15,628 matches
-
-și spună punctul de vedere, dar nu poți fi obligat să renunți la propriul stil. Nu mă consider artist, dar indiferent cum era tabloul, bun sau rău, era al meu. Ziua s-a terminat cu o nouă partidă de remy, Doina înlocuind-o pe bucătăreasă. O seară prelungită care s-a terminat când ceasurile arătau că e trecut de ora unu. Nici nu ne-am dat seama ce repede a trecut timpul, uitând pe moment de discuțiile contradictorii de la prânz, fiind
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
interesantă, optând pentru calea cea mai scurtă, în linie dreaptă, pentru a ajunge la cabană. Ziua a luat sfârșit la fel ca cea anterioară, terminându-se cu o nouă partidă de remy. La joc, aveai impresia că Gusti și cu Doina nici nu sunt căsătoriți de atâția ani și parcă nici nu s-ar fi cunoscut. Se certau de fiecare dată în privința jocului și a regulilor de joc, Doina reproșându-i când avea prilejul, că metodele lui de joc nu erau
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
nouă partidă de remy. La joc, aveai impresia că Gusti și cu Doina nici nu sunt căsătoriți de atâția ani și parcă nici nu s-ar fi cunoscut. Se certau de fiecare dată în privința jocului și a regulilor de joc, Doina reproșându-i când avea prilejul, că metodele lui de joc nu erau corecte, deoarece urmărea prin orice mijloace să câștige cât mai multe puncte, cu dorința de a fi în fruntea clasamentului. Gusti, cum îi spun prietenii și cei apropiați
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
al Școlii de Artă, cu grafică în tuș, urmând apoi tempera și pictura în ulei. Este cu 20 de ani mai mare decât mine, un tip de statură medie, bine făcut, un păr grizonat și niște sprâncene marca ,,Mircea Albulescu". Doina, o fire de femeie ambițioasă, olteancă de la Maglavit din Dolj, își croia propriul drum prin artă creând tablouri în propriul stil, urmându-l pe Gusti la tot pasul și creându-i concurență în special în arta naivă. Debutul îl avusese
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
niciun rost, numai ca să treacă timpul. Ceilalți pictau de zor, Gusti începuse un tablou care era foarte apetisant aș putea spune ținând cont că punctul de interes al lucrării era un jambon, ce te făcea să vrei să-l guști. Doina urma aceeași temă ca și în primul, ciupercile, fiind parcă o garnitură la jambonul soțului. De, se cunoștea că erau o familie. Ken, era veșnic îndrăgostit de fata morarului, de Anita, ajutând-o să realizeze un vas cu flori, ca și cum
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ei de o vârstă apropiată, bucurându-se de frumusețile vieții. După plecarea lui Vintilă la culcare, seara s-a terminat cu un mic chef, până în zori, discutând și povestind diferite lucruri din domeniul artelor. Mihai Vintilă, Gheorghe Dejeu, doamna Popovici, Doina Marița Hlinka, Gustav Hlinka, Viorel Rău, Anita Hauser, Titus Crișciu, Dumitru Răducă, Bogdan Brăila, Vasile Popovici, Costel Iftinchi A doua zi, după servirea micului dejun la care nu a lipsit nimeni, indiferent de numărul de ore pe care l-am
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Dar parcă și mai multă emoție mi au dat cele câteva întâlniri particulare, ca să le zic astfel, cu exponenți ai climatului intelectual interbelic, chiar și atunci când nu erau de marele calibru al celor amintiți înainte. O colegă a noastră, regretata Doina Graur, era nepoata criticului Ion Chinezu, protagonist însemnat al mișcării literare ardelene de după Unire, editorul lui Pavel Dan, conducător de reviste, printre care și al cunoscutei Gând românesc, prieten cu Blaga, care trăgea la el când venea în București, unde
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
vreau să spun impulsivă) în stabilirea condiției religioase a acestuia, ci și modul pertinent în care abordează analitic, aducând nu idei ci unghiuri de vedere noi, câteva dintre operele eminesciene în care fiorul creștin pulsează subtextual. Așa bunăoară, relectura poemului Doina mi se pare întru totul de reținut. Refuzând acea "inadecvare a criteriilor estetice" cu care se operează de obicei, punând textul sub semnul politicianismului agresiv și al ultrana ționalismului, domnia sa cere a fi judecat poemul, mai întâi "după estetica poeziei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a criteriilor estetice" cu care se operează de obicei, punând textul sub semnul politicianismului agresiv și al ultrana ționalismului, domnia sa cere a fi judecat poemul, mai întâi "după estetica poeziei populare, căreia Eminescu i s-a circumscris în mod voit". Doina nu este, ne avertizează el, în esență o "scriere ideologică", ci o "creație artistică", fiind "expresia lirică a necesității de conservare a ființei și identității naționale". Și, în continuare: "Citită prost, ea poate părea o profesiune de credință rasială. Citită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ea