13,698 matches
-
glasul care iar tremură, răgușit și băiețos, dar mai presus de toate îmi urăsc corpul anapoda, ca un trunchi de copac, care mărșăluiește țeapăn spre el. Eduard se apropie și el zâm bitor și-mi pune o mână udă pe obraz - parcă retrăiesc pe pielea mea o scenă dintr-un film pe care-l știam și l-am uitat. (Oare de unde până unde ideea asta?) — De unde până unde ideea asta? De unde până unde ploaie torențială? mă întreabă, amuzat. Poate numai în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
zâmbetul lui, mi s-a părut doar, aseară, când îl credeam inaccesibil și antipatic. Și chipul meu e ud acum. E ud și de la stropii de ploaie rătăciți pe fața mea, și de la mâna lui udă care a poposit pe obrazul meu în treacăt. Hm, încă o simt pe obraz. Mă scutur iar, înfrigurată. — Hai, ochelaristo, să intrăm undeva, îmi spune el, luându-mă de mână, văd că ești înghețată! Mergem undeva, să nu răcești! Mă las trasă de mână, neîncrezătoare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îl credeam inaccesibil și antipatic. Și chipul meu e ud acum. E ud și de la stropii de ploaie rătăciți pe fața mea, și de la mâna lui udă care a poposit pe obrazul meu în treacăt. Hm, încă o simt pe obraz. Mă scutur iar, înfrigurată. — Hai, ochelaristo, să intrăm undeva, îmi spune el, luându-mă de mână, văd că ești înghețată! Mergem undeva, să nu răcești! Mă las trasă de mână, neîncrezătoare. Intrăm într-o cofetărie. Pe sub paltonul în carouri port
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu podeaua și să dispar pentru totdeauna? — Nu-i o idee rea, admit eu, privindu-l serioasă prin ochelari. Putem încerca, sigur... — Să-ți spun atunci la ce mă gândesc, continuă Eduard, în tinzând mâna și mângâindu-mă ușor pe obraz. O face în mod spontan și firesc, surâzător, fără nici o crispare și fără nici o grijă. Ce bine de el că e înalt și nu trebuie să se aplece! Nu riscă nici o clipă să cadă cu scaunul, ca mine. — îți propun
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mută, aproape cu ostilitate, timp de câte va clipe. Apoi Eduard se apleacă, din senin, și mă sărută pe buzele uscate de asprimea vorbelor lui. Un sărut abia schițat. Nici nu am timp să mă dezmeticesc. Mă mângâie apoi pe obraji, îmi mângâie conturul feței, conturul ochilor, îmi mângâie conturul buzelor pe care tocmai le-a sărutat, și pleacă. închid ușa cu gesturi lente, golită de orice gând, și rămân multă vreme în fața ei, reluând iar și iar, neîncrezătoare, gestul lui
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
buzelor pe care tocmai le-a sărutat, și pleacă. închid ușa cu gesturi lente, golită de orice gând, și rămân multă vreme în fața ei, reluând iar și iar, neîncrezătoare, gestul lui Eduard. îmi mângâi cu degetele mele cu unghii roase obrajii, conturul feței, conturul ochilor, conturul buzelor. îmi sărut degetele cu unghii roase într-un întârziat răspuns la sărutul lui Eduard. Un nou gând minuscul și timid prinde apoi, din senin, să îmi dea târcoale, sub forma unui semn de întrebare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Letters I’ve written, never meaning to send... La prânz, când ies din curtea școlii, dau nas în nas cu Eduard. Se îndreaptă agale și zâmbitor spre mine. — Am venit să te răpesc, îmi spune, după ce mă sărută amical pe obraji și-mi ia servieta din mână. (Mereu îmi răpește elementele de identitate și-mi dă sentimentul că nu mai știu cine sunt!) Vreau să ți-l prezint pe Bobo, așa cum ți-am promis! Sunt prea surprinsă ca să pot articula ceva
