12,966 matches
-
urmează: Alte zone cu grad sporit de concentrare a orașelor sunt: Bazinul Parisului, sud-estul Ucrainei, valea fluviului Volga, nord-estul Franței, litoralul mediteranean al Spaniei, sudul Poloniei.Cele mai vechi centre urbane ale Europei au apărut în jurul Mării Mediterane în perioada antică (în Grecia, Italia, sudul Franței) și pe țărmul Mării Negre: În Evul Mediu s-au dezvoltat orașele hanseatice (Anvers, Bruges, Hamburg și Bremen), cele din bazinul mediteranean (Bizantium-Constantinopol, Genova, Veneția), dar și multe orașe din Europa Centrală (Paris, Londra, Cracovia, Praga
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
sunt cunoscute ca "suedeza runică", în timp ce, în mod similar, dialectele din Danemarca sunt cunoscute ca "daneza runică". Dialectele conțin numele „runic” deoarece majoritatea unui text era scris cu ajutorul alfabetului runic. Spre deosebire de proto-nordică, limbă care a fost scrisă cu alfabetul futhark antic (cea mai veche formă a scrierii runice), nordica veche era scrisă cu varianta așa-zis „tânără” a alfabetului futhark, care avea doar 16 litere. Deoarece numărul runelor era limitat, unele rune erau folosite pentru un număr mare de foneme, cum
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
cel din engleză. În afara celor două genuri naturale, "han" și "hon" (el și ea), există de asemenea două genuri gramaticale, "den" și "det", genul comun și neutru. Spre deosebire de substantive, pronumele au o formă adițională de obiect gramatical, derivată de la forma antică a dativului. "Hon", de exemplu, are următoarele forme de nominativ, posesiv și obiect: Suedeza folosește și pronumele reflexive posesive pentru persoana a treia (acestea făcând referire la subiectul propoziției), o caracteristică limitată limbilor germanice de nord. Suedeza avea în trecut
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
Județul de Baltă,așezat în Câmpia Dunării si se întindea de la Balta Blahnița, aflată azi pe teritoriul județului Mehedinți, pâna la actuala comună doljeană, Bistreț. Descoperiri de ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala județului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
au venit să îi admire frumusețea și vocea frumoasă. Un negustor lacom auzind vocea acesteia s-a decis să o captureze. O altă legendă spune că a fost văzută o sirenă înotând spre Varșovia din Marea Baltică pentru iubitul Griffin, apărătorul antic al orașului, ce a fost ucis în lupta împotriva invaziei suedeze din secolul XVII. Sirena, dorind să îl răzbune, a luat ocupat locul de apărător al orașului, devenind simbolul orașului. Unele dintre cele mai faimoase personalități născute în Varșovia este
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
Burebista era formată din două categorii principale de forțe: oastea regelui, cu caracter mai mult sau mai puțin permanent și o oaste alcătuită din "contingente conduse de fostele mari căpetenii de formațiuni politice devenite acum generali ai lui Burebista". Izvoare antice pentru stabilirea exactă a componenței pe arme a forțelor militare nu există, dar istoricii și istoricii militari sunt de părere, prin analogie cu componența armatelor inamice a celților și romanilor, că armata lui Burebista a fost formată din trupe pedestre
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
și hărțuirea prin surprindere a inamicului. Deseori, calul era folosit ca mijloc de transport până la locul bătăliei, unde luptătorii descălecau și luptau ca trupe pedestre. Aprecierile asupra flotilei de Dunăre și asupra flotei Mării Negre a istoricilor înainte de 1989, în lipsa izvoarelor antice, sunt apreciate drept tendențioase și, pe alocuri, exagerate. Referitor la structura organizatorică a armatei, Ion Horațiu Crișan a formulat ipoteza că unitățiile erau conduse de tarabostes, iar subunitățile de către comati. Campaniile militare întreprinse de Burebista nu au avut caracterul expedițiilor
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
pe scordisci până la Singidunum, astfel că aceștia au fost înfrânți, dar nu nimiciți total, deoarece "pe aceștia din urmă și i-a făcut aliați." Dar în urma acestei înfrângeri severe scordiscii nu au mai fost consemnați în niciun izvor al lumii antice în cursul secolului I î.Hr. După unirea cu triburile geto-dacice din zona intracarpatică, dispunând de o forță militară de apreciat, depășită doar de cea a Republicii romane, Burebista întreprinde o campanie fulgerătoare împotriva tribului celtic al boiilor conduși de către Critasiros
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
