115,500 matches
-
Liber Congo. O serie de proiecte de dezvoltare de tipul căii ferate de la coastă la Leopoldville (acum Kinshasa) au început în zonă. Aceste proiecte de dezvoltare erau gândite astfel încât să permită extragerea cât mai rapidă a resurselor țării, chiar dacă însemna exploatarea africanilor. Statul Liber Congo a devenit un mare producător de cauciuc în condițiile dezvoltării industriei cauciucurilor. Vânzarea cauciucului l-a făcut foarte bogat pe Leopold care a construit în onoarea sa o serie de clădiri în Bruxelles și Ostende. Ca
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
Liber Congo a devenit un mare producător de cauciuc în condițiile dezvoltării industriei cauciucurilor. Vânzarea cauciucului l-a făcut foarte bogat pe Leopold care a construit în onoarea sa o serie de clădiri în Bruxelles și Ostende. Ca urmare a exploatării populației locale și a bolilor, în perioada 1885-1908 au murit între 5 și 15 milioane de oameni (cifra general acceptată este de 5 milioane). O comisie guvernamentală a ajuns mai târziu la concluzia că populația Congo-ului se redusese la
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
teoriei evoluției darwiniste. Arhipelagul este inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. În ciuda faptului că se afla pe lista UNESCO, Insulele Galapagos se degradează constant din cauza unei serii de efecte negative asupra mediului, care amenință existența acestui ecosistem exotic. În plus, exploatarea de petrol din pădurea tropicală amazoniană a dus la eliberarea a miliarde de galoane netratate, deșeuri, gaz și țiței în mediu, contaminând ecosistemele, cu efecte dăunătoare pentru sănătatea popoarelor indigene. Ecuadorul este condus de un președinte ales democratic, pentru un
Ecuador () [Corola-website/Science/298095_a_299424]
-
tratatul impunea un nou protectorat britanic, seria de atacuri maritime a continuat. Din mai 1853 Regatul Unit s-a mai ocupat de protecția teritoriului, iar în martie 1892 a fost semnat acordul exclusiv ce garanta monopolul asupra comerțului și a exploatărilor pentru britanci. Numele pe care l-au primit emiratele în această perioadă era Micul Tregua. EAU au fost un protectorat al Regatului Unit din 1853 până în 1971, an în care și-au declarat independența șase dintre Emirate și au format
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
Hafiz se situează lîngă Al Ain (Abu Dhabi). Cel mai înalt punct este Jabal Zibir, 1.527 m. Tropicală și deșertică, cu precipitații puține și temperaturi cuprinse între 10 °C și 48 °C. Bogăția Emiratelor Arabe Unite este bazată în mare măsură pe exploatarea petrolului și a gazului natural, ce reprezintă aproximativ 40% din PIB. Țara arabă este al treilea producător de petrol din Golful Persic după Arabia Saudită și Iran (producția în Irak s-a diminuat considerabil din cauza războiului). Moneda țării se numește „"dirham
Emiratele Arabe Unite () [Corola-website/Science/298097_a_299426]
-
2,5 mil.t anual). În cadrul inustriei prelucrătoare se remarcă producția alimentară (zahăr - peste 2 mil.t anual - și uleiuri vegetale), textilă, chimică, petrochimică (pe bază de petrol importat), industria medicală și electronică (fiind orientată clar către export), prelucrarea lemnului, exploatările miniere (în scădere drastică în ultimii ani), producția de cauciuc natural. Rămâne o importantă ramură economică, ce concentrează 1/3 din populația activă și realizează circa 1/7 din PIB. Se cultivă porumb (a doua cultură ca suprafață din Filipine
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
cu Eritreea, numărul de persoane dependente de ajutor exterior pentru supraviețuire s-a redus de la 4,5 milioane la 2,7 milioane în 2003. Etiopia are rezerve de aur, tantal, cât și marmură, potasiu, minereu de fier și gaz natural. Exploatările gazului au suferit întreruperi datorită multiplelor conflicte belice din 2002. Înaltul nivel de dependență a sectorului energetic (petrolul) și ridicatele cheltuieli militare, mențin economia intr-un stadiu precar, în plus prezintă mari diferențe de la o regiune la alta. Tensionata relație
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
de la o regiune la alta. Tensionata relație cu Eritreea împiedică folosirea porturilor Assab și Massawa, lăsând doar portul din Djibouti pentru ieșirea la mare pentru produsele etiopiene. În actualitate se dezvoltă un plan economic bazat în mărirea sectorului energiei electrice, exploatarea gazului natural, recuperarea zonelor agricole și diversificarea activităților economice, într-o economie încă centralizată și care depinde de sectorul public și de ajutorul internațional. În perioada 2003-2005 economia etiopiană a crescut cu peste 10%, totuși cresterea nu a fost egală
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
19% din întreaga suprafață a Jamaicăi este ocupată de pădurile tropicale, care cuprind sute de specii de amfibieni (prezenți pe tot teritoriul Jamaicăi), reptile, păsări, un număr redus de mamifere, plante ierboase, arbuști și arbori. Economia Jamaicăi este bazată pe exploatări miniere, agricultură și turism. PIB (2008): 14,4 miliarde $ (18% din agricultură, 17,7% din industrie, 64,3% din servicii). PIB/loc.: 5.335 $. Se extrag bauxită (este al treilea producător de bauxită de pe Glob), minereuri de fier, mangan, metale
