11,971 matches
-
1939), este și în prezent considerată exemplară în toate marile universități și institute de cercetare din lume, fiind studiată în cadrul multor programe de sociologie. Preconizata organizare la București, în 1939, a Congresului Mondial de Sociologie reprezenta o recunoaștere internațională a prestigiului de care se bucura Școala Monografiilor Sociologice. Tehnica monografiilor sociologice și Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică au orientat metodologic în perioada ultimilor 60-70 de ani activitatea a sute de specialiști și amatori care au realizat monografii de comunități
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică era considerată încă din anii ’60, de către specialiștii din mai multe țări occidentale, drept o monografie rurală exemplară, fiind folosită drept model în cercetările monografice din aceste țări. Am putut să constat direct prestigiul științific de care se bucura profesorul în străinătate. În 1975 am obținut o bursă pentru a mă documenta la Paris în vederea finalizării unei lucrări. Cînd am ajuns acolo, mi s-au cerut documentele care atestau faptul că sunt licențiat în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
voie să participe la conferințele care îi erau dedicate; în alte cazuri, i se elibera pașaportul la câteva zile după de ce termina conferința. Îmi amintesc un caz când tratamentul aplicat profesorului de către autoritățile române a provocat reacția unor sociologi de prestigiu din Europa de Vest. Întrucât era o conferință internațională dedicată profesorului Stahl, organizatorii au considerat că aceasta nu poate avea loc în absența sa. Un grup de sociologi, în frunte cu profesorul Henri Mendras din Franța, s-au adresat autorităților române pe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
profesorul Gehlen, îndrumătorul în filosofie” (Golopenția, 2002: 8). Știm că a studiat intensiv Dilthey, Simel, istorie socială, școala neokantiană. Probabil că s-a întâlnit cu Heidegger la Freiburg (Golopenția, 2002b). Influența lui Freyer și a cercului său de un imens prestigiu intelectual - format din Carl Schmitt, Arnold Gehlen, Martin Heidegger, Ernst Jünger, Ernst Forsthoff și Ernst Rudolf Huber -, ai cărui membri erau legați prin legături de prietenie, apartenența la organizații comune, colaborarea la aceleași reviste și asumarea unor poziții intelectuale comune
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în discuție elemente inedite, cum ar fi prestigiul și statusul. Conform acestor teorii, migrația internațională este o consecință firească a factorilor de atracție din țările de destinație. În această situație, veniturile pe care migranții le au în țările de destinație îndeplinesc așteptările de prestigiu și status ale acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
inedite, cum ar fi prestigiul și statusul. Conform acestor teorii, migrația internațională este o consecință firească a factorilor de atracție din țările de destinație. În această situație, veniturile pe care migranții le au în țările de destinație îndeplinesc așteptările de prestigiu și status ale acestora, deoarece ei se raportează la comunitățile de origine. Prin acest mecanism este ocolită inflația structurală a piețelor muncii întălnită în țările avansate. Alături de acestea Affoloyan (2001) evidențiază importanța criteriilor de selectivitate a migranților, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
copiilor aici.” (emigrantă, 33 ani) Sumele trimise au scăzut dramatic după liberalizarea granițelor „După ianuarie 2002 au venit frații și nu am mai putut trimite nimic. Ei nu lucrau la început. Aveam cheltuieli mari.”(emigrant, 33 ani) Banii trimiși conferă prestigiu în comunitățile de origine „Ei sunt dintr-o familie mai bună. Au pe cineva în Spania. Și s-au mai înstărit și ei.” (bărbat, 50 ani) Câteva concluzii Primii emigranți români au intenționat să plece pentru o perioadă strict delimitată
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și 45% (universitate) pentru Băsescu - sau, mai mult: 16% (liceul) pentru Năstase și 55% (universități) pentru Băsescu. Cum nu au terminat decât liceul mai demult, muncitorii industriali nu doar că au fost afectați de tranziție, dar au suportat și pierderea prestigiului lor social și, în consecință, explicarea frustrării sociale ca determinant al votului extrem este aici confirmată. Adrian Năstase are mai mult succes printre casnice (37%), pensionari (49%, față de 34% pentru Băsescu) și agricultori (55%, față de 18%), în timp ce T. Băsescu este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care pregătește, dar mai ales care participă la realizarea serviciului și intră în contact nemijlocit cu clienții, este foarte important în asigurarea gradului de mulțumire pentru serviciul consumat și deci, receptat și conștientizat. În multe servicii, nivelul de pregătire și prestigiul de care se bucură personalul determină calitatea și atracția ofertei, cum este cazul unor intervenții chirurgicale, spectacole artistice, serviciu de învățământ etc., dar și renumele unui bun și talentat bucătar dintr-un restaurant. Într-o instituție de tip bancar sau