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu un surâs lipsit de data asta de orice urmă de îngâmfare. M-a sărutat în colțul ochiului pe care mi-l frecasem furioasă. Apoi m-a sărutat pe buze, mai apăsat ca prima oară, și m-a mângâiat pe obraz. — Ce-i cu tine, ochelaristo? m-a întrebat. Ce s-a întâmplat? De ce nu vrei să vezi desenul? Doar ți-am promis de când ne-am cunoscut că-ți voi face portretul, nu? I-am îndepărtat mâna de pe obraz și m-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mângâiat pe obraz. — Ce-i cu tine, ochelaristo? m-a întrebat. Ce s-a întâmplat? De ce nu vrei să vezi desenul? Doar ți-am promis de când ne-am cunoscut că-ți voi face portretul, nu? I-am îndepărtat mâna de pe obraz și m-am ridicat de pe pat, dregându-mi glasul. — Așa e, ai dreptate! Dar adevărul e că, așa cum ție nu-ți place să fii urmărit când lucrezi, nici mie nu-mi place să fiu urmărită când... Când e vorba de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cenușii care parcă vor să mă absoarbă. Simt că și ochii lui încearcă să se afunde în privirea mea. E ca și cum ochii noștri s-ar săruta de la distanță, constat eu cu uimire, aplecându-mi, înfiorată, privirea. Simt că îmi ard obrajii. — Scena cu norii e fffoarte mi-mișto! se aude, deodată, glasul lui Bobo. Nici nu l-am auzit intrând în sufragerie. Bobo se mișcă foar te agil, îți apare pe nesimțite în față, cu silueta lui subțire și cocârjată. Bobo
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
olimpiada pe muni cipiu de luna trecută. Pe diplomă scrie Marin Carla, dar n-avem pe nimeni cu numele ăsta în clasa a XI-a. Te pomenești c-o fi mențiunea asta pentru tine, Martin! Simt că mi se aprind obrajii de furie. Ce nume am, fir-ar să fie! E un nume care se rostește greu, pocit, deși e scurt, un nume care creează confuzii peste confuzii! Profa întinde diploma spre mine cu un surâs ironic. Simt că iau foc
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sărută iar, prelung. De data asta, chiar îl cred. Suntem numai noi doi în lume și nu am cum să nu-l cred. îmi dau oche larii jos, mi-i pun în buzunarul de la canadiană și îi cuprind și eu obrajii cu palmele. îi simt pielea moale și răcoroasă a obrajilor și-mi vine să o mângâi iar și iar. Mă înalț puțin în vârful picioarelor și îl sărut și eu. Un sărut nesfârșit. E primul meu să rut voluntar. Mă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
numai noi doi în lume și nu am cum să nu-l cred. îmi dau oche larii jos, mi-i pun în buzunarul de la canadiană și îi cuprind și eu obrajii cu palmele. îi simt pielea moale și răcoroasă a obrajilor și-mi vine să o mângâi iar și iar. Mă înalț puțin în vârful picioarelor și îl sărut și eu. Un sărut nesfârșit. E primul meu să rut voluntar. Mă trage de mână, fără nici o vorbă. Ne suim într-un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Poate-mi găsesc ochelarii, totuși, înainte de plecare. Pun mâna pe clanță, să ies. Eduard mă oprește. — Clara, uită-te în ochii mei! îmi spune, dar eu închid ochii, strâns. Să nu-ți pară rău! îmi șoptește, sărutându-mă ușor pe obraz. îmi placi foarte mult, îmi place totul la tine, ar trebui să începi și tu să te placi! — Probabil că ai dreptate, îi răspund, abia stăpânindu-mi o iritare care tinde să mă acapareze, dar deocamdată trebuie să-mi găsesc
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de surpriza pe care mi-o fac. Poate că, la urma urmelor, le pasă și lor de mine? Intru în su fra gerie și desfac cu o curiozitate de copil cadoul. Este o trusă de farduri. Farduri de ochi, de obraz, rujuri. — E timpul să începi și tu să te machiezi, îmi spune mama, mângâindu-mă pe obraz. L-am convins și pe tata că nu mai ești o puștoaică, ești ditamai domnișoara, chiar dacă te porți încă de parc-ai fi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mine? Intru în su fra gerie și desfac cu o curiozitate de copil cadoul. Este o trusă de farduri. Farduri de ochi, de obraz, rujuri. — E timpul să începi și tu să te machiezi, îmi spune mama, mângâindu-mă pe obraz. L-am convins și pe tata că nu mai ești o puștoaică, ești ditamai domnișoara, chiar dacă te porți încă de parc-ai fi o puștoaică! Uite numai cum te-ai stropit cu noroi pe ciorapi! Și canadiana e plină de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îmi ieșise cu totul din minte. Vreți să vedeți diploma? îi întreb în timp ce se încalță în hol și-și trag hainele pe ei. (Hainele lor de oameni pregnanți și importanți.) — Sigur că da, Clara, mă mângâie mama din nou pe obraz. Mâine o să avem tot timpul să vedem diploma și să ne povestești despre ea... Vorbește cu un aer absent și cu privirea ei albastră îndepărtată - acea privire îndepărtată care trece prin mine ori de câte ori pleacă într-o vizită sau se întoarce
