115,534 matches
-
California, un Ponce de Leon contemporan. Doctorul Von Salza este un bun prieten al meu care m-a ajutat de multe ori când studiam metodele naturale de redobândire a stării de sănătate. El este specialist în reîntinerire și a studiat arta de a da timpul înapoi în Germania, Rusia și Italia. Acest Ponce de Leon s-a născut într-un castel foarte vechi, ridicat de strămoșii lui la sfârșitul secolului al XIX-lea în Turingia, Germania. Părinții lui au emigrat în
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de doi ani, juridică de trei ani și teologică; la care se adaugă două cursuri speciale: geometrico-practic de trei ani și economia de doi ani. B. Școli extraordinare: școală reală, institutul tehnic, cursuri filologice de limbi străine, cursurile de belle arte (arhitectură și pictură). Redăm planul de învățământ întocmit de către Regulamentul școlilor din Moldova, intrat în vigoare în 1835 (Urechia, 1892, IV, pp. 419-421), unde este detaliată lista disciplinelor obligatorii din prima clasă a școlii începătoare până în ultimul an aferent școlii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație", și anume: i) moștenirea intelectuală elenică; ii) dreptul roman; iii) religia ortodoxă; și iv) arta bizantină, s-au perpetuat în istorie, după căderea Constantinopolului în 1453, prin încorporarea acestora în statele române (Iorga, 1972, p. 3). Acestea au devenit, astfel, depozitarele romanității bizantine, o teză a lui Iorga pe care Albineț a schițat-o sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dată de numele cu relevanță istorică atribuite instituțiilor publice, ca de exemplu muzeelor, teatrelor, școlilor, spitalelor etc. în care este materializat nominal panteonul național al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
slave pentru romînĭ. Bucureștĭ: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Bogdan, I. (1904). Cîteva cuvinte despre sistemul româno-centric în predarea istoriei universale. Convorbiri literare, 38(4), 384-389. Brătianu, G.I. (1940). O enigmă și un miracol: poporul român. București: Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II". Budai-Deleanu, I. (1991). De originibus populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. 2 volume. Ediție de Ladislau Gyémánt, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui N. Iorga. București. Goga, O. (1927). Mustul care fierbe. București: Imprimeria Statului. Goldiș, V. (1976). Despre problema naționalităților. București: Editura Politică. Haret, S. (1907). Școala Naționalistă. Extras din "Revista Generală a Învățământului", Anul II, No. 6. București: Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl". Heliade Rădulescu, I. (1916). Echilibru între antiteze. București: Minerva. Ionescu, N. (1930). A fi "bun român". Cuvântul, 30 octombrie 1930. Iorga, N. (1936). O școală nouă istorică. Conferințe ținute la "Liga Culturală". București. Iorga, N. (1972). Bizanț
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Librarie de B. Behr. Kogălniceanu, M. (1883). Dorințele Partidei Naționale din Moldova. Iași: Tipografia Națională. Kogălniceanu, M. (1946). Opere. Tomul I: Scrieri istorice. Ediție critică adnotată cu o introducere și note de Andrei Oțetea, București: Fundația regală pentru Literatură și Artă. Laurian, A.T. (1853). Istoria Romaniloru. 3 volume, Iași [Cu alfabet de tranziție]. Lovinescu, E. (1997). Istoria civilizației române moderne. București: Minerva. Maior, P. (1990). Istoria pentru începutul romanilor în Dachia. Iași: Junimea. Marin, V. (1977). Crez de generație. München
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R. București: Editura Partidului Muncitoresc Român. Roșu, N. (1936). Dialectica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism, reacționism, antisemitism. București: Editura "Cuvântul Liber". Ureche, G. (1955). Létopisețul țărâi Moldovei. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de introducere la cursul de istoria românilor. București: Tipografia "Antonescu". Zeletin, Ș. (1925). Burghezia română: originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al II-lea. Craiova; București: Institutul Grafic "Samitca"; Tipografia Thoma Basilescu. 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV-a primară urbană. București: Editura Institutului de Arte grafice "Flacăra". 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urbană. București: Editura Institutului de Arte grafice "Flacăra". 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Statului. 1870. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria romaniloru: pentru classile primarie. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1876. Melidon, Georgiu Radu. Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, sapa, arma, casa și mintea Românilor prin tóte timpurile și locurile. Bucurescĭ: Din stabilimentul în artele grafice Socecŭ, Sander & Teclu. 1889. Tocilescu, Grigore G. Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1890. Xenopol, Alexandru D. Istoria românilor: pentru clasele primare de ambe-sexele. Iași: Editura Librăriei "Școalelor" Frații Șaraga. 1896. Goldiș, Vasile. Istoria patrieĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Uricariul. Cuprinzĕtoriŭ de Hrisoave, Anaforale si alte Acte, din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia Națională pentru Statistică. (1991). Anuarul Statistic al României 1991. București. Gusti, D. (1938). Enciclopedia României. Volumul I: Statul. București: Imprimeria Națională. Haret, S.C. (1903). Raport adresat M.S. Regelui asupra activității Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Bucuresci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Comisia Națională pentru Statistică. (1991). Anuarul Statistic al României 1991. București. Gusti, D. (1938). Enciclopedia României. Volumul I: Statul. București: Imprimeria Națională. Haret, S.C. (1903). Raport adresat M.S. Regelui asupra activității Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Bucuresci: Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl". Human Development Indicators. (1990). În Human Development Report 1990 (pp. 124-161), Published for the United Nations Development Programme (UNDP), New York și Oxford: Oxford University Press. Institutul Central de Statistică. (1940). Anuarul Statistic al României 1939 și 1940
