12,418 matches
-
zidurile cetății. Pe 25 martie a sosit în portul Koroni escadra condusă de contraamiralul Andrei Vasilievici Elmanov și de nava amiral, vasul de linie „Europa”. Turcii au reușit să contracareze lucrările de minare a fortificațiilor distrugând pe 2 aprilie o galerie săpată sub zidurile cetății, gata să fie utilizat. Pe 25 aprilie, Alexei Orolov, tocmai întors din Italia, a ordonat ridicarea asediului cetății Koroni și retragerea trupelor la Navarino, care tocmai fusese cucerit de trupele ruso-elene. Pe 29 martie s-a
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
față de film a fost cea mai mare parte pozitivă, filmul având un rating de 76% pe situl Rotten Tomatoes. Roger Ebert a dat "Firmei" trei stele din patru, remarcând: " Filmul este practic o antologie de bune interpretări de roluri mici... Galeria mare de personaje transformă "Firma" într-un tablou convingător... [dar], cu un scenariu care ar fi dezvoltat povestea mai clar, acesta ar fi fost un film superior, în loc de unul doar bun cu câteva interpretări de calitate." Filmul a obținut și
Firma (film din 1993) () [Corola-website/Science/326047_a_327376]
-
2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul Național Piatra Craiului și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă o cavitate (peșteră activă) cu mai multe galerii având o lungime totală de 236 m, străbătute de cursuri de apă, cu mici lacuri și cascade.
Peștera Uluce () [Corola-website/Science/326082_a_327411]
-
află în satul de reședință al comunei Brăești la 2 km nord-vest de acesta, pe malul drept al Bălănesei, pe partea vestică a "Văii lui Șerb". Este compus dintr-o încăpere,o intrare înaltă și un etaj superior de tip galerie. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII., precum și cruci de Malta inscripționate (caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
comparabile cu scrierea pictografică. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
monumentelor istorice din județul Alba cu cod LMI: AB-I-s-A-00065, constituit din Așezarea romană de la Alburnus Maior, Zona Orlea; Exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior, Masivul Orlea; Vestigiile romane de la Alburnus Maior, zona Carpeni; Vestigiile romane de la Alburnus Maior, zona Carpeni; Galeria "Cătălina Monulești" din zona protejată a centrului istoric al localității). După pensionare, Justin Andrei și-a canalizat eforturile luptei împotriva companiei Roșia Montană Gold Corporation care avea intenția de a exploata aurul folosind metoda cianurării, deoarece terenul pe care se
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
și grafică în orașe ca: București (1958-1989), Iași (în 1949 îi 1975), Bacău, Galați, Odorhei, Botoșani, Călimanești, Câmpina, Brăila, Turnu-Măgurele, Buzău, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin, Roman, Piatra Neamț. Prima expoziție personală a fost organizată în martie - aprilie 1972, în București, la Galeria "Apollo" și a cuprins 12 lucrări de pictură. În același an (8-21 aprilie) a expus și la Galeria "Lydie Ray" din Bienne (Elveția) un număr de 36 de lucrări. 1973: București, Galeria "Amfora" - 15 lucrări de pictură; 1974: București, Galeria
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
Brăila, Turnu-Măgurele, Buzău, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin, Roman, Piatra Neamț. Prima expoziție personală a fost organizată în martie - aprilie 1972, în București, la Galeria "Apollo" și a cuprins 12 lucrări de pictură. În același an (8-21 aprilie) a expus și la Galeria "Lydie Ray" din Bienne (Elveția) un număr de 36 de lucrări. 1973: București, Galeria "Amfora" - 15 lucrări de pictură; 1974: București, Galeria "Orizont" - pictură și grafică; 1975: Iași, Galeria "Cronica" - 40 de lucrări de grafică și pictură; 1979: Lingen (RFG
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
organizată în martie - aprilie 1972, în București, la Galeria "Apollo" și a cuprins 12 lucrări de pictură. În același an (8-21 aprilie) a expus și la Galeria "Lydie Ray" din Bienne (Elveția) un număr de 36 de lucrări. 1973: București, Galeria "Amfora" - 15 lucrări de pictură; 1974: București, Galeria "Orizont" - pictură și grafică; 1975: Iași, Galeria "Cronica" - 40 de lucrări de grafică și pictură; 1979: Lingen (RFG), 18 lucrări de desen alb-negru și color; 1981: București, în holul Policlinicii "Drumul Taberei
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
