11,487 matches
-
iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său, Ilie (preotul) pentru cheltuiala a giumătate moșie din bătrânul Stamate Goe; 2-lea; un înscris din partea căpitanului de marginea Bilieștii din let 1822 în cari să vedi și alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din mâna nepotului său, Ilie (preotul) pentru cheltuiala a giumătate moșie din bătrânul Stamate Goe; 2-lea; un înscris din partea căpitanului de marginea Bilieștii din let 1822 în cari să vedi și alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3-lea; o țădulă de 11 lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3-lea; o țădulă de 11 lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele de judecată. Preotul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele de judecată. Preotul Ion Lazăr, Ion Porumboiu, Vasile Croitoru, Năstasă Lazăr, toți din satul Suraia, scriu că „în trupul moșiei Umbrărești esti un bătrân, Ionașcu Dolea, și s-au stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și nu s-au acolisit nimenea”. În 1835, „s-au pus în tăria sa un Diaconu Darie de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din gios a moșiei Umbrărești răzășască”. Este actul prin care se atestă documentar existența bătrânului cu numele Ionașco Dolea (și Dolii), necunoscut umbrăreștenilor cu care am vorbit, dar menționat și în lucrarea semnată de către surăienii Gh. Bobocea, notar, M. Gravrileseu, învățător. În 1856, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a ajuns la înțelegerea invocată mai sus, au avut loc și s-au purtat procese între răzeșii de pe aceeași vatră datorate, așa cum arătam, unor încălcări, ușurate acestea și de întinderea destul de mare, ca lungime, a stânjenilor pe fâșii de moșie, pe de o parte, a îngustimii părții unora dintre foștii copărtași, care, de multe ori, se credeau nedreptățiți. Documentele strânse în dosarele de la Judecătoria ținutului Tecuci, păstrate acum la Filiala Arhivelor Statului din Iași, ne-au ajutat să identificăm nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între răzeșii umbrăreșteni, interesante prin unele date cu valoare istorică locală și nu numai. În 1832 februarie 4, Ion Trușan reclamă pe Diaconu Darie pe motivul că-i „cere dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre altele: „În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion, ficior lui Sion Trușan din satul Umbrărești” și verii soțului său, „anume Ion și Ignat”, fii ai lui Ioniță Trușan, frate cu Sion Trușan. Iată cum înfățișează reclamanta situația în plângerea sa către Judecătoria ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului meu, Sion, 15 stânjeni i-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni moșie din Manea, iar Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă o practică juridică din timpuri îndepărtate, constă în „mărturia răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
privighetorul ocolului și la judecătorie, obținând câștig pentru ceea ce revendicase, dar cu drept de recurs din partea învinuitului, respectiv Năstasă Hagiu. Acesta arată în recursul său că „după hotărâtura făcută de răposatul ban Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu”, se confesează el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
legea protimisului. Circumstanțe asemănătoare, de natură juridică, din care desprindem informații cu privire la neînțelegeri și implicații privind dreptul de stăpânire răzeșească, aflăm din filele altui dosar de la aceeași judecătorie. Se iscă o dispută pentru pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
informații cu privire la neînțelegeri și implicații privind dreptul de stăpânire răzeșească, aflăm din filele altui dosar de la aceeași judecătorie. Se iscă o dispută pentru pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al patrulea din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Stănilă consideră că este împiedecat în stăpânirea unei danii anterioare. Ce se întâmplase ? Cu un act datat 7 ianuarie 1821, Maftei Hărăbor și Constantin Hărăbor fac înscris „la mâna nepotului Gheorghe Stănilă că i-am dat - zic ei - capătul de moșie de cee partea de Siret, despre răsărit, un bătrân [...] ce să numește Vițănti [...] am dat dumisli fiindu neam bun”, deci rudă apropiată. Actul de danie ajunge, la un moment dat, în mâna lui Vasile Stănilă, iar celelalte rude, Toader, Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neamul Stănilă. Pe data de 10 martie 1838, aceștia depun jalbă la Judecătoria ținutului Tecuci împotriva aceluiași Vasile Stănilă, prezentat într-o adresă a judecătoriei ca fiind „neguțitor în târg în Tecuci”, în care mai arată că „în hotarul trupului moșiei Umbrărești avem și noi parte di pi bunul nostru, Josu, stăpânind noi pănă în 1835 avg/ust/ 5 din Siret până în Bârlad o giumătate de bătrân, adică 22 stânjeni”, parte pe care Vasile Stănilă „au dat în embatic” (arendă), iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Boziești”, martor la o vânzare din Mărcești (Furceni), pe data de 16 februarie 1685, și același „Tudosie, iuzbașea din Boziești” este martor pe 25 martie 1686, când „Constandin, fiul lui Donovici, [...] dăruiește mănăstirii Adam din codrul Ghenghei partea de moșie a tatălui său”. În primul document din cele două, Tudosie este arătat „fiul Dimoaei din Boziești”. Aceasta fusese soția lui Dima Corpaci, unul din cei cinci frați Corpăcești cu stăpânire în partea de nord a Bozieștilor, Tămășenii, nepoată de fiică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de nord a Bozieștilor, Tămășenii, nepoată de fiică a lui Deli Gheorghe, staroste de Tecuci. Numele ei de botez era Anița. Cu Dima Corpaci au avut 4 feciori „unul din ei, Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul apărării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
procurorul Bercea. După trei zile, același procuror face cunoscute ministrului de Interne urmările intervenției în forță a armatei, despre umbrăreșteni relatând următoarele: „Tot în aceeași zi (14/27 martie), locuitorii din comuna Umbrărești, vroind a ataca din nou casele de pe moșia d-lui Negroponte, ținută în arendă de către d-1 Traian Cristescu, armata a fost nevoită a trage focuri, omorând pe locuitorii Ion Lupu Bujor (sic) și rănind pe Ion Constantin Bulai”. Informația conține neadevăruri: pe cel ucis nu-l chema
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
omorând pe locuitorii Ion Lupu Bujor (sic) și rănind pe Ion Constantin Bulai”. Informația conține neadevăruri: pe cel ucis nu-l chema Ion Lupu Bujor, ci Ion Lupu Burciu, locuitorii nu aveau intenția de „a ataca din nou casele” de pe moșia specificată, ci, aflând că la primărie a sosit armata, au ieșit în număr mare, din curiozitate, la capra podului dinspre apus, la circa 120 m distanță de Primărie, iar armata aflată aici a tras în locuitori, fără nici o somație de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]