19,447 matches
-
de start-up (de pildă, capital de pornire a unei afaceri, de înființare a unui ONG într-o zonă rurală izolată etc.). Instituțiile care acordă (micro)credite blamează adesea ideea de „grant”, considerând că inhibă spiritul antreprenorial, perpetuează pasivitatea (lipsa unui simț al răspunderii față de modul de cheltuire a banilor) și, eventual, mentalitatea socialist-paternalistă. „Răul” ar rezida în „cultura economică și de afaceri a potențialilor beneficiari”, iar „binele” în posibilitatea de „a scoate din mintea oamenilor ideea de grant”: Grupurile-țintă ale activităților
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acțiunea de dezvoltare comunitară considerată fie descriptiv, în succesiunea actelor care o compun, fie în contrast cu construcții ideale, incluzând teorie, metodologie, proiectare și legislație. În primul caz, fără raportare explicită sau predominantă la un anumit referent, practica este empirică sau „oarbă”. Simțul comun este cel care promovează cel mai adesea acest gen de abordare. Altfel, se poate distinge între practică raportată, prin conformare sau abatere, la și/ sau de la: teorie; metodologie; proiect de acțiune; legislație în domeniu;s aspecte cumulative date de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Society, vol. 20, 2, pp. 1-33. Berevoescu, Ionica; Stănculescu, Manuela, 1999, „Moșna, un sat care se reinventează”, Sociologie românească, 1, 1999. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D., 1992, An Invitation to Reflexive Sociology, Unversity of Chicago Press, Chicago. Bourdieu, Pierre, 2000, Simțul practic, Institutul European, Iași. Bowman, E., 1930, „Communiy organization”, The American Journal of Sociology, vol. 35, 6. Brickman, P. et al., 1982, „Models of helping and coping”, American Psychologist, 37. Burt, R., 2001, „Structural holes vs network closure as social
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
studiul frustrației le pune la îndemâna etnologului: „Societățile omenești nu sunt omogene din punct de vedere cultural, e evident. Rezultă de aici impulsurile antagoniste care se repercutează în psihismul individual. Prins între aspectul legilor și caracterul parțial al aplicării lor, între simțul justiției și spectacolul nedreptăților, individul este obligat să-si compună o serie de atitudini, după împrejurări: el poate să fie intim sfâșiat de judecata dublă și contradictorie făcută asupra actelor sale, pe de o parte, de consensul social, pe de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
foarte largă de reacții comportamentale, determinate de diversitatea tipologiei umane. Astfel, carateristici de genul: „emotivitatea”, „activitatea”, „secundaritatea”, „dispoziția”, vor imprima comportamentului la frustrare un caracter mai mult sau mai puțin „subiectiv”, „afectiv”, sau unul „obiectiv”, „integrat”. De asemeni, însușiri ca: simțul răspunderii, capacitatea de înfrânare/de inhibiție, perseverență, curajul, fermitatea, tendința spre dominare sau supunere etc. explică, în mare măsură, diferențele individuale în reactivitatea față de agenții frustranți. Personalitățile care aparțin timpurilor „extreme” (antagonice), care prezintă fie o hipertrofie a personalității (ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care afectează cele trei atitudini psiho-sociale fundamentale (atitudine față de sine însuși, față de ceilalți, și față de activitate) și trăsăturile principale de caracter: a) „conștiința de sine”, de care depinde și nivelul de aspirație creativă a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca adevărate „dominante” psihologice, care ajung să streseze conștiința și comportamentul persoanei. Asupra acestei posibilități trebuie să fim atenți, deoarece s-a observat că formarea „trăsăturilor” personalității depinde, în mare măsură, de felul în care se structurează motivele activități. Astfel, „simțul responsabilității” în activitatea școlară poate fi format numai dacă se cultivă obișnuința elevului de a-și pregăti zilnic, cu maximum de atenție, toate lecțiile, numai dacă se cultivă și stări emoționale pozitive, stimulatoare. În procesul activității școlare este foarte important
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Influența profesorului nu se realizează, se știe, numai prin cunoștințele și tehnica sa didactică ci, în primul rând, prin însăși personalitatea acestuia, prin exemplul său personal. Profesorului i se cere să facă dovada „măiestriei pedagogice”, care implică „tactul pedagogic”, adică simțul măsurii și priceperea de a acționa, în diferite situații concrete, prompt, eficace, în conformitate cu specificul fiindcă psihologic al elevului și în funcție de situația educativă concretă. „Cunoașterea de sine” trebuie să constituie una din aptitudinile psihologice de bază ale profesorului, deoarece ea reprezintă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai ales un sprijin, un stimulant și o sursă mobilizatoare de energie pentru elev, lucru care nu poate fi realizat decât atunci când ea se întemeiază pe meritele profesorului, pe superioritatea lui morală, pe înalta lui conștiință de răspundere, fermitate și simț al măsurii. Numai o asemenea autoritate realizează o disciplină conștientă, care devine interioară și autonomă, o disciplină a caracterului. În acțiunea de prevenire a unor frustrări școlare excesive, esențială este și acțiunea de instituire a unui sistem de măsuri inhibitive
