14,079 matches
-
limbajul sentențios al scrisului filozofic, infinitivul prezent își pierde și trăsătura semantică gramaticală „simultaneitate”, devenind pantemporal: „A cere cuiva sa fie erou în împrejurările josnice ale unei societăți decăzute e ca și cum ai cere unui vultur închis într-o odăiță să zboare la o mie de metri deasupra pământului.” (N.Iorga) În enunțuri infinitivale marcate intonațional și sintactic, infinitivul dezvoltă valoare de imperativ, exprimând interdicții cu valoare generală. Cu această valoare modală, infinitivul se prezintă, de regulă, la forma negativă și însoțit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Blaga) • complement: „Nu credeam să-nvăț a muri vrodată” (M. Eminescu) • atribut: „Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți, Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți!” (M. Eminescu) • complement predicativ: „Ne-nțeles rămâne gândul Ce-ți străbate cânturile Zboară vecinic îngânându-l Valurile, vânturile.” (M. Eminescu) ș.a.m.d. II. Construcțiile sintactice generate de formele verbal-nominale depind de trăsăturile semantice lexico-gramaticale (personal-impersonal, tranzitiv-intranzitiv) în același mod în care depind verbele din care provin, cu deosebiri impuse de neasumarea predicației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțial de timp: „Și așa, luându-ne rămas bun de la gazdă... plecăm.” (I. Creangă) • circumstanțial de cauză: „Știind că și Lazăr a-nviat Voi să nu vă mâhniți, s-așteptați.” (T. Arghezi) • circumstanțial de mod: „Să mă-ngropați, pe când Trec stoluri zburând La marginea mării.” (M. Eminescu) • circumstanțial de condiție: „Dându-mi din ochiul tău senin O rază dinadins În calea timpilor ce vin O stea s-ar fi aprins.” (M. Eminescu) Precedat de adverbul chiar sau și, gerunziul poate realiza și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subordonează unui substantiv (pronume), adverbul se subordonează unui verb: „El doarme ușor.”/ „Are un somn ușor”. Prin aceasta, planul sintagmatic al textului actualizează în mod diferit termeni nediferențiați din perspectiva acestei distincții adjectiv-adverb în planul paradigmatic al limbii: zborul lin/zboară lin. Dar adverbul se subordonează și numelui (substantiv sau adjectiv) și pronumelui, precum și unui alt adverb: omul de aici, toți de acolo, albastru intens, adânc mirositoare etc.: „Dar ochii mari și minunați/ Lucesc adânc himeric.” (M. Eminescu, I, p. 172
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbitor în transmiterea mesajului determină dezvoltarea a două variante de enunțuri asertive: • enunțuri asertive obiective (neutre), prin care subiectul vorbitor transmite conținutul semantic al mesajului în mod obiectiv: „Omul e zidit din același lut care se târăște în șarpe și zboară în vultur.” (M. Codreanu) • enunțuri asertive subiective (exclamative), prin care subiectul vorbitor își comunică totodată și atitudinea sa afectivă față de (sau provocată de) conținutul semantic (admirație, extaz, indignare, surpriză, uimire, ironie, dispreț, regret etc.): „Ce frumoasă, ce nebună / E albastra
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a persoanei. Subiectul acestor verbe funcționând ca predicate reprezintă prelungirea în expresie sintactică a persoanei verbale. „Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!” (M. Eminescu) „O pasăre albastră zvâcnise dintre ramuri Și viața căprioarei spre zările târzii Zburase lin...” (N. Labiș) De altfel, la persoanele I și a II-a, realizarea sintactic-lexicală a subiectului este facultativă și, de aceea, se încarcă cel mai adesea cu valori stilistice. b.2. verbe impersonale relative; verbe care, realizând predicația, atribuie calitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pustiul nu bate cuie. El te omoară fără să te atingă, fără să te vadă și fără să te urască.” (O. Paler, Viața..., 191), „Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor zburând din nor în nor.” (M. Eminescu, I, 17) Circumstanțialul de mod cantitativ a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „- Apoi eu mă tocmesc cu anul.” (I. Creangă, 174) • pronume (interogativ sau interogativ-relativ): „Și câte a mâncat el din toate?” (I.Creangă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să facă eforturi supraomenești pentru impunerea adevărului.” • pronume: „În fond pentru asta trăim noi, actorii, mai ales actorii tineri, pentru ca să putem juca o dată, de două ori în viață, o asemenea piesă.” (M. Eliade, 174), „La ce să măsuri anii ce zboară peste morți?” (M. Eminescu, I, 127) • forme verbal-nominale: „Lumea a devenit mai subtilă și nu mai are nevoie să stea la drumul mare pentru a ucide.” (O. Paler, Galilei, 164) „Voi umbla primăvara întreagă prin târguri căutând vânzători de sămânță
