12,874 matches
-
Citim și ne place, dar uităm, neavând la îndemână an samblul, natura și calitatea alegerii sale, care îl definesc și de care exegetul lui viitor va trebui să țină seamă. Eu, din puținul cât mi-a fost dat să mă pricep, am avut im presia că alegerile lui au fost inspirate de geniu, de geniul său. Totuși, în virtutea relației privilegiate a traducătorului cu origi nalul, îmi iau îngăduința de a-l preveni pe cititor să nu pornească la citirea acestei antologii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și ne rezistă; dar, atunci când ne cunoaștem, suntem deopo trivă exteriori nouă și lumii. Iată de ce moralistul care se dedică atât introspecției, cât și observației, spectator al propriei sale ființe și al altuia, trăiește întotdeauna în marginea existenței. El se pricepe la oameni pentru că este pradă rarei nefericiri de a se cunoaște; acestei neferi ciri i se adaugă alta: aceea de a-și mări nemăsurat propriile sale cusururi și nu mai puțin pe cele ale semenilor săi, prin efectul conjugat al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lui și care, la rândul lui, avea respect pentru spi ritul ducelui de Noailles. Nu este mai puțin uimitor faptul că acest om atât de închis, și în aparență atât de învățat, care se mândrea că știe totul, că se pricepe la cărți, că și-a adunat o mare bibliotecă, el, care îi măgulea pe oamenii de litere și pe savanți pentru a se folosi de cunoștințele lor, pentru a-și face o cinste din legătura cu ei și pentru ca aceștia
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
putea fi acordat decât unuia singur, ceea ce era un izvor îmbelșugat de discreditare și de nemulțumire. Nimic nu l-a înșelat mai mult și nu i-a fost mai păgubitor decât ideea aceasta pe care și-o făcuse, că se pricepe să înșele pe toată lumea. Nu-l mai credea nimeni, nici când era de bună-credință, și felul acesta al lui de a fi flușturatic i-a umbrit calitățile lui reale. În sfârșit, tovarășii lui de desfrâu obișnuiți, o ceată de inși
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
este o aparență dincolo de care nu se află nici o realitate definită. MARMONTEL 1723-1799 BRIENNE Brienne s-a distins în Adunările din Languedoc; a dovedit acolo talentul necesar poziției sale și, într-un cerc restrâns de administrație, a putut trece drept priceput. Ca și Calonne, avea spiritul sprinten, mobil, hotărât, care impune mulțimii. Avea de asemenea ceva din abili tatea lui Maurepas; nu avea însă nici caracterul suplu și agreabil al unuia, nici aerul de bonomie și de cordialitate al celuilalt. Era
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și la impozitul teritorial. Putea să-și găsească un sprijin în autoritatea notabililor; și, între cele două mari primejdii, Adunarea Generală a Stărilor și falimentul, avea un mijloc puternic de a-i sili să recunoască necesitatea impozitelor. Nu s-a priceput decât să le amâne. În acea ședință a Parlamentului nu s-a hotărât și nu s-a legiferat nimic. A auzit strigătul națiunii care cerea rechemarea lui Necker; și, dacă ar fi solicitat-o el însuși din partea regelui, s-ar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
viața privată a lui Mirabeau, relațiile lui de familie cu tatăl, cu mama și cu soția saă Violența pasiunilor sale de tinerețe va fi îndreptățit severitățile părintelui său; însă marchizul de Mirabeau, la fel de violent ca și fiul său, nu se pricepuse niciodată să stăpânească aprigul caracter al acestuia din urmă; în loc să-l câștige prin afecțiunea la care era sensibil, a vrut să-l țină în frâu printr-o forță împotriva căreia se răzvrătea. El însuși spunea că familia lui era aceea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
provocat până la punctul de a uita buna cuviință oratorică. Ceea ce îi lipsea însă ca orator politic era arta de a discuta atunci când subiectul o cerea: nu putea să cuprindă cu mintea un șir de raționamente și de dovezi, nu se pricepea să respingă cu metodă argumentele; de aceea era silit, după ce își citise discursul, să abandoneze moțiuni importante și, după o intrare în scenă strălucită, dispărea, lăsând câmp liber adversarilor săi; defectul acesta ținea în parte de faptul că voia să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