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să mă mai îndrăgostesc niciodată! mi-am jurat, îndârjită, cu capul bubuindu-mi înfiorător. Ce prostie, ce nechibzuință să fii îndrăgostit, să visezi, iar și iar, un sărut, o atingere oarecare de buze, limbă și dinți... Și mireasma pielii unui obraz care te atinge... Și strângerea unor brațe în jurul tău... Apoi am deschis geamul, larg, și am aruncat ghemotoacele de hârtie care au plutit o vreme, descumpănite, ca niște fulgi murdari și urâți de zăpadă, și au căzut apoi neputincioase în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu pot. Simt ace cumplite în creștet. Mama mă cuprinde cu privirea ei albastră plină de o inten sitate pe care nu reușesc s-o descifrez cu capul meu șfichiuit nă prasnic. Vine încet lângă mine și mă mângâie pe obraz. Mă surprinde mângâierea ei, nu sunt obișnuită cu astfel de efuziuni din partea ei. Dar nu mă pot desprinde de zidul rece al balconului. — E frumos să fii tânăr și liber și să visezi că zbori! rostește ea, în timp ce mă trage
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
că se grăbește, trebuia să plece la o întâlnire. îi urase însănătoșire grabnică, îi spusese că va dori să-l revadă când va redeveni vertical și când nu va mai avea rănile alea dizgrațioase, mai ales tăietura aia adâncă de pe obraz. Și se făcuse nevăzută. în acel moment, chiar în acel moment, Eduard retrăise cu ochii deschiși coșmarul prăbușirii de pe stâncă. Drumul fără noimă în jos, înspre nimeni și nimic. Abia din seara aceea simțise că s a rupt ceva în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mari. Era cu o fată normală. Foarte plăcută. O fată cu ochelari, genul intelectuală. Nu i-a zâmbit batjocoritor, ca Anda. Nu l-a luat peste picior, ca atâtea altele, și nici nu s-a apucat să-l mângâie pe obraz ca pe un retardat, cum a făcut una, mai demult, de-i venise s-o strângă de gât. S-a uitat la el serioasă și s-a prezentat. Apoi i-a pus câteva între bări și nu a părut stânjenită
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o schimbare. O schimbare radicală. Totul depinde în mare măsură de Eduard și de discuția pe care o s-o am cu el... într-o foarte mare măsură, dar nu exclusiv! mai precizase ea, mângâindu-l ușor, mai mult părelnic, pe obraz și plecând la fel de agitată cum venise. Bobo o urmărise pe Clara, șontâcăind după ea, așa cum o mai urmărise de câteva ori și înainte. în celelalte dăți, Clara mer gea într-un ritm al ei, total imprevizibil: uneori aproape că fugea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe Eduard și nu mai visez să mă înalț în aer. în general, nu mai visez. Nu mai scriu nici un roman. Nu mai doresc să merg la mare de 1 Mai. Se apropie de el și îl mângâie ușor pe obraz. Nu vreau să te rețin, Bobo, de aceea te rog să mă asculți fără să mă întrerupi! Venisem să-ți dăruiesc caseta mea cu Genesis. Am aruncat mai demult la coș toate casetele mele cu muzică progresivă, dar asta rămăsese
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să meargă doar ei doi, fără să l vadă pe Edi. Clara îl ascultă clătinând din cap, fără să-l întrerupă. îl privi grav prin ochelari, cu ochii ei aproape negri, iar când el sfârși, îl mângâie din nou pe obraz. Ești un băiat tare bun, Bobo, îi spuse, un băiat bun și sen sibil... și foarte talentat. Pe tine talentul te poate salva. Sfatul meu este să rămâi doar talentat. Nu te ajută cu nimic să fii bun și sensibil
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în mod evident cu un student blond și mătăhălos de la Regie și părea complet dez interesată de Eduard, care îi așteptase în holul hotelului. îl atinsese în treacăt cu buzele ei cărnoase pe față, evitând cicatricea mare și adâncă de pe obrazul drept, și se retrăsese ime diat la bar cu matahala, în timp ce el nu mai prididea să le răspundă celorlalți la întrebări. Eduard se aruncase cu patos și cu uitare de sine în pielea ce lui care fusese. Trăncănise cu ei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]