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
vedere. Diversitatea motivațiilor care determină impulsul de achiziție și consum a unui serviciu se manifestă în context de piață și social, context care are multe semnificații pentru atingerea satisfacției după importanța performanțelor tehnice a suportului material și a echipamentelor, după prestigiul sau raritatea care poate avea conotații de trebuințe obiective, dar și de snobism sau vanitate.<footnote V. Olteanu, Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București, 2000. footnote> Dacă în domeniul bunurilor materiale, unde există posibilitatea unor măsurări certe asupra capacităților utile, cel
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
oferta prezentată permite o bună colaborare între client și personal, având ca rezultat și o exploatare corespunzătoare a echipamentelor. Protecția clientului față de riscurile ce pot apărea din derularea incorectă a serviciilor sau funcționarea defectuoasă a echipamentului constituie o cerință de prestigiu, dar și de încadrare în normele de protecție a consumatorilor. Curtoazia legată de comportamentul personalului în relațiile publice și cu clienții nu se limitează numai la respectarea normelor de politețe, ci se impune o atitudine prietenească, care să declanșeze încrederea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
metodologie detaliată în Baldacci et al., 2011, vezi detalii în anexa 3). Ministerul Finanțelor Publice va încheia parteneriate de colaborare cu societăți de brokeraj, investitori pe piețele internaționale de capital. Ministerul Finanțelor Publice va încheia parteneriate cu consorții bancare de prestigiu care să România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare pregătească într-un timp foarte scurt ieșirea pe piețele externe pentru împrumuturi în condiții favorabile. România trebuie să se bazeze pe experiența brokerilor și a consorțiilor de bănci pentru a specula
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fi (sau a afirmat că este) mai mult sau mai puțin familiarizat cu opera celorlalți. Itemii b, d și e s-au referit la capitalul social al actorilor (resurse reale și potențiale), în timp ce itemii c și f se refereau la prestigiul actorilor, la recunoaștere și reputație (capital simbolic deținut). Din păcate, ultimul item nu a fost înțeles în modul urmărit de autorii chestionarului, ca raporturi de referențialitate, măsurând prestigiul sau capitalul reputațional de care se bucură respectivii scriitori, și, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
resurse reale și potențiale), în timp ce itemii c și f se refereau la prestigiul actorilor, la recunoaștere și reputație (capital simbolic deținut). Din păcate, ultimul item nu a fost înțeles în modul urmărit de autorii chestionarului, ca raporturi de referențialitate, măsurând prestigiul sau capitalul reputațional de care se bucură respectivii scriitori, și, în consecință, s-au obținut foarte puține răspunsuri. Nici răspunsurile obținute la itemul c nu au fost suficiente pentru a construi o bază de date - prea puțini dintre scriitorii intervievați
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pe ale sale” (Majjhima-Nikăya, I, 246). Gautama a renunțat la asceză, s-a îmbăiat și a început să se alimenteze din nou (Majjhima Nikăya, I, 247). Experiența pe care a trăit-o n-a fost însă inutilă, dat fiind marele prestigiu de care se bucura asceza (tapas) pretutindeni în India. De aici înainte, viitorul Buddha putea să proclame că stăpânește practicile ascetice, așa cum stăpânise filosofia (săṃkhya) și yoga; tot astfel cum, înainte de a fi renunțat la lume, cunoscuse toate voluptățile unei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Facultatea de Științe Sociale și Politice). Participantă la cursuri de formare în Anglia, Olanda, Germania, Suedia, Italia, Grecia, a scris zeci de articole în diverse domenii (filosofie, comunicare, managementul carierei didactice, psihologie, sociologie, etică), publicate în reviste de specialitate de prestigiu din țară și din străinătate. A fost implicată în multiple proiecte naționale și internaționale ca manager de proiect, expert, formator pentru managementul și evaluarea educațională și instituțională, expert evaluator ARACIS în domeniul administrării afacerilor. A publicat: Introducere în Științele sociale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
important în procesul de comunicare, aceasta numindu-se și comunicare persuasivă. Între grupuri de culturi diferite ar trebui să funcționeze cel mai bine. Dacă persuadarea reușește sau nu acest lucru depinde de o serie de factori, dintre care: * calitatea argumentelor; * prestigiul vorbitorului; * contextul social; * limbajul, mimica, tonul și atitudinea. Comunicarea persuasivă ca mediere interculturală presupune interdependența dintre finalitatea și mijloacele comunicării, dintre pragmatică și semantică. Leech aborda "semantica strategică"45 realizând o paralelă între tipurile de manipulare conceptuală și asociativă. Primul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
