13,755 matches
-
în relația directă cu natura, cu... divinul? De altfel, ce păcat am săvârșit recunoscând un fapt: am simțit vibrațiile, răcoarea inconfundabilă din palme, din palmele care... vorbesc! După cum a prezis profetul Mohamed! LA CASA PENSIONARILOR Zilele trecute am vizionat la televizor o lansare de sezon: aprinderea luminilor feerice ale Bucureștiului gătit pentru sărbătorile de iarnă. În prim plan erau Traian Băsescu și Theodor Stolojan, care nu puteau rata o asemenea ieșire în public, mondenă - după unii, politică - aș risca eu. Imaginile
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aprinderea luminilor feerice ale Bucureștiului gătit pentru sărbătorile de iarnă. În prim plan erau Traian Băsescu și Theodor Stolojan, care nu puteau rata o asemenea ieșire în public, mondenă - după unii, politică - aș risca eu. Imaginile vii derulate pe ecranul televizorului, pe mine m-au transpus înapoi în timp, în anii copilăriei, când îl așteptam cu nerăbdare pe bunul Moș Crăciun, când beteala strălucitoare și globulețele colorate din pomul de iarnă mă țineau cu orele prin preajmă, fermecat și fericit. Fără
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
bucuros, dar îmi doresc mult mai mult: îmi doresc puterile conexiunii permanente și intense la Marele Adevăr, îmi doresc forțele înfăptuirii!... Dimineața, ignorând cu bună știință disconfortul așternuturilor mototolite de sub mine și prelungindu-mi peste măsură odihna... vinovată, am deschis televizorul în căutarea a ceva... - ce anume, oare? - nu obișnuiesc să urmăresc ecranul la prima oră; chiar foarte rar o fac. În fine, se derula o emisiune duminicală pe teme religioase (ortodoxe, ca să fiu mai exact) ce ajunsese la prezentarea târgului
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mai exact) ce ajunsese la prezentarea târgului de carte - recent încheiat - de la București. Pe lângă aparițiile editoriale ce aveau legătură directă cu tema emisiunii redactorul, dând dovadă de obiectivitate, a prezentat în fugă și alte titluri, momente bune staționând pe sticla televizorului Duhul adevărului, cartea lui Shri Mataji. Am tresărit! Silueta Mamei... parcă voia să se desprindă de pe fondul alb al coperții și... mă vizita... Am văzut în acel reportaj chipuri marcate de niște ego-uri înfiorătoare dar, în fuga aparatului, am mai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mai tragă ștergarul frumos brodat de pe aparat, să nu-l biruie praful. De-ar ști ei cum adoarme seara bătrâna fixând cu ochii înlăcrimați dușmanul cel încăpățânat în muțenia-i chinuitoare! Și se mai plânge c-o dor ochii de la televizor! Femeie cu frica lui Dumnezeu, n-am auzit-o niciodată hulind sau bârfind, cât despre înjurături... ferească Sfântul! Viețuiește, alături de cumnata ei - tanti Voica - vecină gard în gard și la fel de vădană, în respect pentru biserica și preotul din sat. Acuma
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
râme și grăuncioare minuscule prin ograda modestă și așteptarea copiilor pentru o zi-două vara, la un grătar și-un pahar de vin curat, de butuc, din propria gospodărie. Sufrageria era pregătită pentru baia de picioare. Dar și vârstnica elevă. Închisese televizorul la care obișnuia să-și urmărească emisiunea preferată de pe Kanal D, iar acum se instalase cuminte pe canapea, în dreptul ligheanului cu apă cu sare, cu picioarele dezgolite de șosetele călduroase și privea la chipul lui Shri Mataji și la flacăra
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
desprindere de viața de evaziune în studiu și lectură de până atunci. Eu încerca‑ sem să trăiesc în altă sferă și reușeam, de atunci am abilitatea de a citi sau a lucra și într-un autobuz supra‑ aglomerat sau cu televizorul deschis, nu aud nimic în afară de ce vreau să aud, viața mea poate fi azi discurs în fața a sute de oameni fărĂ nicio emoție, iar mâine izolarea la mânăstire, de asta se spune că sunt doi pești în zodia Peștilor, unul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din 1989 și la Alina Mungiu-Pippidi. A.M.P. : Noi trăiam viața, din vremurile respective, ale tinerilor intelectuali. Protestul era sporadic, evaziunea era regula. Eu, mai ales, o dusesem la maximum, adică încercam să fiu complet detașată de realitate. Nu aveam televizor și nu exista Internet. Și eram într-un centru universitar cu extraordinare posibilități de lectură : aveam Lectorat Francez, aveam Biblioteca Americană și aveam Biblioteca Centrală Universitară, care era cu totul extra‑ ordinară. Niciodată nimeni nu mi-a refuzat o carte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
