12,003 matches
-
nu e întotdeauna reductibila la opoziția adevărat/fals, ci mai degrabă la „mai mult sau mai putin adevărat”. Limba este locul continuului și al vagului. Echivalentă vagă, tipică metaforei e favorizată de uzajul selectiv: locutorul face abstracție de mai multe atribute pe care le evocă termenul metaforizat, privilegiind unul singur. În plus, identificarea metaforica necesită incompatibilitatea. Cu cat distanță dintre termenii identificați este mai mare, cu atat procesul metaforic are loc cu mai mare ușurință 38. Metaforă veritabilă are întotdeauna ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Capitolul 2" Numele divinității în Islam și traducerea lor în limba românătc "Numele divinității în Islam și traducerea lor în limba română" Ale lui Allah sunt numele cele mai frumoase! Invocați-l cu ele...! (Coran 7, 180) Menite să reveleze atributele divinității, dar totodată să sublinieze transcendență ei absolută, aceste „nume frumoase” constituie faptul de stil cel mai izbitor pentru cel care citește în original Coranul. În introducere am vorbit deja de listele tradiționale - lista lui Wald b. Muslim al-Dimašq
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
literatura a fost dedicată „interiorizării” numelor divine, ca o cale de conformare a vietii credinciosului cu divinitatea: este ceea ce s-a numit al-taƒalluq bi-’aƒl"q All"h sau al-taƒalluq bi-’asm"’ All"h65, cu convingerea că tocmai concretizarea numelor/atributelor divine în viața celor care îl caută pe Dumnezeu le poate descoperi oamenilor ceva din măreția Aceluia în care ele își află desăvârșirea. O problemă aparte este aceea a „Numelui suprem”. În capitolul de față, ne vom ocupă de semnificațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acesta de grupare tematica diferă de clasificările tematice ale teologilor mu‘taziliți (‘Abd al-labb"r, ‘Abb"d b. Sulaym"n), sau aš‘ariți (Abó Ish"q al-Isfar"’ n, preluat de Bayhaq și Ibn ‘Arab), cu distincția lor între numele și atributele esenței divine și cele ale actului, sau de clasificările influențate de teologia lui Ibn Sin" (Ghaz"l, R"z), analizate pe larg în cartea orientalistului francez Daniel Gimaret, Leș noms divins en Islam? Exégèse lexicographique et théologique (pp. 97-115), si
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în care se mai spune despre Dumnezeu și că este „Cel dintâi și Cel de pe urma”, iar apoi, că are putere peste toate. Însuși acest verset constituie finalul unei liste mai lungi, care începe la jumătatea lui 57, 1. Listele aglomerează atribute de mai multe feluri și, de aceea, contextul nu este de mare folos pentru precizarea sensului. Această formulă paradoxala, alcătuită din două semnificații complementare aflate în raport de antonimie, este interpretată de majoritatea exegeților (printre care Halm, Tós, Ghaz
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este alt Dumnezeu decât cel în care au crezut fiii lui Israel.” (GG) Semnificații de bază: unic, exclusiv. Acest câmp semantic este fundalul pe care se proiectează toate celelalte câmpuri în care se înscriu numele divine și determină înțelegerea tuturor atributelor divinității pe care ele le includ că incomparabile și exclusive. 2.1.5. Desăvârșit/transcendent 2.1.5.1. al-Quddós: SOI „sfanțul”; ASM „Cel Sfânt”; GG „Preasfântul”; Marr „Sanctus”; RB „le Très-Saint”; DM „le Saint”; „the Holy One”; Arb „the
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
61; 31, 30/29; 34, 23/22; 40, 12) și al-Muta‘"l (13, 9). Comentatorii propun aproximativ aceleași explicații că și pentru ‘Aðm, si anume ca ar exprimă ideea de superioritate ierarhică: All"h este acela care, prin desăvârșirea atributelor sale, întrece toate fiintele; uneori se accentuează ideea de atotputernicie, ori aceea de transcendență (Hatt"b). Ghaz"l propune o explicație originală: kabr ar exprimă perfecțiunea ființei (kam"l al-wumód) că eternitate și ca principiu a tot ce exista
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
referă la divinitate - All"h merită să i se dea slavă și cinste - (Zamm"m), fie că se referă la fapturi - All"h își cinstește și își răsplătește cu generozitate prietenii - (Aš‘"r), fie că mal"l ar reprezenta un atribut al lui All"h -măreția, maiestatea -, iar ’ikr"m un act al omului - cinstirea Lui (Hatt"b). Qušayr, Ghaz"l și R"z dau o a patra interpretare: mal"l este atribut al divinității, iar ’ikr"m este cinstea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
