13,637 matches
-
Partida Romilor era considerată o simplă structură de stat, iar societatea civilă romă trebuia susținută pentru a promova instituții imparțiale de implementare a politicilor publice pentru romi. Odată cu adoptarea strategiei, modul În care „problemele romilor” sunt abordate se schimbă. Inițial, „elita autonomă” de la Începutul anilor ’90 ar fi dorit crearea acelor structuri administrative În interiorul instituțiilor publice care să abordeze holistic toate problemele cu care se confruntă minoritatea și formarea unui corp de romi bine pregătiți, În diverse domenii, care să provoace
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
devenit un teren propice pentru efectuarea unor transferuri de politici de la o zonă geopolitică la alta. Odată cu trecerea de la sistemul comunist la cel democratic, au loc și schimbări de abordare a politicilor generale ale Guvernului În toate domeniile de activitate. Elitele est-europene de după 1989, Îndreptându-și atenția spre țările din Vest, au fost deschise să accepte noi idei, soluții sau programe care să fie implementate În țările lor. Trecerea de la un regim dictatorial la unul democratic nu se face fără actori
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să fie implementate În țările lor. Trecerea de la un regim dictatorial la unul democratic nu se face fără actori care să susțină această trecere, dar, mai ales, nu s-ar produce dacă n-ar exista un sistem de raportare a elitelor la un anumit context politic. Imediat după 1989, țările est-europene s-au confruntat cu noi probleme socioeconomice și politice, ceea ce ar fi putut crea un haos general În toate țările În cauză. De aceea, era necesară existența unei „alternative”, adică
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
noi lecții și modele de bună practică până la impunerea directă unui sistem politic a unui program, a unui anumit tip de politici sau aranjamente instituționale de către alt sistem politic (Dolowitz și Marsh, 2000, p. 13). În cazul Europei de Est, elitele au dorit să copieze modelele occidentale, ducând la o acceptare voluntară a noilor condiții impuse de actorii occidentali. Elitele din Est s-au comportat ca niște studenți care aveau de Îndeplinit anumite obiective, În timp ce actorii occidentali au preferat să se
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
tip de politici sau aranjamente instituționale de către alt sistem politic (Dolowitz și Marsh, 2000, p. 13). În cazul Europei de Est, elitele au dorit să copieze modelele occidentale, ducând la o acceptare voluntară a noilor condiții impuse de actorii occidentali. Elitele din Est s-au comportat ca niște studenți care aveau de Îndeplinit anumite obiective, În timp ce actorii occidentali au preferat să se comporte cu „nou-veniții” ca niște tutori instituționali, arătându-le calea ce trebuie urmată (Jacoby, 2001, p. 169). Desigur că
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a problematicii rome de la o formulare a problemelor Într-un mod generalist (În contextul minorităților naționale) la una specifică, prin care au fost elaborate politici publice direct adresate minorității rome. Odată cu prăbușirea regimului comunist, problemele romilor au ieșit la suprafață. Elitele din România anilor ’90, Îndreptându-și atenția spre statele occidentale, erau nevoite să adopte măsuri În toate domeniile, În conformitate cu standardele din Vest, inclusiv În cazul romilor. Transferul de politici În cazul romilor din România a avut un efect benefic, deoarece
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
curs de dezvoltare, unde normele internaționale au o importanță strategică) (Keck și Sikkink, 1998; Risse și Sikkink, 1999). La Începutul anilor ’90, erau câțiva reprezentanți tineri romi care au preluat discursul internațional cu privire la protecția drepturilor omului și ale minorităților (reprezentanții „elitei autonome” de care aminteam mai sus). Acești tineri au fost cei care au beneficiat de sprijinul instituțiilor internaționale În crearea unei puternice societăți civile rome. Rolul donorilor internaționali (aici avem În vedere atât sursele guvernamentale, cât cel și non-guvernamentale: OSCE
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
naționale cu relevanță economică” (Ehrke, 2005, p. 2), ceea ce a dus la reconfigurarea unui spațiu public În care fostele structuri de conducere ale statului comunist, de la cele de partid la cele ale guvernării sau la managerii Întreprinderilor de stat - adică elita politică, birocratică și economică ex-socialistă, dublată de structurile fostelor servicii secrete -, s-au redistribuit, devenind actorii-cheie ai noului stat, ai partidelor care Își dispută puterea și ai sferei economiei private. În consecință, statul, piața, sistemul politic și economia privată s-