destui, aș fi fost în stare să-i împart cu Marat. Am fost drept cu Marat tot timpul și aș fi și acum, deși îi datorez în parte unele persecuții pe care le am de îndurat. Era un muncitor neostenit, priceput în arta de a face experiențe. L-am auzit într-o zi pe Franklin făcându-i acest omagiu. Experiențele sale asupra luminii îl încântaseră. Nu voi spune același lucru despre cele asupra focului sau electricității. Marat și-a închipuit că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
emfază, cum totul este natural, spontan, neprevăzut, obser vațiile generale pe care le exprimă într-un șir, pentru că-i vin în minte și nu pentru că le căuta, dau fără îndoială corespondenței sale un merit în plus. Aproape toate femeile se pricep să vorbească despre dragoste: e ceea ce e mai important în viața lor; aplică iubirii întregul lor spirit de analiză și acea finețe de idei cu care au fost dăruite de natură ca să le despăgubească de lipsa lor de forță fizică
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu se sacrifica niciodată decât pe sine), ci căruia îi subordona tot. Domnul de Chateaubriand avea antipatiile, aversiunile și chiar amărăciunile sale, pe care Memoriile de dincolo de mormânt le manifestă acum îndeajuns. Ea tempera și corecta toate acestea. Cum se pricepea să-l facă să vorbească atunci când tăcea, să-i atribuie vorbe binevoitoare față de alții, vorbe pe care i le spusese, nu încape îndoială, adineaori, în intimitate, dar pe care nu le repeta întotdeauna în fața unor martori! Cât putea să fie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pasiune, hotărâre. Ceea ce au în comun e venerația pentru moarte. Deși mult mai puțin impresionant, Hawksmoor dă numele lui romanului. El își contemplă investigația ca pe o istorie (să fie acesta un îndemn indirect al autorului?): ... chiar dacă nu a fost priceput începutul, trebuie să citim mai departe. Trebuie să vedem ce urmează. Ceea ce și facem. Dyer nu a fost și nu va fi niciodată înțeles, pentru că autorul l-a creat voit insuficient, și în imperfecțiune stă mirajul lui. Rațiunea e o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
what you do best, not what's best to do (Faci ce știi mai bine, nu ce e cel mai bine să faci) e o justificare a actelor ucigașe ale eroului, pe care nu putem evita să le deducem odată ce pricepem despre ce e de fapt vorba. Cel mai bine Odilo știe să ucidă, dar Odilo nu are remușcări. Se simte martir fiindcă a lucrat în împrejurări cumplite, și-a sacrificat familia (a devenit impotent, nevasta a încetat să-l iubească
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
copiii împinși înapoi în pântece în momentul morții), dar spectacolul întârzie. Treptat ne obișnuim să defamiliarizăm în ritmul autorului. Mai rămânem în urmă pe alocuri, dar suntem îndemnați textul ne presează să ne grăbim. În cele din urmă reușim să pricepem: timpul curge înapoi și urmează să ajungem în toiul celui de-al Doilea Război Mondial. Căutăm detalii edificatoare. Aflăm că eroul a fost doctor în lagăre. Aflăm mai multe despre familia lui, tinerețea, copilăria, și în final el e din
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
s-a adaptat nicicum la traiul în sălbăticia Africii. Mama, Emily Maude Taylor, l-a cunoscut ca soră de spital după ce a fost rănit în Primul Război Mondial. Nefericită în Africa, ea a încercat să civilizeze ținutul cum s-a priceput, și mai ales să-și îmblânzească fiica, în vreme ce aceasta avea o unică obsesie, și anume să nu cumva să ajungă vreodată cum e mama ei. E limpede de aici că Doris Lessing nu a fost tocmai un copil fericit, de unde
