12,878 matches
-
meci în care Everton a câștigat cu 5-0. În timpul deținerii terenului de către Everton, au fost ridicate tribune pentru unii dintre cei 8.000 de spectatori care participau în mod regulat la meciuri, deși stadionul putea găzdui aproximativ 20.000 de spectatori lucru care s-a întâmplat ocazional. Terenul era la standarde internaționale la momentul respectiv, fiind gazda unui meci dintre Anglia și Irlanda în 1889. Primul meci din ligă pe Anfield a fost jucat la 8 septembrie 1888 între Everton și
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
septembrie 1892 împotriva celor de la Rotherham Town. Liverpool a câștigat 7-1. Primul meci de campionat pentru Liverpool pe Anfield s-a jucat la 9 septembrie 1893 împotriva lui Lincoln City. Liverpool a cîștigat cu 4-0 în fața a 5.000 de spectatori. O nouă tribună care putea adăpsti 3.000 de spectatori a fost construită în anul 1895 pe locul actualului Main Stand. Proiectată de arhitectul Archibald Leitch, tribuna avea un fronton roșu și alb distinctiv, și era similară cu tribuna principală
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
7-1. Primul meci de campionat pentru Liverpool pe Anfield s-a jucat la 9 septembrie 1893 împotriva lui Lincoln City. Liverpool a cîștigat cu 4-0 în fața a 5.000 de spectatori. O nouă tribună care putea adăpsti 3.000 de spectatori a fost construită în anul 1895 pe locul actualului Main Stand. Proiectată de arhitectul Archibald Leitch, tribuna avea un fronton roșu și alb distinctiv, și era similară cu tribuna principală de pe St James' Park, stadionul lui Newcastle United. O altă
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
a încercat să cucerească un deal strategic. În jurul aceleiași perioade a fost construită o tribună de-a lungul Kemlyn Road. Stadionul a rămas cam la fel până în 1928, când Kop a fost reproiectat și extins să dețină 30.000 de spectatori, toți în picioare. A fost ridicat și un acoperiș. Multe dintre stadioanele din Anglia au avut tribune denumite după Spion Kop. Cel de pe Anfield a fost cel mai mare Kop din țară la momentul respectiv, a fost în măsură să
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
de la înființarea Asociației de Fotbal din Liverpool County. În 1963, vechea tribună Kemlyn Road a fost înlocuit cu o tribună în consolă, construit la un cost de 350.000 de lire sterline, tribună în care puteau încăpea 6.700 de spectatori. Doi ani mai târziu, au fost realizate niște modificări la partea dinspre Anfield Road, transformând-o într-o zonă mare acoperită în picioare. Cea mai mare dezvoltare a survenit în 1973, când vechiul Main Stand a fost demolat, și a
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
proprietarii au abandonat noul stadion propus în Stanley Park, preferând în schimb să extindă și să reamenajeze Anfield. "The Kop" este o tribună mare cu un singur nivel. Inițial, tribuna era terasată putând găzdui mai mult de 30.000 de spectatori. Forma actuală a fost construită în 1994-1995 și este tot pe un singur nivel fără loje. Tribuna găzduiește muzeul clubului, centrul Reducate și magazinul oficial al clubului. Kop este cea mai renumită tribună de pe Anfield, persoanele care ocupă tribuna fiind
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
000 de persoane au participat la un concert la 1 iunie 2008, la care au cântat The Zutons, Kaiser Chiefs și Paul McCartney. Cea mai ridicată prezență pe Anfield s-a înregistrat la 2 februarie 1952 când 61.905 de spectatori au asistat la meciul dintre Liverpool și Wolverhampton Wanderers din a cincea rundă din Cupa Angliei. Cea mai mică prezență a fost înregistrată la 7 decembrie 1895 când 1.000 de persoane au asistat la un meci împotriva Loughborough. Cea
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
din a cincea rundă din Cupa Angliei. Cea mai mică prezență a fost înregistrată la 7 decembrie 1895 când 1.000 de persoane au asistat la un meci împotriva Loughborough. Cea mai mare medie de prezență de 48.127 de spectatori a fost stabilită în 1978. Liverpool nu a pierdut nici un meci pe Anfield în sezoanele 1893-94, 1970-71, 1976-77, 1978-79, 1979-80, 1987-88 și 2008-09. Ei au câștigat toate jocurile lor de acasă în timpul sezonului 1893-1894. Cea mai lunga perioadă în care
