12,158 matches
-
în top 10 în câteva țări europene, precum Belgia, Irlanda, Italia, Olanda și Regatul Unit. "La Isla Bonita" a fost al cincilea și ultimul extras pe single de pe album. A fost lansat în luna februarie a anului 1987. Cântecul o înfățișează pe Madonna ca un turist pe o insulă exotică, numită San Pedro. Cântecul a fost primit cu recenzii pozitive din partea criticilor, care l-au numit ca unul din cele mai bune, influente și nemuritoare piese ale ei, fiind considerat și
True Blue (album) () [Corola-website/Science/310760_a_312089]
-
a fost ales locul de la poalele Dealului Mitropoliei, în piața Bibescu Vodă. În anul 2010 Banca Națională a României a decis să bată o serie numismatică de cinci monede de argint comemorative, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, una dintre ele urmând să-l înfățișeze pe patriarhul Miron Cristea. Această monedă controversată a provocat proteste, printre care: Patriarhia Română a publicat, prin intermediul agenției de știri „Basilica” (5 august 2010), un comunicat de presă care respinge aceste acuzații: "„Unele dintre opiniile negative la adresa patriarhilor Miron Cristea
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
loc”, până la afirmațiile chinezilor, care pretind că au fost uciși peste 300.000 de persoane necombatante. Occidentul are tendința de a accepta punctul de vedere chinez. Punctul de vedere al chinezilor este susținut de o multitudine de dovezi fotografice, care înfățișează trupurile mutilate ale victimelor civile, în rândul cărora se aflau inclusiv copii. Când japonezii au ocupat Singapore, autoritățile militare japoneze s-au arătat îngrijorate de numărul mare de locuitori de etnie chineză. Militarii niponi se temeau că etnicii chinezi sunt
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
satele din jurul Beiușului. Când a împlinit vârsta de 18 ani, părinții îl silesc să se căsătorească, crezând că întemeierea unei familii va pune capăt înclinațiilor sale misionare. Dimpotrivă, situația familială se înrăutățește. În lucrarea sa autobiografică "Hristos - mărturia mea" sunt înfățișate aceste frământări care, în cele din urmă, sfârșesc prin chemarea pe care i-o face Părintele Iosif Trifa, în 1934, de a merge la Sibiu. Aici, alături de mentorul său, va începe o asiduă activitate publicistică, lucrând la redactarea periodicelor "Oastea
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
La fel de original în valențele sale spiritual-morale este și volumul "Minune și Taină", dedicat Maicii Domnului. Preacurata Născătoare de Dumnezeu, în viziunea poetului, este în același timp și modelul de mamă pentru toate femeile din lume. Maica Domnului, așa cum este ea înfățișată de poetul transilvănean, trăiește sub cerul românesc, în țara aceasta din care a făcut o grădină a sa. De aceea și gesturile sale, și grija pentru Pruncul Sfânt ne aduc în fața imaginea mamei după cea mai bună și sfântă tradiție
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
vacanțelor, pictorul a făcut adesea scurte vizite în Italia pentru a studia operele marilor maeștri. În acestă perioadă a realizat lucrări a căror tematică predominată a fost viața militară. Din acești ani a rămas un "Autoportret" în care s-a înfățișat în uniforma unității sale și o reproducere sub care scrie "Nachrichten-Patrouille - Arthur Verona" -- în limba română "Patrula mesageră". Cea din urmă, a fost prima lucrare a viitorului pictor care a fost expusă la Viena în anul 1889. În aceasta apare
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Expoziția artiștilor în viață") unde a expus "Codrul Herței" și un "Portret de femeie". În anul 1899 a participat din nou la Salonul Oficial cu peisajul "Portul Brăilei noaptea, Portretul d-ului L. C." și compoziția "Speranța omenirii". Speranța a fost înfățișată sub chipul unei tinere fermecătoare drapată în alb și înconjurată de chipurile și brațele oamenilor care par că se îndreaptă spre lumina pe care ea o reprezintă. Se poate vedea în lucrările pe care le-a expus, că tendința pictorului
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
realizat o mulțime de peisaje din Herța sau din Bălțile Brăilei. Tot în această perioadă de creație a fost făcută și lucrarea monumentală intitulată "Amza Pașa". În anul 1900 a expus pictura "Pâinea cea de toate zilele" în care a înfățișat un plugar așezat șă-și consume merindele sărăcăcioase în nemărginitul câmpului pârjolit de soare. În peisajul "Înmormântarea unui grănicer" subliniază prin contrast, drama umană într-o natură răvășită de furtună. Prin simplitatea cu care a reprezentat elementele de compoziție a reușit
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
