12,109 matches
-
était une fois... L'homme" - 1978), Universul (""Îl était une fois... l'espace""- 1982), Povestea vieții (""Îl était une fois... la vie"" - 1986), A fost odată... America (""Îl était une fois... leș Amériques"" - 1991), Povestea descoperirilor (""Îl était une fois... leș découvreurs"" - 1994), Povestea exploratorilor (""Îl était une fois... leș explorateurs"" - 1996) Figură principala a serialului este “Maestro”, un bătrân înțelept și cu o barbă uriașă albă care preia în multe episoade rolul povestitorului sau al inventatorului. Expresul Exploratorilor (titlu original
Da Vinci Learning () [Corola-website/Science/314604_a_315933]
-
une fois... l'espace""- 1982), Povestea vieții (""Îl était une fois... la vie"" - 1986), A fost odată... America (""Îl était une fois... leș Amériques"" - 1991), Povestea descoperirilor (""Îl était une fois... leș découvreurs"" - 1994), Povestea exploratorilor (""Îl était une fois... leș explorateurs"" - 1996) Figură principala a serialului este “Maestro”, un bătrân înțelept și cu o barbă uriașă albă care preia în multe episoade rolul povestitorului sau al inventatorului. Expresul Exploratorilor (titlu original: "Forscherexpress") este un magazin științific prezentat de Kati Bellowitsch
Da Vinci Learning () [Corola-website/Science/314604_a_315933]
-
a murit în anul 2015. Ea a fost înhumata în cimitirul kibuțului Neve Yam. Myriam Yardeni s-a concentrat mai cu seamă asupra cercetării istoriei moderne în Europa, în deosebi în Franța. Această carte, „La conscience naționale en France pendant leș guerres de religion 1559-1598”, prelucrare a tezei de doctorat a autoarei, se ocupă de conflictul dintre religie și conștiința națională. Yardeni examinează și impactul propagandei și evaluează însemnătatea imaginii dușmanului în ochii taberei ostile: în ce fel percepeau catolicii pe
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
Holocaustului, cănd locuitorii târgușorului Le Chambon-sur-Lignon au salvat 5000 de evrei din Cevennes și Languedoc-Roussillon. Cartea a fost tradusă în franceză și publicată în 2003 în editură Champion. În ultimii ani ai vieții Myriam Yardeni a lucrat la o cercetare („Leș monarchomaques de la Saint Barthélémy”) asupra locului important ocupat de religia creștină calvinista în teoriile politice ale monarchomachilor (termen de sursa elenă care desemna pe adversarii regalității, care se împotriveau mai ales puterilor exagerate exercitate de monarhi) și a încercat să
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
puterilor exagerate exercitate de monarhi) și a încercat să arate că principalele motivații ale acestora erau religioase și nu politice. Publications de la Faculté des Lettres et Sciences Humaines de Paris-Sorbonne, série "Recherches' ț. 59, Paris, Louvain: Editions Nauwelaerts, 1971. (ed.) Leș Juifs dans l'histoire de France. Leiden: Brill, 1980. (Modernitate și nonconformism în Franța în decursul istoriei) (Ideologie și propagandă) O. Elyada, J. Le Brun, (eds.), Conflits politiques, controverses religieuses - essais d’histoire européenne aux 16e-18e, Hommage a Myriam Yardeni
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
pseudonimul Varney înainte de 1997, nume care provine din povestea horror-gotică victoriana "Varney Vampirul sau Festinul Sângelui". În ciuda faptului că nu s-a confirmat, se crede că vârsta ei este undeva în jurul a 50 de ani, așa cum reiese din broșură albumului "Leș Fleurs du Mal" :"Sopor: Sedând inima din 1952." În mai multe interviuri, Cantodea a afirmat că a petrecut trei decenii ale vietii în stări de depresie,disperare și boală extreme, aduse de o serie de experience și îmbolnăviri din trecut