aduce unei întreprinderi o forță de muncă diversă ? Acces la un nou segment al forței de muncă.............. (55%) .......76% Recrutarea de angajați cu înaltă calificare ............ (44.5%) ......53% Motivare și eficiență sporită a angajaților ............ (46.9%) .......65% Avantaje legate de prestigiul, imaginea sau bunele relații ale întreprinderii ...............................(47.2%).....................63% Conformitate legală/evitarea amenzilor sau sancțiunilor ............................... (27.2%) ..................................................36% O mai mare profitabilitate ...............(17.5%)........................32% Acces la un segment mai larg de pe piața forței de muncă ........................................... (24.8%)........................................67% Clienți
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ce avantaje îi poate aduce unei întreprinderi o forță de muncă diversă ? a) acces la un nou segment al forței de muncă; b) recrutarea de angajați cu înaltă calificare; c) motivare și eficiență sporită a angajaților; d) avantaje legate de prestigiul, imaginea sau bunele relații ale întreprinderii; e) conformitate legală/evitarea amenzilor sau sancțiunilor; 1. mai mare profitabilitate; f) acces la un segment mai larg de pe piața forței de muncă; g) clienți mai mulțumiți și mai loiali; h) mai multe oportunități
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să adauge la impunătorul său palmares încă un volum: Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa. Versiunea românească a acestuia (Silvia Dram) e binevenită, ținînd seama pe de o parte de importanța și actualitatea temei, iar pe de alta de prestigiul științific al autorului. Profesor mai demult la Lausanne și Geneva, apoi director de studii la Fundația națională de științe politice din Paris, Guy Hermet a abordat succesiv mari teme ale lumii de azi, fără a părăsi însă vechile-i preocupări
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din România pe tema naționalismului. Miza acestei dispute devine considerabilă dacă o raportăm la formarea societății civile (Grupul pentru Dialog Social, Liga Pro Europa, Academia Civică etc.) și totodată la limpezirile pro-duse de atunci în idei și atitudini. Literați de prestigiu, oameni de știință, artiști, politologi s-au implicat cu fervoare, convinși că numai astfel se poate instala normalitatea 48 și că "autocritica națională" trebuie să devină un proces continuu 49. S-a pus deja în lumină existența unui "naționalism literar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
piardă, grație diferitelor proiecte ale papalității romane. În schimb, fie că se revendicau din luteranism, din calvinism sau din vreun anumit intermediar, prinții protestanți nu erau expuși unui astfel de risc. Nici o biserică organizată ierarhic nu putea să le opună prestigiul sau dispozițiile proprii. Mai mult decît atît, clerul protestant prezent pe teritoriul acestora se pune de bună voie sub protecția lor și, pentru a rezista mai bine presiunii Romei, aspirau să se transpună în personalul docil al unei biserici de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
n-ar fi făcut posibilă, în mod progresiv, apariția "comunităților imaginate" raportate la aceeași limbă de comunicare. Acest sentiment al comunității va lega în spirit milioane de persoane ce nu se vor întîlni niciodată; el urmează să se spijine pe prestigiul unei limbi preeminente ignorate totuși de marea majoritate. De ce? Pentru că această limbă, mai întîi tipărită, îndeplinește pentru masele analfabete și dialectale o funcție eminamente simbolică: anume, admirația legitimatoare față de cei ce o folosesc în mod curent și ai căror compatrioți
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unul dintre principiile ridiculizate în trecut de către realitatea mereu oligarhică a puterii. Mai mult, comunicarea culturală, familială și economică stabilită între aristocrație și înalta burghezie făceau din aceste două grupuri o pătură conducătoare fără rival din perspectiva puterii și a prestigiului social; cel mult putem să-i luăm în considerație pe whigs care infiripau o clasă de parveniți îmbogățiți din negustorii și finanțe și admiși fără nici o plăcere de către elite. În schimb, în rest și mai cu seamă în Franța, lucrurile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fără efect real în viața socială, exceptînd armata. Însă toate acestea nu constituiau esențialul. Împotriva nobilimii și a înaltei burghezii se ridica o contra-elită intelectuală și economică, de data aceasta în întregime plebee. Dornică să se îmbogățească, să cîștige atît prestigiu social cît și putere, aceasta nu se recunoștea nici în aristocrația contrazisă de iluminști nici în nobilimea parlamentară ce apăra tocmai libertățile aristocratice, și mai puțin încă în opulența burgheziei financiare, ce trecea în ochii ei drept oportunistă. Această contra-elită
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]