acestuia. Hybrida a organizat o expediție împotriva răsculaților, dar a fost înfrânt de greci, aliați cu bastarnii, lângă Histria. În acest context, al creării unui vid de autoritate, Burebista hotărăște să supună cetățile de pe litoralul Pontului Euxin. Considerând că sursele antice se referă, fără echivoc, la faptul că prima cetate cucerită a fost Olbia de la gurile Bugului, se presupune că prima campanie a lui Burebista a pornit din zona extracarpatică a Moldovei, din zona davelor de pe Siret, Zargidava, Tamasidava și Piroboridava
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
Siria și alte provincii ale imperiului. "Madīnat al-Salăm" („orașul păcii”, ar.: مدينة السلام), cum numește al-Mansūr noul oraș, era situat pe malul vestic al Tigrului, în aceeași vale în care se aflaseră unele dintre cele mai puternice capitale ale lumii antice (Babilon, Ctesiphon, Ninive, Ur). Mult timp "Madīnat al-Salăm" rămâne numele oficial al orașului, utilizat în documentele oficiale, pe monede etc. Numit datorită planului său și „Orașul Circular" (المدينة المدورة), Bagdadul avea un diametru de 2 km și era împrejumit de
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
a ereziei gnostice - "Adversus haereses" - sublinia primatul de doctrină constant învățat în Bisericile de origine apostolică de episcopii care - prin succesiune - au ocupat respectivele sedii. În opera sa Irineu a amintit îndeosebi preeminența succesiunii episcopale a Bisericii din Roma, «mare, antică, universal cunoscută, întemeiată de cei doi glorioși apostoli: Petru și Paul», drept care - după convingerea lui - credincioșii din celelalte comunități trebuie să se pună în armonie cu acest centru creștin. De fapt, Biserica din Roma (capitala imperiului) avea o mare forță
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
mai mic stat independent din punct de vedere al suprafeței și al numărului de locuitori. Este reședința teritorială a Sfântului Scaun, entitatea instituțională reprezentată de către papă, episcopul Romei și prin urmare principala reședință ecleziastică a Bisericii Catolice. Numele locului este antic predatând creștinismul. Denumirea provine din limba latină "Mons Vaticanus", Colina Vatican. Este parte a "Mons Vaticanus" și a fostelor câmpuri Vaticane unde a fost construită Bazilica Sfântul Petru. Aici se mai află și rezidența papilor numită Palatul Apostolic cu Capela
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
Ermitaj, St. Petersburg]). Michelangelo Buonarroti îl sculptează în tinerețea lui chiar pe zeul Dionis clătinându-se și având înfățișarea unui adolescent molatic (sculptură din marmură, 1497/98, Galleria degli Uffizi, Florența), șocându-și puternic contemporanii, care căutau în imitarea artei antice idealul bunei măsuri. În felul acesta neconformist, ca întruchipare a senzualității și a vanității în figura unui tinerel stricat, îl pictează și Caravaggio. Acesta s-a identificat chiar cu zeul în autoportretul în postura de "Bacchus bolnav" (ca. 1593, Galleria
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
săvârșite de soțul ei, Zeus. Adeseori, mânia este capricioasa și nejustificată. Hera era recunoscută în toată Grecia, în special în orașele Argos, Spartă și Micene. Existau de asemenea temple în Samos, Olympia, Corint, Tiryns, Perachora și Delos. În Elada (Greciei antică), Hera a fost o zeitate importantă. Probabil cultul ei este mai vechi decât cel al lui Zeus. În poezia epica greacă, Hera îi adresează lui Zeus cuvinte grele, dar îl și preamărește, precum frază: "Eu sunt fiica cea mare a
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol al regalității Macedoniei antice din care se trage Alexandru cel Mare). Controversa continuă în prezent, principalele dificultăți fiind legate nu de statut (care poate fi obținut fără riscuri fizice în cadrul democrației parlamentare și al politicii pentru minorități a Uniunii Europene), ci de denumiri. Pe
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
sasvata"), neschimbătorul, preafericitul, purul Eu (Atman) care, ca și Dharmakaya, nu cunoaște început sau sfârșit. "Regele Tantra Atoate-Creator" conține în plus o viziune panteistică a lui Samantabhadra Buddha ca eternul, primordialul Buddha, Mintea Trezită a bodhi, care spune: "Din vremurile antice, eu sunt Buddha celor trei timpuri [trecut, prezent și viitor]." Noțiunea unui Buddha etern găsește poate rezonanță în ideea mai timpurie a unei eterne Dharma/Nirvana, despre care se zice că este întrupată în Buddha. Doctrina unui Buddha etern nu
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
elemente ambientale pe care trauma le-a transformat în adevărate obsesii. Atmosfera aparent absurdă din lucrările lui Kafka a fost asociată de unii critici cu inefabilul misterului divin. Max Brod a vrut să vadă în Kafka un « înnoitor al religiei antice iudaice » și a considerat că romanele "Procesul" și "Castelul" reprezintă cele două forme de manifestare a lui Dumnezeu: judecata ("Gericht") și harul ("Gnade"). Gershom Scholem descifrează în opera lui Kafka trăsăturile cabalei. Anevoiosul demers mistic, care riscă adesea să străpungă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