dublată de o tușă liberă care aduce un plus de elocvență fără a deveni ostentativă. În această lucrare, pictorul s-a dovedit a fi un bun realist însă el a dat naștere unui lirism grav prin discreția cu care a înfățișat scena pe care criticii acelor vremuri au considerat-o una a picturii sociale. Arthur Verona a fost deranjat de diferențele de organizare ale Salonului Oficial din București prin comparație cu manifestarea similiară pariziană din anii 1899 și 1900. Astfel în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
cu o femeie măritată." Aceste discuții au fost înregistrate la câteva luni după căsătoria lui Trump cu a treia sa soție, Melania, care era gravidă pe atunci. Limbajul lui Trump a fost descris de către mass-media ca fiind "vulgar", "sexist", și înfățișat ca o agresiune sexuală. Incidentul l-a determinat pentru prima dată să-și ceară public scuze în timpul campaniei sale și a stârnit indignare în întreg spectrul politic, iar mai mulți republicani și-au retras sprijinul pentru candidatura sa, unii îndemnându
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
ordinul președintelui rus Putin cu scopul de a sabota alegerile din SUA din 2016. Agențiile de informații au concluzionat că Putin și guvernul rus au încercat să-l ajute pe Trump să câștige alegerile discreditând-o pe Hillary Clinton și înfățișând-o în mod negativ față de Trump, și că Rusia a organizat o campanie cibernetică complexă constând din piratarea emailurilor Partidului Democrat, utilizarea pe scară largă a mass-mediei și trolling-ului (trolajului) pentru dezinformare, precum și o propagandă deschisă pe canalele de știri
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole, Moartea lui Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului" și "Sacrificiu roman". Tematica socială prezentă și ea în opera artistului se remarcă în tablourile în care pictorul a înfățișat oameni ai străzii, cerșetori și copii săraci. În plus, Sava Henția a realizat picturi din care transpare pitorescul iarmaroacelor și al îngrămădirilor comerciale rurale. Reprezentative sunt: acuarela "Bâlciu în Brebu" care este o îmbinare dintre peisaj care are și o
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
sa carieră. După întoarcerea din Franța a făcut o serie de portrete, cu precădere cele din perioada 1877 - 1884: "Femeia cu scrisoarea", portretul doctorului Marcovici, al generalului Carol Davila și cel mai reușit, al soției acestuia. D-na Davilla este înfățișată în costum național cu o maramă de borangic care pune în evidență grația și feminitatea. Aceste portrete subliniază resursele pe care artistul le avea la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
și cel mai reușit, al soției acestuia. D-na Davilla este înfățișată în costum național cu o maramă de borangic care pune în evidență grația și feminitatea. Aceste portrete subliniază resursele pe care artistul le avea la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări sufletești. În pictura murală, Sava Henția s-a remarcat prin picturile pe care le-a făcut la Casa Vernescu, Casa Berceanu, picturile murale de la biserica din Brebu, Milcov, Răhău
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
considerată pe atunci „dexteritate”. Artistul, din cauza handicapului pe care-l avea, a întâmpinat mari dificultăți în comunicarea cu elevii, cu care se înțelegea prin scris. Cel care cu ceva vreme în urmă picta portrete strălucitoare, ca cel în care a înfățișat în anul 1872 - la Paris, o "Italiancă în costum popular" (astăzi la Galeria Muzeului de Artă al României, inv. 200) sau studiile de academie din 1873 dintre care se remarcă cu prisosință "Nud bărbătesc", a început să picteze fără tragere
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
constituia, înainte de studiile lui Ștefan Luchian pe același gen, într-unul dintre cele frumoase tablouri din pictura românească, Orientarea sa spre temele preluate din viața cotidiană se poate vedea și în pictura de atelier, realizată la Paris pe timpul studenției, care înfățișa o nuntă românească dintr-un sat transilvănean. Comenzile de portrete din partea burghezimii și a oficialităților l-au abătut pe Henția de pe calea artistică pe care și-a dorit-o. Cu rare excepții el a cedat în detrimentul artei și nu a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Din această evidență se deduce caracterul secundar, aproape de mnemotehnică, de desene ajutătoare care indică rezervarea artistului pentru compozițiile care ar decurge din ele. Majoritatea desenelor au fost făcute în creion sau cărbune, destul de rar înviorate de accente de cretă. A înfățișat scene care s-au derulat în fața ochilor în mișcare sau repaus ca: grupuri de soldați, un sanitar cu doi răniți, trupe românești care treceau Dunărea la Corabia, soldați jucând hora în momente de răgaz sau o trăsură de campanie de