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
în 1997 a producției de petrol. Un raport din noiembrie 2004 l-a desemnat pe Mark Thatcher ca susținător financiar al încercării de răsturnare a sistemului Obiang organizată în martie 2004 de Simon Mann. Principalele ramuri economice sunt agricultura și exploatările forestiere. PIB (1995): 45% din agricultură, 28% din industrie, 27% din servicii. Se cultivă cacao, cafea, palmieri, bananieri, orez, manioc, porumb, legume. Creșterea animalelor (ovine, bovine, caprine). Funcționează mici întreprinderi de cherestea, ciment, mobilă. Pescuit. Exportă cacao-boabe, cafea, banane, lemn
Guineea Ecuatorială () [Corola-website/Science/298105_a_299434]
-
state împărțind Persia, prin tratatul din 1907, în 2 zone de influență. Sub dinastia Pahlavi (1925-1979), îndeosebi după Al II-lea Război Mondial, este urmărită modernizarea structurilor economice, sociale și politice, precum și europenizarea instituțiilor, apelându-se la resursele oferite de exploatarea zăcămintelor de țiței care transformaseră Iranul într-unul din marii producători mondiali. Mișcările antiguvernamentale laice, dar îndeosebi religioase, generalizate, în 1978, în majoritatea provinciilor, au ca urmare părăsirea, la 16 ianuarie 1979, a țării de către șahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
temple și preoți. De multe ori, persoanele nemusulmane din Iran sunt agresate și supuse la convertiri forțate. Rapida dezvoltare economică a țării în deceniile VII-VIII ale secolului XX, în deceniul următor și în refacere, în prezent, se datorează, în principal, exploatării și prelucrării petrolului, care asigură 1/5 din produsul național brut (PNB) și cvasitotalitatea exporturilor (peste 70%). Având mari rezerve de petrol, Iranul și-a sporit producția în ultimii ani, tinzând să redevină unul din principalii producători și exportatori mondiali
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
de unde proveneau bogățiile acestuia. În 1893, arhipelagul a devenit protectorat britanic. În timpul celui de-al doilea război mondial, a fost teatru de război intens între americani și japonezi, în special Insula Guadalcanal. În 1978 și-au obținut independența. Pescuitul și exploatarea forestiera constituie principalele surse de venit ale acestei țări insulare, însă, din cauza exploatării excesive, au devenit o amenințare serioasă la adresa resurselor maritime și forestiere ale insulei. În afară de cherestea, de pe insulă se mai exporta peste, copra (ulei de cocos), cacao, orez
Insulele Solomon () [Corola-website/Science/298146_a_299475]
-
de-al doilea război mondial, a fost teatru de război intens între americani și japonezi, în special Insula Guadalcanal. În 1978 și-au obținut independența. Pescuitul și exploatarea forestiera constituie principalele surse de venit ale acestei țări insulare, însă, din cauza exploatării excesive, au devenit o amenințare serioasă la adresa resurselor maritime și forestiere ale insulei. În afară de cherestea, de pe insulă se mai exporta peste, copra (ulei de cocos), cacao, orez și mirodenii. Pentru consum local, se cultivă taro, igname și legume. Agricultură practicată
Insulele Solomon () [Corola-website/Science/298146_a_299475]
-
Pentru consum local, se cultivă taro, igname și legume. Agricultură practicată pe plantații în scopul exportului este posibilă doar pe coasta fertila de nord a insulei Guadalcanal. Principalele bunuri de consum sunt produse de o industrie prelucrătoare extrem de slab dezvoltată. Exploatarea materiilor prime, printre care aur, cupru, fosfor, argint și bauxita, este încă de importanță secundară. Internetul a deschis noi căi de comunicare între insule. Cu ajutorul radioului pe unde scurte, informația este transmisă între insule sau pe glob prin rețeaua de
Insulele Solomon () [Corola-website/Science/298146_a_299475]
-
este o republică autonomă în nord-vestul Georgiei, autoproclamată independentă, situată între țărmul Mării Negre și vestul Munților Caucaz, creată la 4 martie 1921. Predomină exploatarea cărbunelui, industria materialelor de construcții și prelucrarea lemnului și a peștelui. Comerțul este bazat pe citrice, tutun, ceai și mătase. Ultimul recensământ sovietic din 1989 a consemnat aici 525.061 de persoane, din care 48% georgieni și 17 % abhazi, restul
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
Nilului și de afluenții săi. Clima este ecuatorială musonică. Principala activitate este agricultura. Majoritatea locuitorilor dețin ferme mici și produc cassava, porumb, mei și cartofi pentru consum propriu. Uganda exportă cafea, bumbac și trestie de zahăr. Industria este compusă din exploatări miniere, prelucrarea produselor agricole, fabrici de ciment. Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective din această țară.