poate părea o profesiune de credință rasială. Citită adecvat, ea nu este decât "ficțiunea ideală" a posibilei noastre afirmări pe linia și în cadrele neamului". Coordonata religioasă a poemului îi imprimă tocmai timbrul grav și solemn, apoteotic, din final: "Doina eminesciană se încheie cu această viziune grandioasă a "mântuirii", văzută ca rod posibil al unei conlucrări între vrednicia făpturii omenești și harul dumnezeiesc care proniază lumea ("Doar s-a-ndura Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău!"). Această salvare infraistorică implică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui Eminescu, dând astfel un larg orizont de cuprindere cunoștințelor elevilor. În esență, demonstrația didactic-exegetică pe care o face Mihai Rusu în propunerea metodologică din studiul didactic asupra poeziei eminesciene, este demnă de urmat, desigur aducându-i-se îndreptările necesare. "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) La împlinirea a 125 de ani de la citirea de către Mihai Eminescu a poemei sale Doina, în cadrul Junimii ieșene, doi comentatori statornici ai operei marelui poet, Victor Crăciun și Tudor Nedelcea, editează o carte* ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Rusu în propunerea metodologică din studiul didactic asupra poeziei eminesciene, este demnă de urmat, desigur aducându-i-se îndreptările necesare. "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) La împlinirea a 125 de ani de la citirea de către Mihai Eminescu a poemei sale Doina, în cadrul Junimii ieșene, doi comentatori statornici ai operei marelui poet, Victor Crăciun și Tudor Nedelcea, editează o carte* ce se dorește a fi recapitulativă în privința genezei și receptării în timp a acesteia, operă cu "versuri incendiare", cum consideră Eugen Simion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Perpessicius, un studiu aferent acestuia, apoi texte referențiale de interpretare critică datorate unor D. Murărașu, G. Călinescu, I. Rotaru, D. Vatamaniuc, Gh. Bulgăr, C. Popovici, H. Corbu, A.O. Nedelcea, V. Crăciun, Gh. Florea și Mihai Cimpoi. Sunt preluate traducerile Doinei în limbile albaneză (Perikli Jorgoni și Kopi Kycyka), aromână (Ionel Zeană), engleză (Corneliu M. Popescu și Kurt W. Treptow), franceză (Elisabeta Isanos), germană (Konrad Richter), maghiară (Kibedi Sandor), olandeză (Gerard de Rideer), portugheză (Victor Buescu, Carlos Queiros, Luciano Maia), sanscrită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
M. Popescu și Kurt W. Treptow), franceză (Elisabeta Isanos), germană (Konrad Richter), maghiară (Kibedi Sandor), olandeză (Gerard de Rideer), portugheză (Victor Buescu, Carlos Queiros, Luciano Maia), sanscrită (George Anca). În încheiere, Tudor Nedelcea oferă o extrem de binevenită Bibliografie cronologică a "Doinei" (1883-1938). Avem astfel o privire integrală și integratoare asupra modului în care poema eminesciană a traversat secolul, cu o traiectorie controversată, sub semnele rigorilor politice ale tuturor intemperiilor vremurilor ce s-au abătut asupra poporului român și a culturii sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cei doi cercetători, analitic și nu mai puțin polemic, pe un ton de exaltare patriotică, ponderat totuși, dar iluminat de sensul ideatic al poemei, "operă unică în ansamblul gândirii și creației sale (a lui M. Eminescu, n.n., Ct.C.). Pentru că Doina este vârful de lance care simbolizează întregul scris eminescian, având încrustat, începând chiar cu numele poemului, deplinul specific românesc, cu încărcătura lui distinctă în ansamblul umanității". Pornind de la ideea că Doina este o "poemă politică", se impunea înainte de toate punctarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sale (a lui M. Eminescu, n.n., Ct.C.). Pentru că Doina este vârful de lance care simbolizează întregul scris eminescian, având încrustat, începând chiar cu numele poemului, deplinul specific românesc, cu încărcătura lui distinctă în ansamblul umanității". Pornind de la ideea că Doina este o "poemă politică", se impunea înainte de toate punctarea motivației sale istorice, autorii studiului acordând atenție cadrului conjunctural, social, al manifestărilor gazetărești ale lui Mihai Eminescu, în serialul de articole intitulat Icoane vechi și icoane nouă, în care se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
marchează aici "principalele momente ale evoluției neamului, accentuând rolul vieții economice contemporane și nevoia ca societatea românească să se dezvolte în virtutea cutumelor străvechi". E o analiză, spun comentatorii, ce "ajută să nu cădem în păcatul celor care au văzut în Doina, o manifestare xenofobă". Este urmărită apoi, în continuarea studiului, Chestiunea Basarabiei în viziunea lui Eminescu, reanexarea acesteia la Imperiul rus considerând-o, odată cu poetul, a fi "o mare nedreptate istorică", insistându-se asupra faptului că "Eminescu nu poate fi taxat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