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sociale. Printre aceste teme de cercetare tradiționale/clasice, se numără (Wasserman și Faust, 1994, p. 5): - mobilitatea ocupațională (Breiger); - impactul urbanizării asupra bunăstării individuale (Fischer); - sistemele economic și politic mondiale (Snyder și Kick); - procesul de luare a deciziei la nivelul elitelor comunitare (Laumann, Marsden, Galaskiewicz, Pappi); - sprijinul social (Gottlieb, Lin, Woelfel, Light, Kadushin, Wellman); - grupurile de rezolvare de probleme (Bavelas, Barrett, Leavitt); - difuzia și adoptarea inovațiilor (Coleman, Katz, Mentzel, Rogers); - schimbul și puterea (Cook, Emerson, Gillmore, Yamagishi, Markovsky, Willer, Patton); - formarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e prematur a invoca o atare condiție-limită, lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade elogiază tinerețea de spirit a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu același titlu din
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
mai succintă”, a activității simpozioanelor Asociației Criterion. Dintre cele cinci „idei” pe larg explicitate în „dicționar”, Experiență (Petru Comarnescu), Spiritualitate și Generație (Mircea Vulcănescu), Problematică (C. Noica), Satul (H.H. Stahl), primele trei sunt texte indispensabile corectei înțelegeri a orientărilor tinerei elite intelectuale din deceniile al treilea și al patrulea. Alte eseuri demne de remarcă: Tirania formelor-capcană (Petru Comarnescu), În jurul filosofiei lui Blaga (Mircea Vulcănescu), Moartea omului de mâine (C. Noica), De ce sunt intelectualii lași? (Mircea Eliade), Viața omului de azi (Al.
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
afirmații geografice. Momentul 1918, în afară de efectele sale teritoriale și instituționale directe, este extrem de semnificativ din punctul de vedere al acestei teze, întrucât susține un nou model al relațiilor dintre experții culurii naționale, pe de o parte, și birocrația statală și elitele politice, pe de altă parte. O nouă generație de intelectuali, ieșiți de pe băncile facultăților României Mari, derivându-și legitimitatea din expertiza în problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească cu generația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
facultăților României Mari, derivându-și legitimitatea din expertiza în problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească cu generația intelectuală mai veche, bine situată instituțional, dar poate chiar mai important, cu noile elite politice și statale, mai puțin dependente acum de legitimare din partea acestei noi intelligentsia și mai puțin capabile să absoarbă masa importantă de tineri cultivați produși de sistemul educațional național (Livezeanu 1998)1. Ceea ce pare să se întâmple la nivelul organizării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o explicație istorică-filosofică a dezvoltării poporului (volk) german și a transformării acestei explicații de tip intelectual într-un obiectiv politic. Sociologia lui Hans Freyer, concentrându-se pe obiectivele politice ce pot fi transformate în rațiuni în folosul dominației exercitate de elitele politice aflate la putere și ajutând această elită politică în aplicarea regimului, a scopurilor sale, devine importantă în acest context prin impunerea, legitimarea și explicarea dominației noii elite politice. Ea contribuie la integrarea poporului în noua comunitate post-capitalistă, descriind și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și a transformării acestei explicații de tip intelectual într-un obiectiv politic. Sociologia lui Hans Freyer, concentrându-se pe obiectivele politice ce pot fi transformate în rațiuni în folosul dominației exercitate de elitele politice aflate la putere și ajutând această elită politică în aplicarea regimului, a scopurilor sale, devine importantă în acest context prin impunerea, legitimarea și explicarea dominației noii elite politice. Ea contribuie la integrarea poporului în noua comunitate post-capitalistă, descriind și explicând scopurile urmărite de aceste elite. Este o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politice ce pot fi transformate în rațiuni în folosul dominației exercitate de elitele politice aflate la putere și ajutând această elită politică în aplicarea regimului, a scopurilor sale, devine importantă în acest context prin impunerea, legitimarea și explicarea dominației noii elite politice. Ea contribuie la integrarea poporului în noua comunitate post-capitalistă, descriind și explicând scopurile urmărite de aceste elite. Este o combinație extraordinară de demers științific și propagandistic ce ar putea, în viziunea lui Freyer, să reîntemeieze sociologia contemporană intrată în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ajutând această elită politică în aplicarea regimului, a scopurilor sale, devine importantă în acest context prin impunerea, legitimarea și explicarea dominației noii elite politice. Ea contribuie la integrarea poporului în noua comunitate post-capitalistă, descriind și explicând scopurile urmărite de aceste elite. Este o combinație extraordinară de demers științific și propagandistic ce ar putea, în viziunea lui Freyer, să reîntemeieze sociologia contemporană