Uganda () [Corola-website/Science/298152_a_299481]
-
hectare) inclusă în anul 2000 pe lista "Patrimoniului natural universal" (peste 5000 de plante vasculare și 400 specii de păsări). În Surinam sunt extrase numeroase resurse minerale: petrol, platină, aur, diamante, minereu de fier și mangan. Dar baza economiei rămâne exploatarea bauxitei. De multă vreme țara se numără printre cei mai mari exportatori mondiali ai acestui zăcământ, dar în prezent bauxita este prelucrată cu precădere la fața locului, în uzinele siderurgice din Paramaribo și din Paranam. Minereul e transformat în alumină
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
Phosphate și-a început activitatea aici, păstrându-și acest statut până în anii de după independență. Acest lucru a redat Naurului controlul absolut asupra propriilor resurse minerale prin intermediul corporației Nauru Phosphate, însă doar până la epuizarea rezervelor în anii 1980.</small> Datorită acestor exploatări, Nauru a devenit în scurt timp statul independent cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume în perioada de sfârșit a anilor '60 — începutul anilor '70. Odată cu terminarea rezervelor, mediul înconjurător s-a degradat serios, iar guvernul
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
Misionarii creștini din Insulele Gilbert au ajuns de asemenea pe insulă în 1888. Nemții au condus Nauru timp de aproape 3 decenii. Fosfații au fost descoperiți pe insulă în 1900 de prospectorul Albert Ellis, iar compania Pacific Phosphate a început exploatarea rezervelor în 1906 în acord cu Germania; au exportat primele încărcături în 1907. După izbucnirea Primului Război Mondial, insula a fost capturată de forțele australiene în 1914. După război, Liga Națiunilor a încredințat Nauru Australiei sub mandat; Regatul Unit și Noua Zeelandă au
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
sub mandat; Regatul Unit și Noua Zeelandă au fost și acestea puteri co-mandatare. Cele trei guverne au semnat Acordul Insulei Nauru în 1919, creând un departament cunoscut ca British Phosphate Commission (BPC) ("Comisia Britanică a Fosfatului"), care a preluat drepturile asupra exploatării fosfaților. Forțele japoneze au ocupat insula pe 26 august 1942. Japonezii au construit un aerodrom pe insulă care a fost bombardat în martie 1943, ceea ce a împiedicat aprovizionarea cu hrană a insulei. Japonezii au deportat 1.200 de nauruani ca
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
a devenit în 1968 stat independent, condus de președintele fondator Hammer DeRoburt. În 1967, oamenii din Nauru au achiziționat activele comisarilor British Phosphate și în iunie 1970, controlul a trecut către corporația deținută de localnici, Nauru Phosphate Corporation. Veniturile din exploatarea fosfaților au adus Nauru pe unul din primele locuri din Pacific în ceea ce privește standardul de viață, iar venitul pe cap de locuitor pe unul din primele locuri în lume. În 1989, țara a deschis o acțiune juridică împotriva Australiei la Curtea
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
în lume. În 1989, țara a deschis o acțiune juridică împotriva Australiei la Curtea Internațională de Justiție din cauza acțiunilor acestei țări din timpul administrației australiene a Naurului, în particular, împotriva incapacității Australiei de a remedia daunele aduse mediului înconjurător de exploatarea fosfaților. Acțiunea a condus la o înțelegere de reabilitare a zonelor afectate. Diminuarea rezervelor de fosfați a dus la un declin economic în Nauru și la creșterea instabilității politice de la mijlocul anilor 1980. Nauru a avut 17 schimbări de guverne
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
în jurul lagunei Buada. Nauru a fost una din cele trei mari insule de rocă fosfatică din Oceanul Pacific (celelalte două fiind Banaba (Insula Ocean) din Kiribati și Makatea din Polinezia Franceză); totuși, rezervele de fosfat de calciu sunt astăzi aproape complet epuizate. Exploatarea minieră a fosforitelor în platoul central a lăsat în urmă un teren arid acoperit cu bolovani de calcar cu înălțimi de până la . Un secol de minerit a dus la devastarea a patru cincimi din suprafața insulei. Mineritul a avut impact
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
nu există taxe pentru cetățeni, iar 95% din angajați lucrează pentru guvern. Șomajul este estimat la 90%. Banca Asiatică pentru Dezvoltare constată că, deși administrația publică posedă puternice pârghii pentru a pune în aplicare reformele economice, în lipsa unor alternative la exploatarea fosfaților, perspectivele pe termen mediu sunt dependente în continuare de ajutorul extern. Vânzările din pescuitul de adâncime pot genera câteva venituri. Turismul nu contribuie semnificativ la economia țării, deoarece există puține facilități pentru turiști; Hotelul Menen și Hotelul OD-N-Aiwo sunt
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]