11,985 matches
-
capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Satul Vesele a fost fondat în anul 1910. O lungă perioadă, a aparținut de satul Tuzla. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Vesele a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei
Vesele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318519_a_319848]
-
se afla mai la nord față de cel de-al doilea. Cele două sate au aparținut multă vreme de satul Tuzla. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satele Bezimenca-Mare și Bezimenca-Mică a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, în Bezimenca-Mare majoritatea populației era formată din ucraineni, pe când în Bezimenca-Mică, ponderea ucrainenilor și rușilor era aproximativ egală. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 303 locuitori din satul Bezimenca-Mare
Bezimenca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318521_a_319850]
-
bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Buduri a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 739 locuitori din sat, 638 erau ruși (86.33%), 69 ucraineni (9.34%), 25 români (3.38
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
stabilită la Chișinău). Satul Tăriceni a fost fondat în anul 1902 de către țărani ucraineni fugiți de pe moșiile din celelalte gubernii ale Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tăriceni a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 165 locuitori din sat, 161 erau ucraineni (97.58%) și 4 români (2.42%). Ca urmare a
Tăriceni, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318534_a_319863]
-
anul 1871 de către țărani ucraineni. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Balabanca a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 594 locuitori din sat, 406 erau ucraineni (68.35%), 149
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Martaza a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 937 locuitori din sat, 882 erau ucraineni (94.13%), 42 români (4.48%), 10 ruși (1.07
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șagani a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate mare de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.467 locuitori din sat, 1.717 erau ruși (69
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
confiscat terenurile moșierilor și le-au împărțit țăranilor săraci. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sărăria a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități mare de ruși și de germani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.913 locuitori din sat, 1.105 erau
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Trihat a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 200 locuitori din sat, 196 erau ruși (98.00%) și 4 români (2.00%). Ca urmare a
Trihat, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318529_a_319858]
-
bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Noul-Caragaci a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități mici de ucraineni și de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.477 locuitori din sat, 1.316 erau
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]
-
în sat a fost înființat un detașament țărănesc înarmat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Achmanghit a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități mari de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.441 locuitori din sat, 3.459 erau ucraineni
Achmanghit, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318544_a_319873]
-
de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Lichtental a rămas în continuare pe teritoriul Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Lichtental a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din germani, existând și comunități mică de ucraineni, ruși, evrei și români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.876 locuitori din sat, 1.800
Lichtental, Sărata () [Corola-website/Science/318592_a_319921]
-
de Moruzeni (în ), în acel an el fiind redenumit Pșenicine. Satul Moruzeni a fost înființat în anul 1920 de către țărani moldoveni și ruși, după Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. El a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, populația era formată din ruși și români în proporții aproximativ egale. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 395 locuitori din sat, 201 erau ruși (50.89%), 176 români (44
Moruzeni, Sărata () [Corola-website/Science/318594_a_319923]
-
de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Faraoani a rămas în continuare pe teritoriul Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Faraoani a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ruși și bulgari. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.394 locuitori din sat, 1.903 erau români (79
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
fost înființată în anul 1810 de către țărani moldoveni iobagi fugiți de pe moșiile din Basarabia. Până în 1918 a purtat denumirea de Gura-Cilighider (în ). După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Satu-Nou a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.457 locuitori din sat, 2.407 erau români (97.96%), 17 bulgari, 10 evrei, 5 ruși
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Satul Manja a fost înființat în anul 1860 de către țărani moldoveni iobagi fugiți de pe moșii. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Manja a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 788 locuitori din sat, 635 erau români (80.58%), 123
Manja, Sărata () [Corola-website/Science/318615_a_319944]
-
la Chișinău). Satul Păuleni a fost înființat în anul 1822 de către țărani iobagi ruși fugiți de pe moșiile din provinciile Herson și Poltava. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Păuleni a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate mare de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.697 locuitori din sat, 2.455 erau ruși (91
Păuleni, Sărata () [Corola-website/Science/318616_a_319945]
-
și de masă. De regulă se folosesc turnuri umede, cele uscate fiind folosite doar în zonele cu deficit de apă. La turnurile umede apa care vine de la condensator este lăsată să cadă sub formă de picături deasupra umpluturii, formată din plase rezistente la coroziune, care o pulverizează, facilitând evaporarea. Curgerea aerului care preia vaporii formați poate fi în contracurent, sau în curent încrucișat, realizată prin tiraj natural sau forțat. Tirajul natural este realizat de diferența de densitate dintre aerul din turn
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
de răzbunare, Rico îi zădărnicește lui Corey încercările de a-si plasa marfă furată și dezvăluie poliției identitatea autorului spargerii. Comisarul Mattei se preface a fi un mafiot care dorește să cumpere marfă furată de Corey, iar acesta cade în plasă polițiștilor. Vogel intervine rapid și îl previne pe Corey că mafiotul este de fapt un polițist, apoi îi protejează fugă. Jansen intervine și el pentru a-i ajuta pe cei doi. Numărul mare de polițiști care participaseră la operațiunea sub
Cercul roșu (film) () [Corola-website/Science/318791_a_320120]
-
filogenetice cât și morfologice. Nu există totuși nici un consens asupra cărui alt grup de păianjeni este cel mai înrudit cu păianjenii săritori. Grupuri sugerate includ Păianjenul linx al Oxyopidae, Păianjenul crab al Thomisoidea, Păianjenul sac al Clubionidae și păianjenii cu plasă. Păianjenii săritori pot fi împărțiți în 3 linii descendente:Lyssomaninae, Spartaeinae și Salticoida. Dintre acestea, Salticoida deține aproximativ 90% din toate speciile de păianjeni săritori. Slaticoida poate fi în continuare împărțită în multe grupuri incluzând Amycoida, Astioida, Aelurilloida, Euophryinae, Heliophaninae
Salticidae () [Corola-website/Science/318820_a_320149]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Dinăuți făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Dinăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Hotin a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Slobozia Nouă făcea parte din Ocolul Ciuhurului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Slobozia Nouă a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Slobozia Nouă, Secureni () [Corola-website/Science/315990_a_317319]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Berestea făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Berestea a făcut parte din componența României, în Plasa Hotin a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Rângaci făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Rângaci a făcut parte din componența României, în Plasa Hotin a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Vancicăuții Mici făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Vancicăuții Mici a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Vancicăuții Mici, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316030_a_317359]