intrată în criză. Golopenția consideră că modul în care înțelege Freyer rolul pe care trebuie să-l joace sociologia în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relațiile internaționale, minoritățile etnice etc. sunt toate forme ale realității, ce trebuie înțelese și integrate într-un flux constant al informației și acțiunii - transformare sau prezervare - pentru binele statului. Destinul, alegerea din exterior sau din interior a unei etnii sau elite nu sunt atât de importante în viziunea sociologului român cum este supraviețuirea statului, aceasta fiind una dintre problemele pragmatice cele mai presante ale elitei românești interbelice. Știința este parte din actuala confruntare a unor popoare și state concrete din lumea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau prezervare - pentru binele statului. Destinul, alegerea din exterior sau din interior a unei etnii sau elite nu sunt atât de importante în viziunea sociologului român cum este supraviețuirea statului, aceasta fiind una dintre problemele pragmatice cele mai presante ale elitei românești interbelice. Știința este parte din actuala confruntare a unor popoare și state concrete din lumea de azi, așa că nu are cum să se ridice deasupra antagonismelor existente între grupuri și indivizi. Știința este universală prin metodele și modul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să se ridice deasupra antagonismelor existente între grupuri și indivizi. Știința este universală prin metodele și modul de relaționare cu realitatea, dar are mereu o poziție concretă din punct de vedere politic și este folositoare unui anumit grup de oameni - elite politice -, devenind instrumentul lor de orientare, sistematizare a experienței și administrare. Golopenția spune în mod explicit: „Știința este unul din mijloacele cu ajutorul cărora se afirmă entități iraționale: anumite grupări, popoare” (Golopenția, 2002, 56). Această știință, așa cum o descrie Golopenția, mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prevenire. București: Universitatea București. Barometrul de opinie publică. (mai 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie publică. (octombrie 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Chelcea, Septimiu. (2002). Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu. (2004). Efectele campaniei „Nu da șpagă”. Raport de cercetare (nepublicat). Chiricos, Ted; Eschholz, Sarah și Gertz, Marc. (1997). Crime, news and fear of crime: Toward an identification of audience. Social Problems, 44, 3, 342-357. Ericson
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
utilizarea intenționată a oportunităților pe care le are țara în acest moment, punerea în practică a reformelor și atingerea prosperității și succesului. Cea de-a doua variantă era „calea siciliană”, ce presupunea utilizarea resurselor oferite de Uniunea Europeană exclusiv în interesul elitei conducătoare, care va cumpăra prin favoruri acceptarea sa în Europa, bazându-și puterea pe vaste rețele clienteliste și conservându-și bazinul electoral în zonele slab dezvoltate, grație politicilor populiste și care combină afacerile și politica, în detrimentul interesului general. Comparate, programele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
identități și influențării durabile asupra bunului mers al țării (partidele de la putere pierd aproape fiecare alegere). De asemenea, perioadele oarecum scurte pe care le petrec în opoziție nu permit construirea unui partid structurat care să-și reînnoiască discursul, practica și elita politică. Constatăm o diminuare globală a distanțelor ideologice ce nu se sincronizează cu opoziția structurilor postnomenclatură nerecunoscută și partidele care utilizează etichetarea anticomunistă ca garanție a calității. Reculul PRM arată că partidul de extremă dreapta își asumă indirect rolul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Bruxelles. Soare, S. (2002). Sistemul partizan românesc: catalizator sau obstacol al consolidării democratice? Studia Politica, II/1, 136-137. Soare, S. (2004). Les partis politiques roumains après 1989. Bruxelles: Editions de l’Université de Bruxelles. Tudor, M. și Gavrilescu, A. (2002). Elita politică în România postcomunistă. București: Editura Compania. Abstract Considering the importance of the future membership of Romania in the European Union, the presidential elections in this country take another dimension. On the one hand, they coincide in every resumption with
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Buda Béla* și Erika Sárközi vorbesc despre marile schimbări sociale din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor provoacă o incertitudine din ce în ce mai mare atât la nivelul elitei politice, cât și în rândul opiniei publice și, totodată, stârnește nevoia ca știința să reprezinte un ajutor în orientare. Cele mai relevante schimbări pot fi surprinse în domeniul comunicării sociale, tema centrală a acestui volum. Comunicarea publică nu are o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]