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
desfășurarea activităților comune, între elevi se stabilesc anumite raporturi și relații de colaborare, întrajutorare, prețuire și respect reciproc. Învățând de mic să prețuiască produsul muncii, elevul va dobândi deprinderea și obișnuința ca mai târziu, în activitatea de profesionist, să manifeste simț de răspundere, și să aibă satisfacția participării sale la producerea unui bun care interesează comunitatea. De aceea i se vor da elevului, încă din clasele mici, sarcini concrete și va fi pus în diferite „situații-problemă”, pentru a i se forma
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realiza o raportare continuă și corectă a propriului comportament la normele și exigențele socio-morale și juridice. Cum psihopatul nu face acest lucru, „psihopatia” mai este numită și „anomalie caracterială” a personalității, sau „caracteropatie”. Subiecții psihopați se caracterizează, așadar, prin abolirea „simțului moral”, fapt care duce la dezvoltarea unor situații de conflict și, implicit, la apariția unor conduite infracționale. „Sentimentul frustrației” face casă bună cu „psihopatiile”, deoarece în cuprinsul lor activitatea reflectorie / activitatea gândirii este păstrată, dar lumea valorilor psihopatului este cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
noi sensuri și semnificații, superioare. Egocentrismul afectiv și moral exprimă tocmai acest fapt: rămânerea persoanei în cauză pe o treaptă inferioară de autoreglare a personalității, fapt care o face să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare, de umanizare continuă a psihicului sistem motivațional. „Iliada” lui Homer, ne oferă un exemplu convingător privind modul în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
justificată (îndreptățită), respectul unilateral tinzând spontan spre respectul mutual și spre raportul de cooperare, care constituie echilibrul moral. Deși autoritatea adultă reprezintă un moment necesar în evoluția morală a copilului, ea nu este, totuși, suficientă pentru a forma la copil simțul justiției, al dreptății. Aceasta se dezvoltă numai pe măsura progreselor pe care le înregistrează conduita cooperării, pe de o parte, și cea a sentimentului respectului mutual între copii mai întâi, și apoi între adult și copil, pe de altă parte
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
bine era să stai mult timp În interiorul războiului. - Pentru un rezumat, nu-i rău. — Păi, vorbind despre locuri, a comentat Markovic, nu știu dacă și dumneata pățești ca mine. În război, supraviețuiești datorită accidentelor de teren. Asta Îți creează un simț aparte al peisajului. Nu crezi? Amintirea locului pe unde ai călcat nu se șterge nicicând, deși uiți unele amănunte. Vorbesc despre pajiștea pe care o vezi așteptând venirea dușmanului, forma colinei pe care o urci sub foc, glodul din tranșeea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ea Îl Învățase și să privească. Și, Într-un fel, să picteze. Avusese noroc. Când ea murise, lentila camerei foto se Încețoșase, și asta fusese salvarea. Picta cu privirea pe care ea i-o formase. - Spune-mi ceva, domnule Faulques. Simțul ororii declanșează aparatul? De astă dată, pictorul de război n-a putut decât să râdă. Individul făcuse treabă bună În căutare și interpretare, chiar dacă nu total. Adesea era tangent cu adevărul, chiar dacă nu-l atingea, dar unele dintre aproximările lui
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Și femeia pe care ai fotografiat-o moartă. Pe jos, lângă ușă, la vreo trei metri de locul unde se așezase Markovic, era o scurgere pentru trotuar. O țeavă groasă din aluminiu, lungă de vreo trei palme. Cu vechiul lui simț al spațiului și mișcării, ca și cum ar fi fost vorba despre o fotografie, Faulques a calculat pașii necesari ca să pună mâna pe țeavă și să ajungă lângă croat. Cinci până la ușă, patru până la obiectiv. Markovic n-o să se ridice până n-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
discretă din afara scenei. Din sală sau de pe culoarele dintre rânduri, dinapoia unui ecran sau din spatele lojilor, regizorul vede, aude, spionează spectacolul, dar și reacțiile pe care le suscită. Peter Brook spunea chiar că se simte dotat cu un al șaselea simț, „simțul publicului”, și că nu-i scapă nici o clipă de neatenție a acestuia, căci el ascultă tăcerea și captează semnalele secrete ale sălii, convins - ca și alți regizori, de altfel - că nu se poate mulțumi cu unicul indiciu al aplauzelor