întreaga perioadă gazetărească de la Timpul. Definită de-acum, motivația istorică și sufletească a "omului și creatorului Eminescu" pentru scrierea poemei, autorii studiului se opresc, în detaliu, asupra momentului și conjuncturii politice din 5 iunie 1883, când s-a produs citirea Doinei, nu la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare (operă a sculptorului francez Emanuel Fremiet), la Iași, ci cu prilejul aceluiași eveniment, dar strategic, în cadrul ședinței Junimii, când efectul versurilor pesimiste care "contrastau așa de mult cu toate celelalte ode ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
atât de necesară, că "nicăieri în publicistica sa, în opera politică, așa cum a fost pe drept definită, nu se află nici un fel de chemare războinică. Figurează doar strigătele bărbate de avertizare, de apel la rațiune, de toleranță". Tocmai de aceea, Doina poate fi considerată "opera gazetarului politic Eminescu". Urmărind etapele creației poemei, în contextul istoric al propriei trăiri evenimențiale în epocă, autorii studiului vin la înțelegerea că poetul a oferit aici "dimensiunea înălțimii românești", dimensiunea "sculpturală a țării și a specificului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unui naționalism extrem, poetul fiind acuzat de xenofobie și reacționarism. Sub acest destin este urmărită receptarea sau, mai bine zis, trecerea sub tăcere a poemei în perioada anilor socialismului, când regimul comunist a făcut din România un satelit al Moscovei, Doina lui Eminescu fiind trecută în rândul operelor interzise circulației, pentru că acuzațiile contra muscalilor și a veneticilor, în general exprimând, în fond, un adevăr indubitabil deranjau sensibilitatea națională rusă și nu doar. Semnificativ este faptul că două poezii ale scriitorului clasic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de "unii conducători comuniști evrei, atât de puternici în România din anii 1948-1960", drept "ostilă acestui neam". Victor Crăciun și Tudor Nedelcea oferă în pandant strădaniile, în epocă, întru reconsiderarea și restituirea operei politice a lui Eminescu, inclusiv deci a Doinei: Numai că la intervenția lui Moses Rosen, fost șef rabin, și în pofida poziției altor cărturari evrei și apărători ai lui Eminescu, volumul zece (al seriei de Opere, n.n., Ct.C.) a fost topit, poetul fiind acuzat de antisemitism. Am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
promisese neamestecul în această chestiune, mai apoi a revenit împotriva lui Eminescu, dar nu a mai avut tăria pentru a influența eliminarea din cultura națională a unei părți din creația gazetarului. S-a întâmplat în același timp ca și poema Doina să fie republicată, după patru decenii de cenzură, atât în volumul jubiliar, Institutul pentru relațiile cu Străinătatea condus de Virgil Cândea realizând republicarea identică a ediției Maiorescu din decembrie 1883, cât și în alte ediții omagiare, apărute la editurile din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care recita frânturi din versurile lui Bolintineanu, Alecsandri, Vasile Militaru, Eminescu în anumite împrejurări, participând la momentul festiv de la Ateneul Român, și, într-un elan asemănător cu cel din 1968 privitor la soarta Cehoslovaciei, a rostit, în cuvântul său, versurile Doinei. Poema reintra în circulație autorizată după patru decenii de cenzură". Astăzi Doina cunoaște o răspândire liberă și o apreciere judicioasă atât în țară cât și în străinătate. "Pesimismului atât de specific poeziei romantice scriu autorii studiului îi ia locul militantismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
anumite împrejurări, participând la momentul festiv de la Ateneul Român, și, într-un elan asemănător cu cel din 1968 privitor la soarta Cehoslovaciei, a rostit, în cuvântul său, versurile Doinei. Poema reintra în circulație autorizată după patru decenii de cenzură". Astăzi Doina cunoaște o răspândire liberă și o apreciere judicioasă atât în țară cât și în străinătate. "Pesimismului atât de specific poeziei romantice scriu autorii studiului îi ia locul militantismul și angajarea socială a liricii moderne, astfel că poema Doina poate fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cenzură". Astăzi Doina cunoaște o răspândire liberă și o apreciere judicioasă atât în țară cât și în străinătate. "Pesimismului atât de specific poeziei romantice scriu autorii studiului îi ia locul militantismul și angajarea socială a liricii moderne, astfel că poema Doina poate fi considerată și un soi de punte între cea din urmă creație lirică a ultimului mare poet romantic european și poezia cu iz de mucegaiuri, dar și de chemări spre înfăptuiri ale veacului ce avea să vină Unirea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]