Sopor Aeternus () [Corola-website/Science/314740_a_316069]
-
n. 9 aprilie 1933) este un cunoscut actor de film francez. Vezi filmeDeux de la Vague / Împreună în val (2010) Un homme et son chien / Omul cu câinele (2008) L'Aine des Ferchaux / Goana după milioane 1 (2001) Amazone / Amazon (2000) Leș Acteurs / Actorii (2000) Peut-etre / Poate (1999) Une chance sur deux / O șansă din două (1998) La puce à l'oreille (1997) Désiré (1996) Leș cent et une nuits de Simon Cinéma (1995) Leș Miserables / Mizerabilii (1995) Itineraire d'un enfant
Jean-Paul Belmondo () [Corola-website/Science/313657_a_314986]
-
Omul cu câinele (2008) L'Aine des Ferchaux / Goana după milioane 1 (2001) Amazone / Amazon (2000) Leș Acteurs / Actorii (2000) Peut-etre / Poate (1999) Une chance sur deux / O șansă din două (1998) La puce à l'oreille (1997) Désiré (1996) Leș cent et une nuits de Simon Cinéma (1995) Leș Miserables / Mizerabilii (1995) Itineraire d'un enfant gate / Viața unui copil răsfățat (1988) Kean (1988) Le Solitaire / Singuraticul (1987) Hold-Up / Un jaf de pomina (1985) Joyeuses Paques / Vară cu peripeții (1984
Jean-Paul Belmondo () [Corola-website/Science/313657_a_314986]
-
după milioane 1 (2001) Amazone / Amazon (2000) Leș Acteurs / Actorii (2000) Peut-etre / Poate (1999) Une chance sur deux / O șansă din două (1998) La puce à l'oreille (1997) Désiré (1996) Leș cent et une nuits de Simon Cinéma (1995) Leș Miserables / Mizerabilii (1995) Itineraire d'un enfant gate / Viața unui copil răsfățat (1988) Kean (1988) Le Solitaire / Singuraticul (1987) Hold-Up / Un jaf de pomina (1985) Joyeuses Paques / Vară cu peripeții (1984) Leș Morfalous / Căpcăunii (1984) Le Marginal (1983) L'as
Jean-Paul Belmondo () [Corola-website/Science/313657_a_314986]
-
cent et une nuits de Simon Cinéma (1995) Leș Miserables / Mizerabilii (1995) Itineraire d'un enfant gate / Viața unui copil răsfățat (1988) Kean (1988) Le Solitaire / Singuraticul (1987) Hold-Up / Un jaf de pomina (1985) Joyeuses Paques / Vară cu peripeții (1984) Leș Morfalous / Căpcăunii (1984) Le Marginal (1983) L'as des aș / Asul așilor (1982) Le Professionnel / Profesionistul (1981) Le Guignolo / Măscăriciul (1980) Flic ou voyou / Polițist sau delincvent (1979) L'Animal / Animalul (1977) L'Alpagueur / Vânătorul de recompense (1976) Le corps
Jean-Paul Belmondo () [Corola-website/Science/313657_a_314986]
-
Andrei Marga ca fiind unul dintre cei mai importanți eseiști contemporani. Este membru al CIEM Madrid. În calitate de colaborator al acestui Centru de cercetare a elaborat și publicat în limba franceză cartea "Le Cercle et l’Arbre de la vie. Essais sur leș racines de l’ésotérisme dans la philosophie antique". A purtat o îndelungată corespondență cu profesorul american Elie Wiesel, originar din România, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1986. De asemenea, Nicolae Iuga a consacrat în premieră, în literatura
Nicolae Iuga () [Corola-website/Science/313713_a_315042]
-
La porțile Occidentului , Ed. Proema, Baia Mare, 2003; Cercul și Copacul. Repere pentru o monografie a esotericului , Ed. MLNR, București, 2005; Bisericile creștine tradiționale spre o etică globală, Ed. Grinta, Cluj, 2006; Le Cercle et l’Arbre de la Vie. Essais sur leș racines de l’ésotérisme dans la philosphie antique, Ed. Limes, Cluj, 2007, Un Muzeu de caricaturi, (analize politice), Ed. Grinta, Cluj, 2007, Cauzalitate emergentă în filosofia istoriei, Ed. Limes, Cluj, 2008, Dumnezeu și mersul Istoriei, Ed. Limes, Cluj, 2010, Securitatea