Anfield () [Corola-website/Science/310159_a_311488]
-
9 mai 2006, între Manchester United și Celtic. Echipa gazdă a câștigat cu 1-0, iar Keane a jucat prima repriză pentru Celtic, iar cea de-a doua ca și căpitan al lui Manchester United. Au fost prezenți 69 591 de spectatori, cea mai mare audiență la un meci de retragere în Anglia. Toate câștigurile obținute în urma acestul meci au fost donate organizației de caritate preferate a lui Keane, care se ocupă cu antrenarea câinilor-ghid pentru orbi. Cariera lui Keane la Celtic
Roy Keane () [Corola-website/Science/310265_a_311594]
-
000 de persoane) și stadionul JFK din Philadelphia (la care au asistat 90.000 de persoane), cu câteva spectacole susținute și în alte locuri, cum ar fi Moscova și Sydney. A fost evenimentul TV cu cel mai mare număr de spectatori din istorie: un numar de aproximativ 1.5 miliarde de persoane din 100 de țări au vizionat transmisia în direct. Concertul a fost considerat că o continuare a unui alt proiect Geldof/Ure, melodia caritabilă de succes "Do They Know
Live Aid () [Corola-website/Science/310327_a_311656]
-
o piesă de teatru cu titlul "Anno 1525 - Bauernkrieg im Allgäu" („Anul 1525 - Războiul țărănesc din Allgäu”). Cu această piesă comemorativă au fost date 29 de reprezentații, la care au luat parte până la 500 de actori și 124.000 de spectatori. Hans Kehrer a fost bunicul regizorului și muzicianului Hanno Höfer. La data de 26 iulie 2001, el a fost decorat cu "Crucea Federală pentru Merit clasa I" ("Bundesverdienstkreuz 1. Klasse") pentru lucrările sale literare și culturale în serviciul de conaționalilor
Hans Kehrer () [Corola-website/Science/310338_a_311667]
-
fost comemorat în țară prin proiecții, întâlniri publice, dezbateri. Chiar pe 24 august 2007, "Marilena de la P7" a fost vizionat în premieră la Stockholm, în cadrul Zilelor filmului românesc (ediția a doua). Au fost prezenți atât români din diasporă, cât și spectatori suedezi. "Marilena de la P7" a fost judecat de jurnaliști ca un pretext de a evidenția fenomene sociale (prostituția, traiul prost în cartierele rău famate bucureștene ș.a.), unele filmări fiind considerate ca trimiteri la filmul documentar. În realitate, Cristian Nemescu a
Marilena de la P7 () [Corola-website/Science/309006_a_310335]
-
un secol mai târziu, fiind practicată până în ziua de astăzi. Spectacolele perioadei de început erau în majoritatea lor lipsite de vreun text scris, se desfășurau în aer liber cu foarte puține decoruri. Spectacolele erau gratuite, dar se bazau pe donațiile spectatorilor. Trupele constau, de obicei, din zece actori Răspândit rapid în întreaga Europă, genul era cunoscut în afara Italiei sub numele de "comedie italiană". Fenomen singular în istoria teatrului, ale cărui coordonate cronologice s-au pierdut sau nu s-au descoperit încă
Commedia dell'arte () [Corola-website/Science/309104_a_310433]
-
echipei naționale a Braziliei și din carieră într-un amical împotriva echipei similare a României. A jucat 15 minute, deoarece nu putea să se forțeze prea mult, intrând în minutul 30 si ieșind la pauza meciului. Cei 30.000 de spectatori din tribune l-au aclamat tot timpul în care a jucat, dar mai ales în momentul în care a intrat pe teren. Cruzeiro
Ronaldo () [Corola-website/Science/309159_a_310488]
-
să creeze circumstanțele în care se poate naște adevărul de viață, iar actorul/actrița să treacă pe scenă sau la filmări prin procese realist-psihologice autentice, la finalul cărora să fie schimbat(ă) în mod real și personal ca om, astfel încât spectatorii să poată urmări procesele vieții, să poată înțelege și crede ceea ce văd și aud, să poată empatiza cu actorii. Ion Cojar a argumentat că pentru a face un rol autentic, procesele psiho-emoționale ale actorului, odată cu vorbele sale, mișcările corpului și
Ion Cojar () [Corola-website/Science/309226_a_310555]
-