acolo, în facul‑ tate, foarte-foarte prezentă. Pe lângă alte probleme, erau nenumărați studenți străini. Toate conflictele astea din Orientul Mijlociu le-am trăit ca student la Medicină. Pentru că era plin de arabi și de israelieni. Și am deschis ușa. Nu era niciun televizor în secretariat, dar evident că lumea știa ce se întâmplă. Nimeni nu mai lucra. Erau mașini de scris deschise, abandonate și toți stăteau țepeni. Cunoșteam bine locul, eram ca la mine acasă, că tatăl meu fusese decan și crescusem pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se presupunea că nu e mare lucru să stai cu bolnavii peste noapte. Și am pierdut un bolnav, că unicul meu tub de oxigen era defect, iar mecanicul dispăruse, după aceea am aflat că a stat toată noaptea în fața unicului televizor din spital, în Triaj, așteptând să se dea celebrul film cu execuția lui Ceaușescu, care tot era amânat din sfert în sfert de oră. Și, la cum erau vremurile, atunci când am sunat la chirurgie, am făcut greșeala să le spun
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Constantinescu, când era o situație foarte grea - minerii erau revoltați, amenințau să vină la București... Cred că era în ’97. N-au mai ajuns ei la București. S-au revoltat, s-au strâns la Petroșani. Eu i-am dat la televizor. Guvernul s-a rățoit la mine că de ce am inflamat întreaga țară. În realitate, în raționamentul jur‑ nalistic, dar și de psiholog social, cum eram, am consi‑ derat că, în primul rând, nu e dreptul tău să ascunzi ceva care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și de psiholog social, cum eram, am consi‑ derat că, în primul rând, nu e dreptul tău să ascunzi ceva care, în mod evident, e o știre de presă. În al doilea rând, oamenii revoltați vor să se vadă la televizor și să știe că vocea lor se aude. Și, după ce s-au auzit la televizor, minerii din ’97 n-au mai venit la București. Au zis : „Domnule, gata, ne-a auzit cineva ! Ne mai strângem, ne mai dă...“. Acest gen
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dreptul tău să ascunzi ceva care, în mod evident, e o știre de presă. În al doilea rând, oamenii revoltați vor să se vadă la televizor și să știe că vocea lor se aude. Și, după ce s-au auzit la televizor, minerii din ’97 n-au mai venit la București. Au zis : „Domnule, gata, ne-a auzit cineva ! Ne mai strângem, ne mai dă...“. Acest gen de suprimare a informației, învățat de toată lumea, inclusiv de democrați, că așa trăiserăm noi sub
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fusese acolo un prim-secre‑ tar bun. Și, în al doilea rând, din cauza foarte frumoasei metafore pe care o face regizorul Corneliu Porumboiu în A fost sau n‑a fost despre Vaslui, locuri din astea în care lumea văzuse Revoluția la televizor și era foarte mulțu‑ mită cu ce a fost, neînțelegându-i pe cei care se agită pentru mai mult. În plus, Iașul era un oraș mult mai muncitoresc decât crede lumea. V.A. : Da, devenise un centru industrial foarte puternic
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fi difuzată la ora 8 seara, în 10 mai, ziua națională a României istorice, însă Emanuel Valeriu a împins difuzarea la miezul nopții. Noroc că în acel an, chiar și noaptea, audiența era foarte mare ; tot românul se uita la televizor până a doua zi dimineață. A.M.P. : Oricum se pune întrebarea, la cum am prezentat noi Televiziunea asta, de ce a fost aprobat interviul Ăsta ? De ce v-a fost aprobat să-l faceți, în primul rând ? V.A. : Cred că vă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
autohtoni“. Și Hombach nu era nici el reputat prin onoare. Dar nu îl poți compara. Mafia autohtonă e prea puternică. Și în acest moment noi avem o parte din presă care este chiar crimă organizată. Sunt criminali care apar la televizor în timp ce sunt judecați de DNA. Am văzut la un moment dat la Antena 3, nu știu când, parcă în vara lui 2012, cum demascau pe toți judecătorii din Secția Penală a Înaltei Curți de Justiție. Le dădeau fotografii de buletin
