14,124 matches
-
Abstracție este funcțional în contexte specifice: abstracție empirică, abstracție constructivă (idealistă, sintetică), abstracție logico-matematică, abstracție fizică. Sintagmele terminologice întăresc caracterul științific, realizează distincțiile necesare la nivelul contextelor specializate. Numeroase alte sintagme fixe au caracter diagnostic: logică în sintagmele monoreferențiale - logică simbolică (matematică), logica probabilistică etc; subiect în asociere cu conținuturi conceptuale precum: axiologic, epistemic - subiect axiologic, subiect epistemic etc. Interpretarea monoreferențială a sensului unor termeni presupune o profundă stapânire a domeniului. Așa de pildă, element poate desemna atât particula/ particulele primordiale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și pământuri sau un psihism old fashioned Propun un subiect care nu mai trezește demult interes, nici din partea jurnaliștilor și nici a cercetătorilor În științele sociale: relația osmotică dintre pământ și oamenii satului, forța cu care pământul, ca valoare economică, simbolică, afectivă capta cândva energiile, inventivitatea, disponibilitatea cognitivă și emotivă a celor din lumea rurală. Ceea ce constatăm acum e că pământul atât de râvnit, personaj de prim-plan pentru Coșbuc sau Rebreanu, a Încetat să mai aprindă imaginația publică. Doar câțiva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
micșorează În ochii lor și ai comunității, le Împuținează statutul de oameni de vază ai satului, psihologic vorbind. Și-au pierdut parcă un braț, un atestat al per sonalității, un semn al cinstei lor, au fost deposedați de o valoare simbolică. Păstrez În memorie - culese din relatări ale celor apropiați, povestiri transmise din generație În generație, lecturi, Întâmplări la care am participat sau În care am fost implicat - tot felul de pilde, istorii de viață, interpretări, toate legate de pământ, de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și mimici adecvate, impunând un anumit stil de comunicare. Doamna tatiana Slama Cazacu invocă „forța”, „puterea” limbajului derivând dintr-o ideologie dominantă, care-și propune să schimbe sau să instituie În numele unei autorități. Contextul social, prin autoritatea sa instituțională și simbolică, prin „prestigiul” (sau poziția) unor persoane, Învăluie pe individ Într-o plasă lingvistică, expresie a unui anumit stil sociocognitiv. Limbajul, discursul, Într-un cuvânt contextul, Îl prinde apoi pe individ Într-o plasă psihosocială, expresie a unei orientări sociocognitive, și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
psihosociologică. Satul trăiește În două registre, viața lui curge În două șuvoaie: pe scena publică, la vedere, și Într-o zonă ascunsă, de culise. Viața cotidiană ca un spectacol continuu (folosesc aici paradigma dramaturgică a lui Erving Goffman, reprezentantul interacționismului simbolic), relații sociale instituționale, formale, agrementate de simpatiile și antipatiile personajelor reale, dar și o zonă secretă, tăinuită, ezoterică, cu drame colective sau individuale atroce. toate personajele desfășoară interacțiuni febrile În zone misterioase, camuflate prin discuții superficiale; au o viață tainică
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
influență și putere. Grupul dominant, aflat la putere, Învestit instituțional, Își alege aliații: muncitorii, țăranii săraci și mijlocașii, intelectualii atașați și declanșează lupta Împotriva celor etichetați negativ. Dominanții dețin nu numai pârghiile conferite de locul În ierarhie, ci și capitalul simbolic care le conferă superioritatea. Acest grup este responsabilul producției simbolice de valori, a practicilor educative și de limbaj, a habitusurilor de consum și cultural. Confruntarea presupune mai multe paliere: concurența pentru deținerea capitalului (bunurilor), opoziția sau chiar lupta ideologică pentru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Își alege aliații: muncitorii, țăranii săraci și mijlocașii, intelectualii atașați și declanșează lupta Împotriva celor etichetați negativ. Dominanții dețin nu numai pârghiile conferite de locul În ierarhie, ci și capitalul simbolic care le conferă superioritatea. Acest grup este responsabilul producției simbolice de valori, a practicilor educative și de limbaj, a habitusurilor de consum și cultural. Confruntarea presupune mai multe paliere: concurența pentru deținerea capitalului (bunurilor), opoziția sau chiar lupta ideologică pentru câștigarea superiorității politice, promovarea unor mișcări sociale sau culturale, pentru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sunt Îndreptățiți să difuzeze valori și prestigiu, influență și putere. Iar consecința confruntării e o distincție netă, În funcție de accesul la resurse, practici și discurs. Grupul dominant deține