114,975 matches
-
naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a prelungirii centrale a Apusenilor, în Munții Codru-Moma. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Crișul Negru. Situl conserva trei habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de fag", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o gamă diversă de floră și fauna caracteristică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
Peșteră Tăușoare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriul
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Peșteră Tăușoare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriul județului Bistrița Năsăud. Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Bistrița Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Rebrișoara. Aceasta este străbătuta de drumul comunal DC1
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
întinde în extremitatea nordică a județului Bistrița Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Rebrișoara. Aceasta este străbătuta de drumul comunal DC1, care leagă peșteră Izvorul Tăușoarelor de satul Gersa ÎI. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Peșteră Tăușoare” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Peșteră Tăușoare” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 102 hectare și include rezervatia naturală Peșteră Izvorul Tăușoarelor. Zona reprezintă o arie naturală (carsturi, păduri de conifere, păduri de foioase
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Vrancea. Aria naturală se întinde în partea central sudică a județului Vrancea (în estul Subcarpaților de Curbura acoperind bazinul superior al văii Dălhăuților) pe teritoriile administrative
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
sudică a județului Vrancea (în estul Subcarpaților de Curbura acoperind bazinul superior al văii Dălhăuților) pe teritoriile administrative ale comunelor Cârligele și Cotești, lângă drumul județean (DJ205B) care leagă satul Faraoanele de Blidari. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
județean (DJ205B) care leagă satul Faraoanele de Blidari. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 203 hectare și include rezervatia naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni) încadrată în regiunea
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
203 hectare și include rezervatia naturală Pădurea Schitu - Dălhăuți. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni) încadrată în regiunea geografică continentală a bioregiuneii Carpaților de Curbura, grupare sudică ce aparține Orientalilor. Situl conserva două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum") și protejează mai multe specii din fauna sălbatică și floră spontană caracteristice etajului piemontan ale acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
diferiților candidați, iar această tendință observată de către partidele politice franceze a fost imitată în Franța. Site-urile de întâlniri politice se prezintă ca niște platforme participative. În tendința rețelelor sociale, unele asociații dezvoltă platforme pentru schimb și sprijin pentru proiecte comunitare și de întrajutorare sau pentru sensibilizarea publicului pentru anumite cauze. Pentru a vă alătura acestor rețele, trebuie să fiți invitat de unul dintre membrii săi. Acest lucru asigură că cel puțin fiecare membru are o relație și permite site-ului
Networking social () [Corola-website/Science/334745_a_336074]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba (96%) și Cluj (4%). Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Zlatna și pe cele
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara și Moldovenești. Situl este străbătut de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată (pe o suprafață de 50.064 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
protejată (pe o suprafață de 50.064 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității ariilor naturale protejate din zonă. Munții Trascului reprezintă unitatea estică
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Mureșului. Situl Trascău prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 15 tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
în domeniul sănătate pentru perioada 2014-2020" , "propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene" , "propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2003/96/ CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității". În martie 2013 a scris raportul "cu privire la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17
Angelika Werthmann () [Corola-website/Science/332135_a_333464]
-
Penteleu este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Penteleu este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Teghii. Aria
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 11.268 hectare. Situl este încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost creat în scopul protejării biodiversității și
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
de 11.268 hectare. Situl este încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Situl Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Slimnic, Șura Mare și Șura Mică, în apropiere de drumul
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]