Nicolae Iuga () [Corola-website/Science/313713_a_315042]
-
Aimé Dollfus), de asemenea în 1878. „Mon vieux Paris” ("Bătrânul meu Paris") a fost prima sa carte publicată, inspirată de evenimentele Comunei și reprezentând un fel de ghid al capitalei franceze. Volumele sale ulterioare au fost "Sărbătorile naționale ale Franței", („Leș Fêtes nationales à Paris”) (1878) și „Le Dernier des Trémolin” (Ultimii dintre Tremolins) (1879) . Atras de curentele de idei naționaliste revanșarde de dupa dezastrul înfrângerii de către Germania în 1871,a început să simpatizeze ideile monarhiste și în acest context l-a
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
deja inclinațiile promonarhiste și îngrijorarea pentru ceea ce i se părea decadenta societății franceze sub regimul republican. După ce fusese crescut în copilărie într-o tradiție republicana și anticlericala (tatăl său fusese un entuziast cititor al poemelor antimonarhice ale lui Victor Hugo, „Leș Châtiments"),în anul 1879 Drumont s-a decis, sub influența călugărului iezuit Stanislas Du Lac de Fugères (directorul unui colegiu de pe Rue des Postes) să se (re)convertească la religia catolică. O influență marcată asupra gândirii sale l-au jucat
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
Maison des sciences de l'homme, 2001, 224p Henri Genevoix, Djemâa-Saharidj : Éléments folkloriques pour servir à une étude monographique des Aït-Fraoussen (Kabylie), Fort-National, Fichier de documentation berbère, 1958 Marc Côte, Guide d'Algérie : Paysages et Patrimoine, Constantine, Média-Plus, 1996, 319 ), « Leș Kabylies » Nedjma Abdelfettah Lalmi, « Du mythe de l'isolat kabyle », Cahiers d'études africaines, no 175, 2004 Rabah Kahlouche, « Leș déterminations socio-historiques de l'emprunt du kabyle (berbère) à l'arabe », dans Kamal Naït-Zerrad (dir.) et al., Articles de linguistique
Kabylie () [Corola-website/Science/313731_a_315060]
-
Aït-Fraoussen (Kabylie), Fort-National, Fichier de documentation berbère, 1958 Marc Côte, Guide d'Algérie : Paysages et Patrimoine, Constantine, Média-Plus, 1996, 319 ), « Leș Kabylies » Nedjma Abdelfettah Lalmi, « Du mythe de l'isolat kabyle », Cahiers d'études africaines, no 175, 2004 Rabah Kahlouche, « Leș déterminations socio-historiques de l'emprunt du kabyle (berbère) à l'arabe », dans Kamal Naït-Zerrad (dir.) et al., Articles de linguistique berbère : Mémorial Werner Vycich, Paris, L'Harmattan, 2002, 490 p Yidir Plantade, « Laïcité et athéisme en Kabylie : Mythes et ambigüités
Kabylie () [Corola-website/Science/313731_a_315060]
-
a filmat în România pentru lungmetrajul "Copilăria lui Icar" (coproducție a Mobra Film), în regia lui Alexandru Iordăchescu, scenariul Alexandru Iordăchescu și Marcel Beaulieu. În această perioadă s-a îmbolnăvit din cauza unui virus. În 1996, a câștigat pentru rolul din "Leș Apprentis", Premiul César pentru cel mai promițător actor, distincție la care mai obținuse două nominalizări anterior. Palmaresul sau include și premiul „Jean Gabin”, obținut în același an, precum și premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de film de la Gijón
Guillaume Depardieu () [Corola-website/Science/313998_a_315327]
-
care este demis. Numele său este înscris pe Arcul de Triumf din Paris. În Sfântă Elenă, Napoleon a spus despre Clauzel: „Generalii care păreau destinați să se ridice erau: Gérard, Clauzel, Foy și Lamarque. Ar fi fost noii mei mareșali. („Leș généraux qui semblaient devoir s’élever, leș destinées de l’avenir, étaient Gérard, Clauzel, Foy, et Lamarque. C’étaient mes nouveaux maréchaux”.)