totdeauna nu numai pârghiile conferite de locul Într-o ierarhie, ci și capitalul simbolic care-i conferă superioritatea. Este responsabilul producției simbolice de valori, al practicilor educative și de limbaj, al habitusurilor de consum, alimentar și cultural; deține capitalul (bani, valori, bunuri) care poate conduce la câștigarea superiorității politice, a promovării unor mișcări sociale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și putere. Iar consecința confruntării e o distincție netă, În funcție de accesul la resurse, practici și discurs. Grupul dominant deține totdeauna nu numai pârghiile conferite de locul Într-o ierarhie, ci și capitalul simbolic care-i conferă superioritatea. Este responsabilul producției simbolice de valori, al practicilor educative și de limbaj, al habitusurilor de consum, alimentar și cultural; deține capitalul (bani, valori, bunuri) care poate conduce la câștigarea superiorității politice, a promovării unor mișcări sociale sau culturale. În funcție de locul Într-o piramidă socială
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
păcate, la noi, după eliberarea de autoritarism, majoritatea s-a „eliberat” și de constrângerile pe care le impuneau educația, reputația și haina bunului simț. Am câștigat cu toții libertatea exprimării și a mișcării, dar unii s-au debarasat și de bunurile simbolice care confereau distincție, originalitate, preeminență. Întâmplător sau nu, mai ales cei care nu au suferit În vechiul regim au găsit prilejul să renunțe la autoritatea bunului-simț. Ei au putut să-și dezvolte fără inhibiții proiectele de expansiune personală și de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-i poziția și situându-l În raport cu alții. Identitatea se definește deci prin apartenența individului la diferite grupuri, organizații și comunități. Acestea Îi asigură persoanei un loc În structura socială existentă, În raport cu diferite coduri și norme de clasament care fondează ordinea simbolică. Identitatea se afirmă ca o instanță de referință Între imaginar și real, Între timpul cronologic al istoriei și cel trăit, Între personal și social. Subiectul social, așadar, nu poate fi un produs izolat, coerența identitară nu Înseamnă invarianță, unitatea și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și stabilitatea sinelui nu reprezintă un nod rigid; dar nici incorporarea fără reflecție proprie și evaluare personală a presiunilor externe. Tratăm identitatea nu ca pe o realitate substanțială, stabilă, ontologică, ci ca pe o construcție reprezentațională, ca pe un spațiu simbolic producător de acțiune. Identitatea propune un cadraj sociocognitiv: loc al reprezentărilor și categorizărilor Împărtășite, reperabilă În discursul actorului social și În opiniile sale. Identitatea socială se construiește totdeauna prin raportare la un context, la un sistem de credințe și de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și discontinuitate, o acțiune continuă de (auto)transformare, traversarea unor experiențe de viață, interacțiune cu contextul (politic, social, ideologic, cultural), implantarea Într-un teritoriu dat; o dinamică personală de articulare la un context, o muncă de construire a unui spațiu simbolic; o intersectare a socialului (reprezentat de instituții, colectivități, grupuri) cu individualul, reunind reprezentarea de sine și de altul Într-o concepție coerentă asupra existenței. În măsura În care construirea identității se realizează prin transmisie culturală, ancorare ideologică și practici sociale, prin asumarea unor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la colectiv, de la singularitate la alteritate. Dar și autotransformare, traversarea unor experiențe de viață, interacțiunea cu contextul (social, economic, cultural), implantarea individului În teritoriul germinativ; o dinamică personală rezultând din dialogul cu lumea, o muncă de construire a unui spațiu simbolic, reunind imaginea de sine și de alții Într-o interpretare proprie. O existență „obiectivă” (juridică, socială și psihică), dar și autopercepția acestei situații, subiectivitatea; sentimentul aparținerii În coliziune cu ideea de efemeritate și vulnerabilitate. Asimilare a contextului cultural și a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Biserica Ortodoxă. Arhimandritul Mihail Îmi dezvăluie „un altfel de Sadoveanu”, văzut prin dimensiunea religioasă a operei sale. Universul său spiritual, complex, plin de elemente biblice, poate fi Întâlnit În multe dintre scrierile sale. Biserica, viața ei socială, rânduiala liturgică, limbajul simbolic utilizat În acest spațiu se regăsesc În multe dintre romanele sale. În Anii de ucenicie mărturisește că Biblia a fost unul dintre izvoarele fundamentale ale formației sale umanistică și chiar scriitoricești. Valorile creștinismului ortodox le Întâlnim În mai multe opere