Galeria "Apollo" și a cuprins 12 lucrări de pictură. În același an (8-21 aprilie) a expus și la Galeria "Lydie Ray" din Bienne (Elveția) un număr de 36 de lucrări. 1973: București, Galeria "Amfora" - 15 lucrări de pictură; 1974: București, Galeria "Orizont" - pictură și grafică; 1975: Iași, Galeria "Cronica" - 40 de lucrări de grafică și pictură; 1979: Lingen (RFG), 18 lucrări de desen alb-negru și color; 1981: București, în holul Policlinicii "Drumul Taberei"; 1986: Washington, expoziție personală împreună cu Gyorgy Mihail; 1988
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
de pictură. În același an (8-21 aprilie) a expus și la Galeria "Lydie Ray" din Bienne (Elveția) un număr de 36 de lucrări. 1973: București, Galeria "Amfora" - 15 lucrări de pictură; 1974: București, Galeria "Orizont" - pictură și grafică; 1975: Iași, Galeria "Cronica" - 40 de lucrări de grafică și pictură; 1979: Lingen (RFG), 18 lucrări de desen alb-negru și color; 1981: București, în holul Policlinicii "Drumul Taberei"; 1986: Washington, expoziție personală împreună cu Gyorgy Mihail; 1988: Sibiu, Galeriile "Sirius", grafică și pictură; 1988
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
pictură și grafică; 1975: Iași, Galeria "Cronica" - 40 de lucrări de grafică și pictură; 1979: Lingen (RFG), 18 lucrări de desen alb-negru și color; 1981: București, în holul Policlinicii "Drumul Taberei"; 1986: Washington, expoziție personală împreună cu Gyorgy Mihail; 1988: Sibiu, Galeriile "Sirius", grafică și pictură; 1988: București, Galeriile "Simeza". Au fost organizate două expoziții personale postum în 2006: la Galeria "Eleusis" din Iași, cu lucrări de desen și gravură, apoi la Galeria "Frunzeti" din Bacău, cu 44 lucrări de grafică. In
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
40 de lucrări de grafică și pictură; 1979: Lingen (RFG), 18 lucrări de desen alb-negru și color; 1981: București, în holul Policlinicii "Drumul Taberei"; 1986: Washington, expoziție personală împreună cu Gyorgy Mihail; 1988: Sibiu, Galeriile "Sirius", grafică și pictură; 1988: București, Galeriile "Simeza". Au fost organizate două expoziții personale postum în 2006: la Galeria "Eleusis" din Iași, cu lucrări de desen și gravură, apoi la Galeria "Frunzeti" din Bacău, cu 44 lucrări de grafică. In 2011 au fost prezentate lucrări de grafică
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
de desen alb-negru și color; 1981: București, în holul Policlinicii "Drumul Taberei"; 1986: Washington, expoziție personală împreună cu Gyorgy Mihail; 1988: Sibiu, Galeriile "Sirius", grafică și pictură; 1988: București, Galeriile "Simeza". Au fost organizate două expoziții personale postum în 2006: la Galeria "Eleusis" din Iași, cu lucrări de desen și gravură, apoi la Galeria "Frunzeti" din Bacău, cu 44 lucrări de grafică. In 2011 au fost prezentate lucrări de grafică în cadrul unei expoziții de grup, la Galeria "Eleusis". Intreaga sa operă a
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
1986: Washington, expoziție personală împreună cu Gyorgy Mihail; 1988: Sibiu, Galeriile "Sirius", grafică și pictură; 1988: București, Galeriile "Simeza". Au fost organizate două expoziții personale postum în 2006: la Galeria "Eleusis" din Iași, cu lucrări de desen și gravură, apoi la Galeria "Frunzeti" din Bacău, cu 44 lucrări de grafică. In 2011 au fost prezentate lucrări de grafică în cadrul unei expoziții de grup, la Galeria "Eleusis". Intreaga sa operă a fost analizată in multe articole semnate de critici diferiți: Petre Comărnescu, Grigore
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
personale postum în 2006: la Galeria "Eleusis" din Iași, cu lucrări de desen și gravură, apoi la Galeria "Frunzeti" din Bacău, cu 44 lucrări de grafică. In 2011 au fost prezentate lucrări de grafică în cadrul unei expoziții de grup, la Galeria "Eleusis". Intreaga sa operă a fost analizată in multe articole semnate de critici diferiți: Petre Comărnescu, Grigore Hagiu, Constantin Prut, Virgil Mocanu, Val Gheorgiu, Dan Grigorescu, Nicolae Argintescu Amza, Dan Hăulică, Romulus Balaban, Liviu Antonesei, Nicolae Velea, Zoe Dumitrescu Bușulenga
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
impunând "„un ciclu care îl va face pe Mărgelatu nemuritor”". Mărgelatu a devenit astfel un personaj celebru, iar Eva Sârbu îl denumea, la premiera filmului, un „personaj fără îndoială unic nu numai în filmografia actorului, dar și în ceea ce numim galeria personajelor de film românesc”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un grup al „Frăției” pașoptiste preia o comoară a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba, pe arme, la Brașov