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru învățământul preuniversitar. București: Corint. Ministerul Industriei și Comerțului. Direcțiunea Comerțului. Biuroul Statistic. (1912). Anuarul Statistic al României. București: Imprimeria Statului. Ministerul Industriei și Comerțului. Institutul de Statistică Generală a Statului. (1929). Anuarul Statistic al României 1928. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. (1931). Populațiunea actuală a României. Cifrele preliminare ale Recensământului general dela 29 decembre 1930. București: Publicațiile Direcțiunei Recensământului General al Populațiunei. Miroiu, A., Pasti, V. și Ivan, G. (1998). Învățământul românesc azi: studiu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gheorghiță, A. (2010). Trecutul comunist în conștiința adolescenților. În G. Bădescu et al., Implicarea civică și politică a tinerilor (pp. 64-71). Constanța: Editura Dobrogea. Ghibu, O. (1915). Viața și organizația bisericească și școlară în Transilvania și Ungaria. București: Institutul de Arte Grafice "Nicolae Stroilă". Ghibu, O. (1975). Din istoria literaturii didactice românești. București: Editura Didactică și Pedagogică. Ghișe, D. (1969). Cuvânt înainte. În L. Blaga. Trilogia culturii(pp. v-x). București: Editura pentru Literatură Universală. Gillis, J.R. (1994). Memory and Identity
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii naționale, purtător al ideologiei naționaliste și modelator al lui "homo nationalis". 22 Acțiunile social-culturale înglobează cheltuielile pe următoarele aspecte: a) învățământ; b) cultură și artă; c) sănătate; d) educație fizică și sport; e) alocația de stat și alte ajutoare pentru copii; f) pensii și ajutoare IOVR, militari și alte persoane, asistență socială și alocații pentru fondul de acțiuni sociale; g) asigurări sociale de stat. Tabelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Crainic, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mircea Vulcănescu; Europeniștii (Moderniștii): considerau că modelul pe care trebuia să-l urmeze România este Europa Occidentală; reprezentanți: Eugen Lovinescu, Garabet Ibrăileanu, Ștefan Zeletin, Tristan Tzara; modernismul s-a afirmat în special în literatură, arhitectură, arte plastice; În sinteza „Istoria civilizației române” (1925), Eugen Lovinescu afirmă: poporul român se află la hotarul a două lumi: a Răsăritului și a Apusului; poporul român nu a intrat de la început în orbita civilizației apusene, la fel ca celelalte popoare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Arhitectura secolului al XX-lea este denumită cel mai adesea modernistă, considerându-se că abandonează tradiția pentru a răspunde marilor provocări precum revoluția industrială, urbanizarea, existența unor noi metode și materiale de contrucție (fier, beton, oțel, sticlă). Înnoirile care domină arta laică a secolului XX nu pot fi ignorate în arhitectura religioasă. Însă, în acest sens, tradiționalismul a fost mult mai puternic. b) Stiluri și capodopere în arhitectura religioasă De-a lungul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, construcțiile religioase
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
puternic. b) Stiluri și capodopere în arhitectura religioasă De-a lungul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, construcțiile religioase au cunoscut o reluare și o îmbinare a stilurilor mai vechi (eclectism ). La începutul secolului al XX-lea se răspândește Arta Nouă (Art Nouveau, Modern Style). Cea mai importantă realizare a acestui stil este Catedrala Sagrada Familia din Barcelona construită de Antonio Guadi între anii 1884-1926. După cel de-al Doilea Război Mondial se impune stilul internațional (International Style) care se
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la subestimare, predarea este considerată în procesul didactic actual, o funcție fundamentală a oricărei instituții școlare, ,,nucleul dur” al procesului didactic, formulând cerințe și exigențe cu privire la ,,ceea ce trebuie să știe” și la ,,ceea ce trebuie să facă” un profesor. Predarea este ,,arta de a învăța pe alții”. Trecerea de la training (a învăța pe alții) la learing face ca învățarea să treacă înaintea predării; în locul elevului care este învățat, apare elevul care învață prin intermediul: acțiunii, interacțiunii, comunicării, procesării informațiilor, etc. În procesul didactic
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
procedură strategică, combinații de căi (metode) prin care o persoană le determină pe altele să învețe; * gestiune a învățării (abordare managerială, integratoare); * interrelație comportamentală (interacțiune); * exercitarea de roluri (funcții) didactice; * instanțe decizionale; * formare, marcând trecerea de la informație la formație. Astfel, ,,arta predării” devine din ce în ce mai mult ,,știința predării”, o știință în continuă dezvoltare, implicând rațiune și rigurozitate, logică și fundamentarea științifică pe reguli și norme riguroase. Actul predării implică combinarea conținutului ce urmează a fi însușit cu forma în care acesta este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
într-un timp de 0,140-0,150 sec. Aruncarea discului Aruncarea discului este semnalată ca exercițiu sportiv de aruncare în recia Antică făcând parte din programul Jocurilor Olimpice Antice încă din anul 76 î.e.n., inspirându-i sculptorului Miron realizarea operei de artă “Discobolul” în colul V. î.e.n., sculptură care reprezintă încă, un model de aruncare. Până în anul 1900 discul se arunca de pe o platformă rectangulară mică, pt ce limita evident mișcările atletului. Începând cu Jocurile Olimpice din 1960, e la Paris, discul se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
unei linii arcate pe sol; * același exercițiu cu un baston ținut pe umeri; * pe o linie trasată pe sol, din stând depărtat în plan sagital, cu umărul pus brațului aruncător pe direcția de aruncare, se pășește cu piciorul de aceeași arte a brațului de aruncare peste celălalt picior, se așează pe sol în apropierea xului liniei marcate, se face întoarcere 180o și punerea piciorului celălalt pe xul liniei se imită efortul final; * același exercițiu cu întoarcere 270o; * din poziția stând depărtat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]