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
și sub numele de "Bivuac", și ea se afla în anul 1991 la Pinacoteca Statului din Iași. Lucrarea este una dintre cele mai însemnate compoziții de acest gen care s-a făcut în România în secolul al XIX-lea. Scena înfățișează un bivuac al trupei care este dispusă pe un dâmb, în planul secundar putându-se vedea aliniate corturile de campanie, precum și grupurile de oșteni din jurul acestora așezați pe lângă cazanele de bucătărie îngropate într-un mal sau lângă ciuberele cu apă
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
considerat acest tablou un studiu făcut în vederea realizării unei compoziții de mari dimensiuni, deoarece un desen din anul 1900 folosește o altă ipostază a studiului, închipuind momentul de sfințire a bisericii aceleiași mânăstiri. În perioada 1897 - 1902, Sava Henția a înfățișat "Moartea lui Ștefan cel Mare", "Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului", "Sacrificiu roman" și a reluat portretele de voievozi pe care le desenase cu ani în urmă (1883). Aceste portrete au făcut parte dintr-un proiect pentru un
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
natură literară cum este umbra care se profilează pe zidul de fundal al imaginii. Interesul pe care l-a manifestat pictorul după anul 1880 poate fi remarcat în abordarea unor teme grigoresciene în portrete ca "Tânără țărancă torcând". Ea este înfățișată într-un costum tradițional și cu o broboadă roșie atârnând pe umăr. Provenind de la Pinacoteca Municipală, aflată astăzi la Muzeul Național de Artă, lucrarea este argumentul care apropie tematica de cea a lui Nicolae Grigorescu, dar rezolvată într-un cu
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
este figurat un cârd de gâște zgomotoase care aduc o notă grotească priveliștii care se închide treptat spre dreapta în brazii mănăstirii. De interes social au fost și peisajele de mahala. Exemplu stă mica acuarelă realizată în anul 1903 care înfățișează "Mahalaua din Herăstrău" (Muzeul Național de Artă). S-a constatat de către critica de artă, că au existat cazuri în care interesul peisagistic a prevalat interesului social, exemple în acest sens sunt lucrările intitulate "Moara" (Muzeul Național de Artă) datat în
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
părăsit în întreaga sa carieră. După întoarcerea din Franța a făcut o serie de portrete, cu precădere cele din perioada 1877 - 1884: portretul doctorului Marcovici, al generalului Carol Davila și cel mai reușit, al soției acestuia. D-na Davilla este înfățișată în costum național cu o maramă de borangic care pune în evidență grația și feminitatea. Aceste portrete subliniază resursele pe care artistul le avea la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
și cel mai reușit, al soției acestuia. D-na Davilla este înfățișată în costum național cu o maramă de borangic care pune în evidență grația și feminitatea. Aceste portrete subliniază resursele pe care artistul le avea la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări sufletești. Portretul intitulat "Cap de copil" din aceeași perioadă, a fost realizat într-o cromatică luminoasă și delicată, plină de gingășie și prospețime. În tablourile cu copii, Henția își
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
este nedatată și nesemnată și reprezintă portretul Anei Davila născută Racoviță, care a fost soția generalului Carol Davilla. Henția a pictat și portretul lui Carol Davilla în anul 1884, astăzi lucrarea aflându-se la Muzeul de Artă din Ploiești. Pictura înfățișează o femeie brună îmbrăcată în port național românesc, care are o maramă albă de borangic pe cap și poartă la gât o salbă de galbeni. Tabloul a participat la "Expoziția Română" din Sibiu din anul 1881 unde a obținut ca
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
ridicată, calota craniană lăsată pe spate, ochii măriți și privirea ațintită spre orizont. Frontalismul exprimă vederea frontală, din față a personajelor realizate. Astfel, o statuie tridimensională te obligă să o privești frontal pentru a înțelege semnificația ei. Astfel de statui înfățișază personaje(zei,faraoni) în picioare sau stând, fiind simetrice. Simetria se realizează prin așezarea formelor anatomice identic de o parte și pe alta a unei axe de simetrie dusă ipotetic de la baza nasului la sol. Cu toate acestea, simetria este
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]