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Gorduz, și a realizat aceste servicii conform contractului 16/2009, încheiat în baza Legii 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Deoarece Vasile Gorduz a decedat în 2008, macheta în ipsos a monumentului "Împăratul Traian", aflată în custodia Galeriilor Artmarkt SRL, a fost transpusă în material definitiv (bronz) de către artistul plastic Ioan Bolborea. Costul lucrării a fost de 200.000 de lei (TVA inclus). Această sculptură nu este unicat, pentru că autorul a mai realizat încă două lucrări foarte asemănătoare
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
lucrările se bazau pe structura deja existentă a unui castel medieval, fostele fortificații au fost în întregime transformate într-o vilă în stil renascentist-baroc. Construcția a fost terminată în 1604, și după 50 de ani s-au adăugat mai multe galerii. Colțurile vilei au fost fortificate cu patru turnuri octogonale. În 1706, în timpul Marelui Război al Nordului, armata suedeză a lui a jefuit castelul și i-a distrus fortificațiile. După mai multe decenii, familia Radziwiłł a adus arhitecți germani și italieni
Castelul Niasviž () [Corola-website/Science/326325_a_327654]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Aria naturală inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița, reprezintă o cavernă (peșteră) în versantul drept al "Cheilor Mânzului" din Munții Căpățânii, alcătuită dintr-o galerie ascendentă la intrare, săracă în forme concreționare, cu depozite clastice acoperite cu un strat de praf argilos; cu faună constituită din specii de miriapode și chilopode.
Peștera Arnăuților () [Corola-website/Science/326333_a_327662]
-
prin găurile din grafit. Aerul rece era tras de către o baterie cu ventilatoare, iar aerul cald era evacuat prin spatele reactorului, și prin coș. Filterle au fost adăugate târziu în urma insistențelor lui Sir John Cockcroft și erau puse la vârful galeriilor. Ele păreau inutile, o pierdere de timp, bani și o durere de cap pentru inginer, fiind adăugate foarte târziu în construcție, în carcasă de beton la finalul celor 2 coșuri de 120 de metri. Din cauza aceasta, ele au fost cunoscute
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
Grigore Decapolitul, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o cavernă (peșteră) în apropierea Mănăstirii Bistrița, alcătuită din galerii, holuri, săli, scări și depozite de guano; ce adăpostește faună bogată în specii de lilieci, coleoptere, acarieni sau arahnide. În interiorul peșterii se află două bisericuțe („Ovidenia”, în care pentru o perioadă au fost ascunse moaștele Sfântului Grigore Decapolitul și bisericuța
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
biserică reduit. Clopotnița bisericii este izolată de corpul bazilical, ea fiind localizată în turnul masiv situat în partea de vest a locașului de cult. Turnul a fost consolidat, îngroșat substanțial la nivelul primului nivel și a fost întărit prin intermediul unei galerii prevăzută cu un parapet de lemn. Turnul are trei etaje, la nivelul trei existând un coridor de apărare din lemn situat imediat sub acoperișul piramidal. De asemenea la fiecare etaj turnul este prevăzut cu metereze, deschideri înguste cu rol defesiv
Biserica fortificată din Merghindeal () [Corola-website/Science/326413_a_327742]
-
Galați), cât și cu prilejul expozițiilor personale, dintre acestea amintind 1975 - Măcin/Tulcea; 1980 - Tulcea; 1985 - Făurei/Brăila; 1988 - Brăila; 1994 - La Regrippiere și La Chapelle sur Erdre/Franța; 1996 - Brăila ("Teatrul "Maria Filotti"); 2005 - Nocera Superiore/Napoli/Italia, "2012 - Galeriile Gheorghe Naum, Muzeul Brăilei". Romania, U.S.A. Franta, Italia, Suedia, Grecia
Marius-Gheorghe Teodorescu () [Corola-website/Science/322520_a_323849]
-
împăratului Rudolf al II-lea. Acesta transferă cîteva lucrări la curtea la Curtea din Praga, dar cea mai mare parte a colecției rămâne în castelul din Tirol. Iubitor și cunoscător de artă, împăratul înființează în castelul Hradcany din Praga o galerie prestigioasă de tablouri, alături de colecții vechi și de obiecte prețioase decorative. Rudolf al II-lea manifestă o predilecție pentru Renașterea italiană, mai ales pentru secolul al XVI-lea venețian, dar și pentru maeștrii germani și flamanzi, Albrecht Dürer și Pieter
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]