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sunt judecați de DNA. Am văzut la un moment dat la Antena 3, nu știu când, parcă în vara lui 2012, cum demascau pe toți judecătorii din Secția Penală a Înaltei Curți de Justiție. Le dădeau fotografii de buletin la televizor ca la niște criminali... De ce, ca să se ducă lumea să-i lapideze ?... Dar gândiți-vă că Ăia chiar judecă criminali. Sunt foști criminali care se pot duce și îi pot găsi. V.A. : În Occident cred că se pedepsesc asemenea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a minți, Petru Dumitriu a evadat din lagărul comunist acum aproape 37 de ani. În tot acest timp nu și-a iertat cărțile scrise la comanda partidului, pînă într-o zi cînd, după cum povestește: "în timp ce mă mișcam prin cameră, în dreptul televizorului am simțit că, după atîta penitență, am fost iertat". Noi ce putem spune, doar că, precum Saul pe drumul Damascului, și Petru Dumitriu, după un drum plin de pulberea păcatului, iată, s-a întors, invitat de actualul președinte ("un înger
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mir și astăzi cum a putut un om să suporte atîta bătaie". În timpul bătăilor, gardienii nu interveneau. Cînd veneau inspecții, cei cu vînătăi erau băgați sub pat. L-a văzut și pe Nicolski (comandantul Securității) care, după Revoluție, declara la televizor că n-a călcat prin închisori. În 1953, după moartea lui Stalin, încetează reeducarea. Eliberat de la Baia Sprie în mai 1955, nu va mai fi reprimit la facultate, prima ocupație înscrisă în cartea de muncă va fi de săpător. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
văzut ruși aici, decît că veneau cu automatele ca să-i însoțească pe români, ei tăiau și spînzurau, rușii erau numai de sperietoare. Vă spun, că am văzut asta în '46. Aici era unu, Șerban Nedelcu, unu Ștefănescu. Iese Măgureanu la televizor și spune că partidul a ordonat, ei a fost doar unealta. Dar ce făcea partidu fără unealtă? Oamenii care era în firea lor au mers pe drumul lor, au zis nu-mi trebuie mie politică, și și-au văzut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lucrat ca poliție politică a regimului, fapt argumentat și certificat de documentele adunate de Marius Oprea. Modelul dictaturilor sud-americane se identifică în totul cu regimul comunist din România. Totul era sub controlul direct sau implicit al aparatului, de la procurarea unui televizor sau instalarea unui telefon, la înregistrarea obligatorie a mașinii de scris la Miliție. "Practicarea îndelungată a unui terorism de stat îndreptat împotriva semenilor în scopul perpetuării puterii corpului politico-militar comunist a împins în cele din urmă arbitrarul în cotidian. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
român; poate și al oricărui cetățean care a traversat aceste decenii unice, teribile, cum o spuneam, din istoria românească și est-europeană. Cunosc extrem de puține date din genealogia familiei sale - a crescut În orașul dunărean Oltenița, dar l-am auzit la televizor mândrindu-se cu o bunică maramureșeană! -, tatăl său a fost un comunist curajos Într-o perioadă grea pentru acest minuscul partid, Înainte de război, când această grupare politică era mai mult sau mai puțin manevrată de Stalin și de clica sa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
am Întors definitiv, mi-a spus că avea „să-mi facă o propunere”. Peste vreo două zile m-a chemat la telefon și mi-a propus conducerea uneia dintre marile reviste de cultură - Contemporanul. Apoi a anunțat acest lucru la televizor. Situația revistei În acel Început de aprilie ’90 era precară. Urmând exemplul corpului redacțional al fostului ziar Scânteia, ca și pe cel al României libere, corpul redacțional al Contemporanului, care număra mai bine de patruzeci de redactori, printre care nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În Întuneric mai multe ore, iar satele mai mult În Întuneric decât pe lumină (pentru a nu mai vorbi de sutele de sate Încă neelectrificate, În ciuda proiectului comunist de „electrificare a Întregii țări“). Când mergea curentul, se putea privi la televizor. Programul (unul singur!) s-a redus inițial la trei ore, apoi la două. Începea cu un jurnal, consacrat În mare parte vizitelor și altor Îndeletniciri ale cuplului Ceaușescu sau performanțelor din industrie și agricultură. Urma, eventual, un spectacol patriotic sau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
puncte de comandă ale autorității revoluționare, n-au fost zgâriate nici măcar de un glonț; În schimb, În jurul lor, totul a fost ciuruit de gloanțe și incendiat. Românii și lumea Întreagă au urmărit cu sufletul la gură desfășurarea evenimentelor pe ecranul televizoarelor. A fost o premieră mondială: prima revoluție transmisă În direct! Părea atât de autentic! Știm astăzi că a fost o manipulare. În orice revoluție, esențială este problema puterii: cine o pierde și cine o cucerește. Cineva cu siguranță a pierdut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]