te fixează cu privirea"") ar defini o ființă imaginara un amestec de șarpe, crocodil și leu, o ființă cu unul sau mai multe capete, care scuipa foc. Istorisirile cu balauri sunt amintite deja în timpurile vechi a Mesopotamiei și Egiptului antic preluat de greci, iar ulterior de romani.Unii fac legătura dintre balaur și animalele preistorice (dinozauri) ale căror oase au fost dezgropate cu o mare probabilitate și în lumea antică.Mai târziu aceste figuri mitologice au fost folosite în scopuri
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
sunt amintite deja în timpurile vechi a Mesopotamiei și Egiptului antic preluat de greci, iar ulterior de romani.Unii fac legătura dintre balaur și animalele preistorice (dinozauri) ale căror oase au fost dezgropate cu o mare probabilitate și în lumea antică.Mai târziu aceste figuri mitologice au fost folosite în scopuri politice și religioase de către preoții din Antichitate. Dacă o căutăm în limba greacă, etimologia cuvântului ( drakon "cel ce te fixează cu privirea" ) ar defini o ființă imaginara, o combinație între
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
intrare, sunt două saloane de primire. Originalitatea acestui hol de intrare constă în motivul plafonului care se reflectă ca într-o oglindă în decorul solului, un mozaic inspirat de cel descoperit la Histria și care amintesc de prezența coloniilor grecești antice pe teritoriul nostru. Sala are o suprafață de 625 metri pătrați și este sala în care urmau să se țină ședințele Comitetului Politic Executiv al vechiului regim. Sala este complet lambrisată cu lemn de stejar, colorat în diferite nuanțe. Caracteristica
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
42 m, cuprins între două colonade și două nave laterale de 6 m. Colonadele sunt din marmură albă, ca și ancadramentele celor cinci uși de acces în Sala Unirii. Decorația este concepută într-o manieră ce amintește de arta orientului antic, având atât tavanul cât și restul elementelor de stucatură realizate în acest fel. De remarcat ușile monumentale, cu arce în plin centru foarte bogat sculptate. Iluminarea este foarte bogată dat fiind că acest spațiu nu beneficiază de lumină naturală (12
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
a lungul unei porțiuni a zidului fortăreței, care dă vizitatorilor o priveliște largă asupra râului, către sud. Pe celălalt mal al Nevei, pe limba de pământ a insulei Vasilievski, se află clădirea fostei Burse (1805-1810), amintind de un templu grecesc antic, cu două coloane rostrale (coloane împodobite cu prove de corăbii), ridicate în fața ei. Fără îndoială, cel mai faimos muzeu este Ermitajul. Muzeul are una dintre cele mai bogate colecții de artă vest-europeană. Vastele lui colecții au fost pentru prima oară
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
au fost aduse în Balcani din Orientul Mijlociu prin Anatolia și s-au întins către vest și nord, în Panonia și Europa Centrală. În antichitatea preclasică și antichitatea clasică, regiunea a fost locuită de greci, iliri, paioni, traci și alte grupuri antice. Regiunea a fost cucerită mai târziu de Imperiul Roman, cultura romană și limba latină impunându-se în zonă, în condițiile în care o bună parte a rămas sub influența elină. În timpul evului mediu, Balcanii au devenit teatrul de luptă dintre
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
a-l obliga pe rege să caute și să adune resturile în vederea ceremoniei funerare, dând astfel argonauților timpul necesar pentru a fugi spre Bosfor. Însă arheologii consideră mai plauzibil ca "tăietura" (din linia țărmului) să fi desemnat mai degrabă portul antic, astăzi submers, în fața Cazinoului. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regina masageților, un trib getic ce trăia între Marea Neagră și Marea Caspică (Herodot). Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Italiene de astăzi. Acesta era rareori arborat, dar drapelul de război împodobit cu un vultur argintiu ținând "fasci littori", era frecvent folosit în propagandă. Fascismul italian își trăgea numele de la fascii, care simbolizau "imperiul" sau puterea și autoritatea în Roma antică. Legiunile romane purtau acvila ca "signa militaria". La 25 aprilie 1945, zi cunoscută ca "festa della liberazione", guvernul lui Benito Mussolini a căzut. Republica Socială Italiană a existat timp de doar un an și jumătate. Tricolorul italian a fost adoptat
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]