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
din afara scenei. Din sală sau de pe culoarele dintre rânduri, dinapoia unui ecran sau din spatele lojilor, regizorul vede, aude, spionează spectacolul, dar și reacțiile pe care le suscită. Peter Brook spunea chiar că se simte dotat cu un al șaselea simț, „simțul publicului”, și că nu-i scapă nici o clipă de neatenție a acestuia, căci el ascultă tăcerea și captează semnalele secrete ale sălii, convins - ca și alți regizori, de altfel - că nu se poate mulțumi cu unicul indiciu al aplauzelor. Spectatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
În mersul pe suprafețe lunecoase etc.) 1.3. Activități de estimare În această secțiune a chestionarului sunt diferite operații ce implică activități de estimare sau judecare. În acest caz se consideră activitățile În care lucrătorul poate folosi unul sau toate simțurile, de exemplu: văzul, auzul, pipăitul etc. 28 I Estimarea vitezei unor părți În mișcare (estimarea părților mobile ale obiectelor staționare, de exemplu: turația pe minut a unui motor, viteza la care se rotește un strung etc.) 29 I Extinderea vitezei
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
mai Întîi să ne dăm peste cap toate valorile și, nu În cele din urmă, Întreg universul nostru lingvistic, care se Întemeiază pe presupunerea că „ființa” este ceea ce se poate vedea sau de care se poate lua cunoștință prin alte simțuri și că, prin urmare, sentimentele și visele nu sînt „ființe”, ca să nu mai vorbim de abstracții ca Înțelepciunea sau Inteligența 14. În gnosticism este valabil exact opusul acestei opinii, la fel și În platonism În general - față de care gnosticismul este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
14. În gnosticism este valabil exact opusul acestei opinii, la fel și În platonism În general - față de care gnosticismul este o variantă eretică și extremistă: cu cît un lucru este mai corporal, adică cu cît este mai mult cognoscibil prin simțuri, cu atît este el mai puțin Înzestrat cu „ființă”, căci lumea fizică nu este decît un teatru de umbre al unei realități mai Înalte. Este caracteristică, cel puțin pentru unele sisteme gnostice, dintre care cel mai proeminent ar fi valentinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
din creștetul capului și pînă la unghiile picioarelor, Într-un prelungit episod de melotezie anatomică 69, urmat de atribuirea a treizeci de demoni diverselor părți ale corpului 70, prin Înșirarea, În manieră stoică, a celor cinci părți ale hegemonikon-ului sau „simțului interior” al sufletului-spirit, ca și a celor patru calități elementare și a celor patru principale pasiuni ale sufletului 71. Însă această făptură, Înzestrată cu tot ce i-au putut dărui Puterile și cei 360 de Îngeri, rămîne inertă și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
povestirii pare a se muta treptat dinspre relatarea acestora spre modalitățile de supraviețuire și apărare. Se sugerează că această supraviețuire nu ar fi fost posibilă dacă deportații nu ar fi fost Înzestrați cu hărnicie, obișnuință de a face față greului, simț al echilibrului, putere de adaptare, bună organizare a gospodăriei după modelul „neamțului”, solidaritate familială și de grup. Acest discurs capătă un puternic relief identitar, fiind unul reabilitant și contraofensiv. Mai mult decât atât, fosta victimă devine erou al povestirii, trece
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fizic: În limite normale. Examen psihologic: aspect fizic destul de Îngrijit, bună coordonare a mișcărilor, contact verbal facil; pacientul știe să relateze și să interpreteze o temă cu detalii, avansează numeroase argumente pentru a-și susține punctul de vedere. Atenția și simțul orientării nu sunt modificate; nu este deloc conștient de starea sa mentală. Înlănțuirea gândurilor sale demonstrează tulburări de interpretare. Pretinde că este la curent cu o serie de abuzuri pe care se crede dator să le denunțe și susține că
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fac În prezent din Întreprinderile clasice entități moderne, cu grijă distributivă față de mediul cu care interacționează: angajați, clienți, natură, resurse, societate. Sunt doar câteva motive care demonstrează că În condițiile vieții contemporane activitatea nu se mai poate desfășura doar utilizând simțul practic, ci apelând În permanență la cele mai noi cunoștințe În domeniul economic, care să permită analize post-factum și prospective susținute, cu efecte comensurabile și abateri matematice reduse. Rolul analizei economico-financiare a fost și rămâne incontestabil. Cunoașterea tehnicilor, metodelor și
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]