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui critică. Pe când era încă universitar și se supunea regulilor universitare, a încercat să facă accesibile cuvintele specializate într-un text accesibil, și a reușit de minune. Și-a lărgit vocabularul cu termeni utili, dar s-a asigurat că îi pricepe și cititorul lui, adică i-a explicat bine înainte de a-i folosi. N-a neglijat absolut niciodată ceea ce numește Helen "plăcerea lecturii". Propria lui critică literară e un joc de idei, învelite într-un discurs clar. Nu renunță niciodată la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scris lui Harold Pinter cerându-i să-i explice The Birthday Party. "Iată ce nu înțeleg: 1. Cine sunt cei doi bărbați? 2. De unde vine Stanley? 3. Sunt întregi la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs". Refuzul lui Pinter de a nara, de a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs". Refuzul lui Pinter de a nara, de a "explica" și a "se explica" poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă între el și lector, actor și spectator, ca în următoarea mărturie a dramaturgului din interivul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca "un al treilea" ("la al treilea / nimic nu va mai fi sigur", la al treilea...), în vreme ce poetul se pierde în "sminteala răcoritoare" eliotiană (sminteală), care e de fapt o uriașă nedumerire, o incapacitate dar și un refuz de a pricepe toate câte sunt. În ciuda acestor lucruri, autorul are mereu mai multe viziuni, se folosește de imaginație pentru a extinde viața: văd sub tălpi lumină iar trupul mi-e imponderabil (odaia e...) Poetul levitează. Ackroyd ne învață să dăm lumea de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ne trezesc și ne înnecăm" (The Love Song of J. Alfred Prufrock Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock). Chiar copiii poetei se îndreaptă spre moarte, iubirea e o pasăre neînsuflețită. O față a dezrădăcinării este despărțirea. Adcock se pricepe ca nimeni altul la renunțări: Cu o jumătate de oră înainte de zborul meu a venit spre mine în barul aeroportului ducând în palme ce mai rămânea din viitorul nostru comun: două pahare pe o tavă. (Send-off Plecare) Face un curaj
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Days (Pe atunci) revin amintiri din tinerețe. Stranger (Străină) este un atribut pe care Ruth Fainlight nu-l dorește dar care i se potrivește: Cu străinii nu am discernământ sunt prea apropiată parcă ar fi o rudă regăsită. Nu mă pricep să-mi țin distanța, să nu mă simt respinsă, dată la o parte păcălită, fără minte, penibilă atunci când la a doua ori a treia întâlnire e evident că nu mai avem ce ne spune. Mă întreb care dintre ei, în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă mișc în ea, ca un fel de turism virtual. Esențialul rămâne totuși nevoia de a înțelege. Există atâtea locuri din viață și istorie despre care n-am idee deloc și pe care am încercat, pe cât am putut, să le pricep... Student: Ați recurs vreodată la scris fiindcă ați vrut să evadați din real, din viața Dvs, ori din viața contemporană în general? PA: Nu mi s-a întâmplat. E drept că mi-e absolut imposibil să scriu despre viața de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Le îngădui, dar nu-mi fac nici plăcere nici neplăcere. Evident, depinde de întrebări. Mi se pare, totuși, că obsesia recentă de a pune artistul să explice ceva de îndată ce creația s-a încheiat e absurdă. Iar artiștii nu se prea pricep la asta, oricum. LV. Consideri că romanul "îi va supraviețui și lui Dumnezeu". Izvorăște oare vitalitatea lui din limbă, intrigă sau o tehnică ce trebuie permanent inovată? Este inovația un factor ce mărește sau reduce șansa la supraviețuire a romanului
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și consecventă. Ce pui pe primul plan: atmosfera, muzica, ideea, înțelegerea? RF. Nu sunt sigură de nimic ce ține de poezie. Poezia e expresia sentimentelor profunde, dar instrumentul acestei expresii e limbajul, sunt cuvintele, și, cu cât artistul e mai priceput la folosirea uneltelor lui, cu atât exprimă mai exact inspirația de la care a pornit. Cred că dintre cele patru alternative pe care le menționezi, aș alege muzica. LV. Pomenești în poemul The Demonstration (Demonstrația) cuvântul "franchețe". Lectorul este impresionat de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
familii erau foarte diferite. Tatăl mamei, geamgiu, o ducea bine și copiii lui au făcut facultate, doi dintre ei la Cambridge. Familia tatei lucra în comerțul cu lemn, iar bunicul era un învățat, care știa câteva limbi dar nu se pricepea deloc la afaceri. L-au ajutat copiii lui mulți la număr care au trebuit să renunțe devreme la școală ca să facă față. Tatăl meu a renunțat la școală la 12 ani. Partea aceea de familie avea credința că Dumnezeu o să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]