Bertrand Clauzel () [Corola-website/Science/314160_a_315489]
-
pe Arcul de Triumf din Paris. În Sfântă Elenă, Napoleon a spus despre Clauzel: „Generalii care păreau destinați să se ridice erau: Gérard, Clauzel, Foy și Lamarque. Ar fi fost noii mei mareșali. („Leș généraux qui semblaient devoir s’élever, leș destinées de l’avenir, étaient Gérard, Clauzel, Foy, et Lamarque. C’étaient mes nouveaux maréchaux”.)
Bertrand Clauzel () [Corola-website/Science/314160_a_315489]
-
a pus în scenă "La Țigănci" după Mircea Eliade, ambele texte fiind adaptate de poetul Cristian Popescu. De atunci montează periodic în toată România, dar și în alte țări, operă să teatrală însumând peste 160 de spectacole. L’Amante Anglaise, Leș Frères Karamazov, La Sybil, Traps, Poursuivi par leș personnages de Roger Fournier, Leș Contes de Roch Carrier, Alma Mahler, Le Soldat Chonkin, Même pas un sourire, Erotique, La Purge, etc ... Interviuri
Alexander Hausvater () [Corola-website/Science/314217_a_315546]
-
Eliade, ambele texte fiind adaptate de poetul Cristian Popescu. De atunci montează periodic în toată România, dar și în alte țări, operă să teatrală însumând peste 160 de spectacole. L’Amante Anglaise, Leș Frères Karamazov, La Sybil, Traps, Poursuivi par leș personnages de Roger Fournier, Leș Contes de Roch Carrier, Alma Mahler, Le Soldat Chonkin, Même pas un sourire, Erotique, La Purge, etc ... Interviuri
Alexander Hausvater () [Corola-website/Science/314217_a_315546]
-
de poetul Cristian Popescu. De atunci montează periodic în toată România, dar și în alte țări, operă să teatrală însumând peste 160 de spectacole. L’Amante Anglaise, Leș Frères Karamazov, La Sybil, Traps, Poursuivi par leș personnages de Roger Fournier, Leș Contes de Roch Carrier, Alma Mahler, Le Soldat Chonkin, Même pas un sourire, Erotique, La Purge, etc ... Interviuri
Alexander Hausvater () [Corola-website/Science/314217_a_315546]
-
unde se află mama artistei și casa de la țară. A jucat la Paris, la teatrul de poezie românească Opium de la Haute Allier, dar și la Avignon, în Belgia, Luxemburg, a interpretat roluri în "La Philosophie dans le boudoir" de Sade, "Leș Liaisons Dangereuses" de Laclos, spectacole jucate în limba franceză. A adaptat pentru scenă și a regizat spectacolul "Leș Chants de Maldoror" de Lautréamont. A mai jucat în "Leș Sept contre Thčbes" de Eschil, " Le cadavre vivant" de Tolstoi, "Somnoroasa aventură
Ioana Crăciunescu () [Corola-website/Science/314248_a_315577]
-
Opium de la Haute Allier, dar și la Avignon, în Belgia, Luxemburg, a interpretat roluri în "La Philosophie dans le boudoir" de Sade, "Leș Liaisons Dangereuses" de Laclos, spectacole jucate în limba franceză. A adaptat pentru scenă și a regizat spectacolul "Leș Chants de Maldoror" de Lautréamont. A mai jucat în "Leș Sept contre Thčbes" de Eschil, " Le cadavre vivant" de Tolstoi, "Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu, "Pescărușul" de Cehov, "Salve regina" de Virgil Tănase, "Sufleurul fricii" de Matei Vișniec, "27 remarques
Ioana Crăciunescu () [Corola-website/Science/314248_a_315577]
-
Luxemburg, a interpretat roluri în "La Philosophie dans le boudoir" de Sade, "Leș Liaisons Dangereuses" de Laclos, spectacole jucate în limba franceză. A adaptat pentru scenă și a regizat spectacolul "Leș Chants de Maldoror" de Lautréamont. A mai jucat în "Leș Sept contre Thčbes" de Eschil, " Le cadavre vivant" de Tolstoi, "Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu, "Pescărușul" de Cehov, "Salve regina" de Virgil Tănase, "Sufleurul fricii" de Matei Vișniec, "27 remarques pleines de coton" de Tennessee Williams. A revenit periodic în
Ioana Crăciunescu () [Corola-website/Science/314248_a_315577]