114,975 matches
-
Harghita - Mădăraș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Vlăhița și pe cele ale comunelor: Căpâlnița, Carta, Dănești, Mădăraș
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
pe teritoriul administrativ al orașului Vlăhița și pe cele ale comunelor: Căpâlnița, Carta, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Suseni și Zetea; în apropierea drumului național DN13A, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul Odorheiul Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul Odorheiul Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.373 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
cei ai Oltului (Mădăraș, Mădărașul Mare, Mădărașul Mic). Arealul „Harghita - Mădăraș” a fost desemnat că sit Natură 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din Munții Harghita. Aria protejată dispune de șase tipuri de habitate; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
are doi copii. Înafara de limbă română mai cunoaște limbile rusă și franceză. Oleg Bălan este autor și coautor a 84 de lucrări, studii și comunicări științifice de specialitate, inclusiv manualele „Drept internațional public" (două volume), „Drept internațional umanitar", „Drept comunitar", „Drept internațional public" (ediția a doua), „Drept internațional public" (ediția a treia), monografiile: „Terorismul - crimă internațională", „Terorism și antiterorism" și „Protecția drepturilor omului în conflictele armate".
Oleg Balan () [Corola-website/Science/334036_a_335365]
-
florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A).
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Pădurea Bogății este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în centrul României (în sud-estul
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Pădurea Bogății este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în centrul României (în sud-estul Transilvaniei), pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se întinde în nord-estul județului Brașov, pe teritoriile administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Comăna, Feldioara, Hoghiz și Măieruș. Situl este
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Aria naturală se întinde în nord-estul județului Brașov, pe teritoriile administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Comăna, Feldioara, Hoghiz și Măieruș. Situl este străbătut de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.352 ha.. Situl se suprapune în cea mai mare parte ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bogata și include rezervațiile naturale
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Dealul Istrița este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Dealul Istrița este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Buzău (aproape de limita de graniță cu județul Prahova), pe teritoriile administrative ale comunelor Breaza, Năeni și
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
în extremitatea vestică a județului Buzău (aproape de limita de graniță cu județul Prahova), pe teritoriile administrative ale comunelor Breaza, Năeni și Pietroasele, în apropierea drumului județean DJ205 care leagă satul Greceanca de Văleanca-Vilănești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
județean DJ205 care leagă satul Greceanca de Văleanca-Vilănești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (stâncării, grohotișuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile, vii și livezi
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
termenul „conservator” într-un mod puțin diferit față de unii oponenți ai politicii de stânga din Statele Unite. Ei pot respinge încercările lui Rush Limbaugh de a altoi unele politici pe termen scurt - cum ar fi școlile alternative, zonele industriale și întreprinderile comunitare ale cultelor - la doctrina de bază a conservatorismului. Acest lucru se datorează, mai ales, dorinței paleoconservatorilor ca toate acestea să reprezinte obiective solide, de lungă durată și nu victorii de moment ale mișcării. De aceea, „paleoconii” sunt priviți, în general
Paleoconservatorism () [Corola-website/Science/334063_a_335392]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe teritoriul județului Iași. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor: Lețcani, Miroslava, Rediu și Valea Lupului; și este străbătută de
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
în partea central-estică a județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor: Lețcani, Miroslava, Rediu și Valea Lupului; și este străbătută de drumul județean DJ248D care leagă satul Bogonos de Horlești. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
de Horlești. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 1.435 hectare și include rezervația naturală Fânețele seculare Valea lui David (46,36 ha). Situl dispune de trei clase de habitate
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 1.435 hectare și include rezervația naturală Fânețele seculare Valea lui David (46,36 ha). Situl dispune de trei clase de habitate comunitare ("Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Stepe ponto-sarmatice" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice"); prezentând o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Valea lui
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România. Cele cinci modalități principale de finanțare a programelor de sănătate sunt: Finanțarea de la bugetul de stat; Finanțarea prin asigurările sociale de sănătate; Finanțarea prin asigurările private de sănătate; Finanțarea prin plăti directe; Finanțarea comunitară. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE PROGRAMELOR DE SĂNĂTATE: Un prim avantaj major al acestor programe îl constituie faptul că se implementează măsuri pentru ridicarea standardului de viață, al calității vieții și în unele cazuri chiar și prelungirea speranței de viață. Aceste programe
Programe de sănătate () [Corola-website/Science/334207_a_335536]
-
carte de știință, scrisă pe baza confruntării riguroase a cercetărilor întreprinse de autor pe teren, în Ținutul Codrului, cu o vastă bibliografie românească și străină de specialitate. Problemele fundamentale ale cărții sunt abordate în cinci capitole: "Sinele și ceilalți (Omul comunitar), Relația Bărbat-femeie, Raportul dintre generații (Funcțiile culturale ale familiei), Neamul - o entitate între lumea reală și mit ("Raportul "cei morți - cei vii), Rudenia spirituală Nășia)", după ce, în prealabil, autorul face precizări privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe teritoriile județelor Botoșani, Iași și Suceava. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Botoșani (pe teritoriile administrative ale comunelor: Copalău, Corni, Coșula, Cristești, Curtești, Frumușica, Tudora
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]