parcurs, de la emoții la mișcări ale corpului la vorbe, vor veni în mod organic, fără a fi controlate în mod conștient sau anticipate, și în acest fel vor fi autentice, așa ca în viața de zi cu zi, iar astfel spectatorii vor înțelege și vor crede ceea ce vor vedea și auzi și vor empatiza cu actorul. Ion Cojar a argumentat de asemenea că putem ști cu siguranță că actorul nu se preface sau că nu joacă teatru, ci trece printr-un
Ion Cojar () [Corola-website/Science/309226_a_310555]
-
și-a adunat toate cercetările și descoperirile în cartea sa intitulată "„O poetică a artei actorului”", publicată la editura Unitext în 1996 și reeditată la editura Paideia în 1998. Ca regizor de teatru, Ion Cojar a susținut de asemenea că spectatorii, pentru a empatiza la modul total cu ceea ve văd și aud, nu trebuie să aibă niciun indiciu sau impresia că asistă la un spectacol de teatru, ci la o situație autentică sau un eveniment autentic de viață. A urmărit
Ion Cojar () [Corola-website/Science/309226_a_310555]
-
indiciu sau impresia că asistă la un spectacol de teatru, ci la o situație autentică sau un eveniment autentic de viață. A urmărit să realizeze spectacole de teatru care, în mod paradoxal, să nu arate deloc a spectacole, la care spectatorii să nu găsească absolut niciun element care să le indice că asistă la un spectacol de teatru și nu la un eveniment de viață real. Ion Cojar a fost căsătorit cu actrița Raluca Zamfirescu. Actrița Irina Cojar este nepoata lor
Ion Cojar () [Corola-website/Science/309226_a_310555]
-
acest lucru și la Planica. Pentru că mărirea vechii trambuline nu era posibilă, frații Lado și Janez Gorišek au construit nu departe de cealalta trambulina, o una nouă. Această a fost inaugurată pe 19 martie 1969 în fața a 90.000 de spectatori. La competiția de inaugurare a trambulinei recordul mondial de zbor cu schiurile a fost corectat de cinci ori. De atunci au avut loc aici numeroase etape de Cupă Mondială și ediții ale Campionatului mondial de zbor cu schiurile, recordul mondial
Letalnica () [Corola-website/Science/309234_a_310563]
-
obișnuit și onest intrat, fără voie, în malaxorul electoral al vieții politice românești interbelice, care-l manipulează aducându-l în starea de victimă. Filmul rămâne unul de referință în cinematografia românească. Filmul a fost vizionat de 2.800.970 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Tudor Caranfil în "Dicționar de filme românești" scrie
Titanic vals (film) () [Corola-website/Science/309225_a_310554]
-
românești interbelice, care-l manipulează aducându-l în starea de victimă. Filmul rămâne unul de referință în cinematografia românească. Filmul a fost vizionat de 2.800.970 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Tudor Caranfil în "Dicționar de filme românești" scrie că "„Viața lui Spirache, funcționar al primăriei din Câmpulung, familist pașnic, e
Titanic vals (film) () [Corola-website/Science/309225_a_310554]
-
Popescu-Gopo. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Constantin Bugeanu. Înregistrarea muzicii a fost efectuată de ing. Valentin Bude. Filmul "" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 5.302.273 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
Constantin Bugeanu. Înregistrarea muzicii a fost efectuată de ing. Valentin Bude. Filmul "" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 5.302.273 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
e înzestrat cu dialoguri de ambiție cripto-literară în care până și un nevolnic idiot domnesc se exprimă astfel: „Nu mi-e tată! În mine nu hărnicește sângele lui...” Remarcabilă, doar, prezența Olgăi Tudorache. Filmul a adus 5.300.000 de spectatori.”" Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
un turneu în 1974-1975 pentru a promova albumul. Între 1975 și 1976 fiecare membru al formației a lansat un album solo. Turneul american din 1976 cu Peter Frampton a inclus unul din concertele formației cu cel mai mare număr de spectatori. Concertul din 12 iunie de pe stadionul John F. Kennedy din Philadelphia a atras peste 100.000 de spectatori. La sfârșitul anului 1976 formația a călătorit în Elveția pentru a înregistra albumul "Going for the One" la Mountain Studios în Montreux
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]