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numărat oile și Alexa baciul le-a însemnat la răbuș.” (M. Sadoveanu) • a desfășurării unui proces metaforic: „Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate.” (M. Eminescu, I, 130) „Taci. Nu te mișca. / Din întunericul meu s-a deșteptat Și zboară-n văzduhul înstelat / Acvila amintirii.” (T. Arghezi, 94) Observații: Procesul de identificare se face adesea din mai multe perspective, descrise de mai multe atribute: „În poarta prăbușită ce duce-n fund de munte, Cu cârja lui cea veche el bate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
calificativ, adjectiv pronominal și prin participiu; acordul în gen și număr al acestor unități lexico-gramaticale cu substantivul (pronumele) regent se impune ca marcă distinctivă a identității lor sintactice de atribut: „Și cum vin cu drum de fier / Toate cântecele pier Zboară păsările toate / De neagra străinătate.” (M. Eminescu, I, 182) „Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de aramă.” (M. Eminescu, P.L., 5) Recțiunea orientează flexiunea când atributul se realizează prin substantiv sau pronume. Regentul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prune, mere, pere, Noi avem după plăcere. E, e, e! Plăcută vreme e! I, i, i! Haideți copii la vii! Strugurele must se face Și nouă mustul ne place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la vii! Strugurele must se face Și nouă mustul ne place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
palmă unul... Iute, iute, închid pumnul. Desfac pumnul, Unde-i fulgul? Am în mână-un strop de roua, Sau un bob de apă? Ploua? S-a topit în mâna mea, Cu o lacrima de nea... Săniuța mea Uite săniuța mea, Zboară că un fulg de nea. Cand o șui pe derdeluș, Trage spre alunecuș. Când se vede-n sus, ei bine, Ar zbura și fără mine Dar n-o las! Pe gheață bună Lunecam doar împreună. Sănioara Am o sănioara, Mă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
apă? Ploua? S-a topit în mâna mea, Cu o lacrima de nea... Săniuța mea Uite săniuța mea, Zboară că un fulg de nea. Cand o șui pe derdeluș, Trage spre alunecuș. Când se vede-n sus, ei bine, Ar zbura și fără mine Dar n-o las! Pe gheață bună Lunecam doar împreună. Sănioara Am o sănioara, Mă poartă mereu, Din zori până în seara, După placul meu. Dar când se grăbește, Aruncă din zbor Zăpadă și gheața, De jos până în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a noastră Vin de la munte miresme de brazi Basm al văzduhului, apa albastră Prietenie, soli de pace Poartă cu drag, spre ai lumii copii Zâmbetul lor cel frățesc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-n ou în spinare. 105 Să socotim de Alexandru Sabiglian Șase fluturi în grădina Se rotesc într-o sulfina. Mata stă și mi-i pândește, Hector lătra și-i gonește. Doi din fluturii zglobii S-au ascuns în bălării. Ceilalți zboară tocmai sus, Socotiți, câți au ajuns? Săptămâna Șapte frați, șapte fartați De când lumea adunați. Unu-i luni, Si altu-i marți, Si de miercuri nu-i despărți. Mai apoi, vine joi Toți sunt tineri, ca și vineri Sâmbătă e tot așa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
u, u, Trenu-i gata de plecare Și fluiera tot mai tare. V: e veverița care Vară vine la plimbare Verde, verde codrișorul N-o vânează vânătorul. Sisi, Zizi și cu Titi Fac într-una exerciții Sisi sare peste plasă, Zizi zboară, nu se lasă, Titi țipă: Sus! Mai sus! Eu atâta am de spus. (de Luiza Carol) 110 ¾ PROVERBE ȘI ZICĂTORI • Apă trece, pietrele rămân; Bate fierul cât e cald, ca, de se va răci, în zadar vei munci; • Vorba multă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