r), fie că mal"l ar reprezenta un atribut al lui All"h -măreția, maiestatea -, iar ’ikr"m un act al omului - cinstirea Lui (Hatt"b). Qušayr, Ghaz"l și R"z dau o a patra interpretare: mal"l este atribut al divinității, iar ’ikr"m este cinstea pe care aceasta o dă adoratorilor săi95. În notă de la versetul 55, 27, Yusuf Ali, referindu-se la ’ikr"m, sintetizează opiniile despre acest atribut: „Two ideas are prominent în the word: the
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dau o a patra interpretare: mal"l este atribut al divinității, iar ’ikr"m este cinstea pe care aceasta o dă adoratorilor săi95. În notă de la versetul 55, 27, Yusuf Ali, referindu-se la ’ikr"m, sintetizează opiniile despre acest atribut: „Two ideas are prominent în the word: the idea of generosity aș proceeding from the person whose attribute it is and the idea of honour, aș given by others to the person whose attribute it is. Both these ideas are
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
această formă din motive de rimă111. 2.1.7.6. Œamad: SOI „cel veșnic”; ASM „Stăpânul” (cu notă: „O traducere a cuvântului arab œamad ce înglobează mai multe sensuri, din care reiese ideea de superioritate absolută”); GG „Absolutul” (cu notă: „atribut al lui Dumnezeu interpretat în mai multe moduri: Absolutul, Impenetrabilul, Insondabilul, Eternul, Totul, Infinitul etc.”); Marr „Sempiternus”; RB „le Seul”; DM „l’Impénétrable”; YA „the Eternal, Absolute”; Arb „the Everlasting Refuge”. Apare o singură dată, la v. 112, 2. Sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o parafrază această semnificație. al-Mubn figurează în toate listele, și în cea a lui Sufy"n, cu excepția listei lui Wald. Că nume divin, aceasta a doua semnificație este probabil cea avută în vedere; altfel ar fi doar un atribut al lui al-′aqq. Prin urmare, l-am putea considera apropiat că semnificație de H"d și tocmai de aceea l-am așezat în această rubrică. Propunem traducerea: „Cel care vădește”. Semnificații de bază: cel care arată limpede, vădește. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și ideea de surplus, de superioritate, s-a ajuns la ideea de binefacere gratuită și abundență. Traducerea în românește care conține cuvântul „hâr” este adecvată, principalele componente de sens ale acestuia fiind binefacerea și gratuitatea. În majoritatea contextelor faðl are atributul ‘a:m, „imens, nemăsurat”. Disputele teologilor privesc pe beneficiarii harului divin: în privința credincioșilor, menționați la 3, 152/146, nu există dubii, însă e vorba și de oameni în general (2, 243/244) sau chiar de întreaga creație (3, 174/168
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tip aparte îl reprezintă combinațiile în care ’Pl apare alături de un substantiv abstract feminin plural: ’Pl de‘ÄÖ (litt. „Dumnezeul cunoașterilor” - 1Sam 2,3); ’Pl neq"mÄÖ („Dumnezeul răzbunărilor”), ’Pl gemólÄÖ („Dumnezeul răsplătirilor” - Ier 51,56). Vom trata aceste epitete/atribute în cadrul clasificării tematice (v. infra, 3.1.3 - 3.1.16). Adesea însă - mai cu seamă în fragmentele poetice și în psalmi - ’Pl e folosit că sinonim pentru YHWH spre a crea acel paralelism definitoriu pentru poezia ebraica biblică, ori
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
m ƒaym „Dumnezeu viu” (Dt 5,26; Ier 10,10; 23,36), ’Elohm qero>m „Dumnezeu apropiat” (Dt 4,7), dar, de regulă, este la singular. Spre deosebire de ’Pl, e folosit mult mai rar împreună cu adjective pentru a exprima atributele divinității. N-ar fi exclus să fi fost evitat tocmai pentru că ar fi antrenat o formă de plural a adjectivului, ori ar fi creat un dezacord gramatical 174. În schimb, expresiile cu ’Elohm în anexiune sunt mult mai numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ele: „Doamne, Dumnezeul meu/nostru”. Totuși, întrucat limba română are o sinonimie mai bogată, se poate păstra termenul „Dumnezeu” doar pentru ’Elohm și traduce această formulă „Doamne, Stăpânul meu/nostru”188. Semnificațiile celorlalte nume divine „Epitetele” lui ’Pl și „atributele” lui YHWH din Biblie au aceeași funcție că și numele divine din Coran și se organizează în câmpuri semantice mai mult sau mai putin asemănătoare. (Asemănările și deosebirile vor fi cercetate în capitolul următor.) De aceea le considerăm „nume divine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fi cercetate în capitolul următor.) De aceea le considerăm „nume divine”. Cercetătorii 189 fac de obicei distincția între funcția lor că „nume” (când sunt de sine stătătoare sau alternează în paralelisme poetice cu numele generice sau cu numele revelat) și „atribute”, „epitete”. Pentru studiul de față, care este unul comparativ, vom aplica însă aceleași criterii că pentru identificarea numelor divine din Coran, cu o singură excepție: întrucât nu există în tradiția iudeo-creștină liste de nume divine că în cea islamică, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mântuitor.” (t.n.) Varianta Septuagintei este mult diferită: „Tu esti dumnezeu și noi n-am știut” - nu știm ce varianta ebraica va fi avut în fața traducătorul. De remarcat e că acest nume reprezintă primul membru al unei serii de trei atribute: ’Ql misetattQr, ‘ElohQy Yiœer"’Ql și moša‘, tot atâtea trepte în care este percepută divinitatea: de neatins, de nepătruns și totodată simțită că apropiată, salvatoare. Semnificații de bază: divinitate care se ascunde (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.3.5. Hó
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Beer-Șeba și a invocat numele Domnului Dumnezeului celui veșnic (YHWH ’Pl-‘Ăl"m)” (Gen 21,33). În privința acestui nume, traducerile citate au înlocuit toate semitismul „Dumnezeul veșniciei” cu mai firescul substantiv + adjectiv, dar nu variază între ele. Veșnicia este un atribut al divinității la toate popoarele și acesta este unul din puținele nume lipsite de ambiguitate. Doar referentul - ideea pe care și-o fac diverși oameni din diferite locuri și epoci despre veșnicie - poate să difere. Se spune de mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
A:onQy h"’a:onm (Ps 136/135, 2-3) s-a trecut la afirmația că ceilalți zei pur și simplu nu există: „Idolii neamurilor sunt argint și aur, lucrarea mâinilor omenești...” (Ps 135/134,15). ’Eƒ": mai apare, ca atribut al lui ’Pl, în Mal 2,10: „un singur Dumnezeu”. Iov îl recunoaște drept creator unic: Ha lo’ >abbe”en ‘osQn ‘"s"hó wa-yekunennó b"reƒem ’eƒ": (Iob 31,15): „Oare Cel care m-a făcut din pânteceșle mameiț nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
căci a făcut lucruri minunate! s...ț Tresăltați și strigați de bucurie, locuitori ai Sionului, căci mare este în mijlocul vostru Sfanțul lui Israel!” (t.n.) Dumnezeu se arătă „mare” în faptele sale. Este interesant de văzut și cu ce alte atribute este asociat: Lo’ ta‘aroț mippenQyhem k YHWH ’ElohQyk" be-qirebek" ’Ql g":Äl we nÄr"’ (Dt 7,21; cf. Neh 4,8): „Să nu te înspăimânți de ei; căci Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, Dumnezeul cel mare și înfricoșat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ElohQyk be-qirebQk gibbÄr yÄš ‘a... (Sof 3,17a): „YHWH, Dumnezeul tău, e în mijlocul tău un viteaz care izbăvește...” (t.n.) În toate aceste exemple este vorba de o putere ce se manifestă concret în favoarea poporului. ’Pl gibbÄr este unul dintre atributele lui Mesia, în Is 9,5: k yele: yull": l"-nó bQn nittan l"-nó / watteh hammiœer"h ‘al šikemÄ /wa-yiqer" šemÄ pele’ yÄ‘Qț / ’Ql gibbÄr ’a> ‘a: / œar š"lÄm (Is 9,5): „Căci un prunc ni s-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
BS, C); ho theós șsou/mouț” (Gen, Ex, Num), pantokrátÄr (Iov), ho epouránios (Ps 69/68,15), ho theòs to¤ ourano¤i (Ps 91/90,1) (LXX); „Deus Omnipotens” (Vg); „El Shaddaï” (BJ); „God Almighty”206 (RSV). Toate numele și atributele divine din acest câmp semantic nu se referă la o atotputernicie abstractă, ci la forța creatoare, sau mântuitoare, sau pedepsitoare a lui Dumnezeu, văzute că foarte concrete. 3.1.8. Stăpân 3.1.8.1. ’AdÄn: „Domnul” (SC, Blaj, G-R
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
împotriva...” (C) (litt. „voi fi martor grabnic”). În toate aceste contexte, sensul este juridic. Dumnezeu este luat martor la justificări și la jurăminte, iar când vorbește la persoana întâi se declară martor care cunoaște toate faptele și va judeca. Acest atribut nu pune probleme de traducere. Pentru că e atotștiutor, Dumnezeu este cel mai bun martor pentru legăminte și judecați. Semnificații de bază: cunoscător al tuturor faptelor, spre a judeca (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.3. NoțQr: „Cela ce știe gândul șoamenilorț
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3.1.16. 3.1.11. Drept, Judecător 3.1.11.1. Țaddq: „șCelț dirept” (SC); „șCelț drept” (Blaj, BVA, G-R, BS, C); díkaios (LXX); „iustus” (Vg); „Justice” (Dt 32,4), „juste” (BJ); „just” (RSV). În majoritatea contextelor este atribut sau predicat: Hațțór tamm pa‘alÄ k kol der"k"yw mišep"” ’Pl ’emón"h we ’Qyn ‘"wel țaddq we y"š"r hó’ (Dt 32,4): „Stâncă: desăvârșite sunt lucrările sale; toate cărările sale sunt dreptate; Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]