11,461 matches
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană într-un stejar bătrân. Urmele stejarului tot se mai cunosc și astăzi, în hotarul pădurii, moșierului Iorgu Constandache. Pe vremea aceea moșiile se măsurau în lungiș i se puneau hotare, iar în curmeziș se întindea până unde ajungea o vită păscătoare în șase luni de zile, așa că răzășia lui Avram Huiban, către asfințit era până la zarea Zeletinului de azi, și către răsărit
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
lor vitejești. Așa a fost la bătălia din satul Fundătura. Răzeșii din Bucătăria, Cănțălărești, Chetrești, Ciofeni, Gârceni, Mircești, Telejna de Sus și Tătătăni, toți sunt împământeniți din vremea războiului de la Racova, pentru că au știut să-și apere: Crucea, Vodă și Moșia. Și așa, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu bărbăția ostașilor moldoveni, a scăpat Ștefan- Vodă, țara de necaz și de închinare înaintea păgânului.
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
biruit și-a alungat pe turci. Mântuindu-se și lupta aceasta, Ștefan- Vodă s-a bucurat iar câtva timp de liniște și odihnă și atunci, a dăruit pământuri la toți vitejii săi ca să-i facă stăpâni vrednici, pe câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
iar câtva timp de liniște și odihnă și atunci, a dăruit pământuri la toți vitejii săi ca să-i facă stăpâni vrednici, pe câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i moșia. Hârie a fost nemulțumit cu pământul care i l-a dat și, băgându-se peste Țuțcu, acesta l-a luat pe fugă și l-a ucis. Unde l-a îngropat a așezat o piatră, care-i și azi, și se
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat și înțelept, căruia îi dăduse Ștefan multe moșii, pentru slujbele ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]