roșii toate Stă voinicul cel țepos Cu codițe-mperechiate. Veșnic vesel și frumos. Când nu e zăpadă Cușma asta de argint Doarme în ograda Nu mă apară de vânt Dar cand ninge afară Dar pe deget dac-o țin, Cu copiii zboară. Niciodată nu mă-nspin. ¾ FABULE Petrecuse cu chitară, Toată vara, Însă, iată că ntr-o zi, Greierele se trezi Fără musca, fără râma Fără umbră de fărâma. Ce se facă? Hai să ceară La furnică, pan’ la vară, Niscai boabe de secara
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lături, am văzut un sat întreg la muncă. Copile râzâtoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări im provizate, le deșărtau în trei călcătoare, de doi stânjeni lungime fiecare și așezate de-a curmezișul cramei. Panerele golite zburau pri n aer, însoțite de strigări și glume pipărate. Fetele le prindeau din zbor. Nici una nu se lăsa mai prejos. Răspundeau la fel, cu glume în doi peri, sau cu pumni de struguri aruncați feciorilor în față. în același timp
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
A viețui nu se confundă cu a supraviețui. Cei mai mulți supraviețuim, crezând că viețuim. Avem viață acolo unde există incandescența și verva spiritului. Autenticul este legat de încrederea și credința în ceea ce facem. Întotdeauna, este minunat în viață să simțim că zburăm. Nu ne merităm viața dacă nu știm și nu putem să ne-o cucerim în fiecare zi. Mintea este pentru a fi pusă întotdeauna la treabă. Pare că din școală nu mai rămâne decât... evaluarea. Mulți trăim printre oameni cu
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
o bagă în seamă, și ea se amplifică de la sine... Consider că forța emblematică a omului, a fiecărui om, este forța lui de sinteză și eleganța ei. Duritatea obișnuințelor și practicilor sociale existente au duritatea diamantului. Ne putem ajuta să zburăm unii pe alții sau ne putem frânge aripile unii altora... Unii vor să ne înălțăm, alții să ne târâm. ...decât să stăm cu noi înșine degeaba, mai bine stăm cu alții fără rost... Să ne găsim confortul în compania ideilor
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
la fiecare petrecere, în fiecare an. Andreea Sfetcu VARA Este vară cu cer albastru de nu-mă-uita. Fluturii se scaldă în culorile florilor, iar în iarba mătăsoasă, un greier mic își cântă balada veselă. Un fluture rătăcit, aeroplan al visurilor mele, zboară printre copacii-flăcări de lumânări verzui. Razele soarelui sunt ca o plasă a gândurilor mele. Acest vis sălbatic îl visezi numai în nopțile vegherii. O adiere aduce cu ea o mireasmă blândă. Foșnetul de mătase al aripilor obosite ale pescărușilor care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
printre copacii-flăcări de lumânări verzui. Razele soarelui sunt ca o plasă a gândurilor mele. Acest vis sălbatic îl visezi numai în nopțile vegherii. O adiere aduce cu ea o mireasmă blândă. Foșnetul de mătase al aripilor obosite ale pescărușilor care zboară pe deasupra lacului limpede ca o oglindă te trezește din visare.Văzduhul miroase a fagure încins. Natura ne este a doua mamă, ochii ei sunt două lacrimi, iar zâmbetul ei este un trandafir înflorind pe buzele-i dulci. Ea are flori
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe cerul spuzit de stele. Un greier mic, muiat în tuș și pe aripi pudrat cu brumă se aude cântând din vioară. Un plop negru încrustat în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-un loc într altul. Sclipirile stelelor se zăresc pe bolta întunecată. Robert Brașoveanu DATINI DE IARNĂ Este iarnă. S-a lăsat gerul și ninsoarea a căzut. Fulgii albi plutesc de parcă ar fi niște fluturi jucăuși. Odată cu iarna, s-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
parfum minunat în urmă. Prunii din livezi sunt ninși cu flori. Verdele e culoarea ce domină pădurea. Cocorii, ciocârliile, rândunelele și toate păsările călătoare s-au întors. Cucul își strigă iar numele în luncă, pitpalacul scoate un ciripit ușor, ciocârliile zboară fericite, deoarece sunt iarăși acasă. Însă toate păsările își fac un nou cuib. Din paie sau din crenguțe, cu puf, ele fac cuiburi pentru viitorii pui. Sub streșinile casei, o rândunică își clădește cuibul cântând. Cântecul ei pare a fi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]