitatea în sine nu este suficientă pentru a defini o operă, ci este corelată cu relația dintre timpul naratorului și timpul povestirii. Spațiul în poezia epică labișiană este unul desacralizat, agonic, ostil. Spațiul și timpul poartă însemnele sacrului benefic, un fel de centru și altar al naturii în care viața curge nestânjenită. Semnalele mitice pulsează. Arta excepțională a lui Labiș constă în a camufla sâmburele mitic în două-trei învelișuri; cadrul fizic, cosmicizant - expresionist, solul biblic al imaginilor și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
despre existență ce caracterizează în mod unitar și de neconfundat o cultură”. Miturile apar ca niște scenarii ale arhetipurilor prezentând teme și simboluri au compoziții de ansamblu: epopei, narațiuni, geneze, cosmogonii, teogonii. Pentru Mircea Eliade el este povestirea unei istorii sacre despre „un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al începuturilor”, adică mitul este „povestea unei faceri”. Mitul mioritic, tipic românesc, apare în balada Miorița, creație folclorică românească, unanim recunoscută în spațiul cultural românesc, precum și de numeroși
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
unei istorii încărcate de zbucium. Desigur, toate aceste elemente se află aici într-o formă incipientă; dar ele ni se par cu deosebire semnificative pentru procesul analogic de maturizare pe care e de presupus că l-a străbătut simbolul animalului sacru în Moartea căprioarei, unde implicațiile mioritice trebuie admise oricum, într-o adiacență de profunzime. În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică „pasăre albastră”, basmul cu „fata prefăcută în căprioară
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în 1510. La începutul secolului al XVI- lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumânări, pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
candelabre scumpe, e veșnic păzit de soldați. Credincioșii oricăncâd pot intra să se închine. Partea care simbolizează locul nașterii lui Iisus e ca un altar, făcut în bolta zidului. Altarul luminat mereu de candelabre. Creștinul, care se apropie de locul sacru, îngenunchează pe treapta de marmoră. Se închină și o sărută... Peștera laptelui și Fântâna Fecioarei Biserica are și alte despărțituri numite altare. Într- unul din acestea e Fântâna Stelei. Credincioșii care beau apă de acolo se vindecă de dureri sufletești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Fă-le parte tot de bine Să poarte grijă de mine, Și mereu cu harul Tău, Izbăvește-i de cel rău. Doamne, ține-i fericiți Pe părinții mei iubiți, Să mă poată crește bine, Să se bucure de mine. Laurul-copacul sacru În fiecare an, bucuria de a orna casa în spiritul Sărbătorilor de iarnă pătrunde în fiecare colț al lumii. Una dintre cele mai cunoscute plante tradiționale asociate sărbătorii Nașterii Domnului este laurul, numit și planta sfântă. În trecut a fost
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
frunzele-spini și coroana de spini a lui Iisus în momentul răstignirii, între fructele roșii și sângele lui Hristos, laurul și-a câștigat titlul de plantă sfântă, fiind acceptat și de creștinism. În mitologie, laurul este unul dintre cei șapte copaci sacri (măr, smochin, salcie, ulm, stejar, tei). Adăpost pentru animale Laurul face parte din familia arbuștilor, înălțimea sa variind între 2 și 25 de metri, și este întâlnit în Asia, Europa și America. Frunzele sunt simple și, în funcție de specie, pot fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sat.« Zău curat - nu mă minți?» îl mai întreb eu o dată, cu toate că știam că orice asemenea întrebare era de prisos. «Zău curat - că nu mint», făcu încă o dată Adam, c-o hotărâre ce mă rușina. Formula era pentru noi prea sacră decât să mai fi putut sta la îndoială. Eram dezolat că nu mă dovedeam a fi singurul ales, dar în aceeași clipă un alt gând mă îndruma către o nouă încercare. «Ascultă, Adam, îi zic, tu s-o iei pe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]