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fără ca atenția să le fie distrasă de cîntăreți și muzicanți, care sînt închiși într-o tribună. La început, biserica este decorată sobru, cu o fațadă destul de severă, cu un fronton și o cupolă în care s-a văzut o semnificație simbolică. Dar foarte curînd, acest gust pentru sobrietate dispare în favoarea etalării bogăției în scopuri pastorale. Bisericile baroce au o decorație somptuoasă în care predomină aurul și marmura. Nimic nu este prea frumos pentru a-1 slăvi pe Creator și pentru a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acesta triumfă odată cu Contrareforma la Praga, Viena, München. Arta italiană este susținută aici de o aristocrație rurală care construiește castele și biserici destinate să-i arate puterea, și de iezuiți și capucini care, în construcțiile lor, folosesc din plin arsenalul simbolic arhitectural și imaginile apărătorilor credinței catolice. În partea meridională a Țărilor de Jos, rămasă catolică, arta barocă găsește un teren favorabil și pe cel mai mare pictor al său: Peter-Paul Rubens. După o lungă ședere în Italia, el se instalează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Franța, această criză are un nume: Fronda. Ea izbucnește într-un moment de relativă relaxare a puterii. Autorității severe a unui Richelieu sprijinit de suveranul său îi ia locul prezența suspicioasă a cardinalului Mazarin, care nu poate conta pe sprijinul simbolic al unui rege minor și al unei regine mamă fără autoritate. Protest al săracilor împotriva fiscalității regale, tentativă a marilor nobili de a recuceri bunăvoința suveranului, ca și un rol în afaceri și încercarea ofițerilor regali de a controla activitatea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sculptori primesc importante comenzi la Paris sau Versailles. Scriitorii și artiștii sînt invitați să creeze pentru serbările regale și primesc pensii dacă știu să atragă atenția regelui. Hotărîrea luată în 1665 de către rege și de Colbert privind fațada Luvrului este simbolică: proiectul clasic al lui Claude Perrault este preferat celui baroc al lui Bernini. Preferințele regale se extind prin adeziune sinceră sau imitație servilă la întreaga aristocrație și burghezie. Paznici ai acestui "bun gust", asigurînd activității culturale o direcție foarte oficială
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
stabilită. Apărute în Franța, aceste schimbări vor transforma profund, în următorul sfert de secol, întregul continent. Revoluția franceză și Europa Într-o Europă în care influența franceză este considerabilă, evenimentele din 1789 au un ecou deosebit. Pe tot continentul, caracterul simbolic al Revoluției franceze impresionează elita intelectuală luminată, obișnuită să considere Franța drept călăuza ideilor noi. Astfel, căderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, este considerată drept începutul prăbușirii despotismului și abolirea privilegiilor care anunță o eră nouă în istoria omenirii. Tradusă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să, denun?are care se �nscrie �n contextul ideologic al �teoriei critice� a ?colii de la Frankfurt privind rolul socio-politic acordat intelectualilor (Gouldner, 1979). �Sociologia sociologiei� devine un c�mp de analiz? privilegiat (Friedrichs, 1970; Gouldner, 1971, 1976). Avatarurile interac?ionismului simbolic Contrar behaviorismului epocii sale ?i sub influen?a pragmatismului, G.H. Mead ar?ta, �n anii dou?zeci, c? efectele mediului social asupra comportamentelor individuale trec prin interpretarea de c?tre actori a simbolurilor n?scute �n interac?iuni ?i traduse
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iuni ?i traduse �n roluri (C.H. Cooley) a c?ror interiorizare permite �sinelui� (Self) s? se construiasc? ?i s? st?p�neasc? procesele interac?iunii. Succesorul s?u la Universitatea din Chicago, Herbert Blumer, formulase �n 1937 paradigmă �interac?ionismului simbolic�: realitatea social? este o sum? de ac?iuni individuale �ntreprinse de c?tre actori �n situa?îi sociale pe care ei le interpreteaz? prin referire nu la o cultură comun? ?i stabil?, ci �n �n func?ie de conduitele celorlal
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mult, modelul dramaturgic este fundamental antipozitivist atunci c�nd refuz? s? dea ac?iunii sociale un alt sens dec�ț cel produs �n cursul ac?iunii �ns??i. ��Curentul �etnometodologic�. Paradigmă interac?ionist? se radicalizeaz? aici fiindc? �ns??i ordinea simbolic? devine contingent? [22]. Garfinkel, fondatorul acestei paradigme la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) a re?inut din �nv???m�ntul newyorkez al lui Schutz (1967) c? realitatea social? este o construc?ie colectiv? a actorilor care, cu toat? specificitatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu s�nt cu necesitate con?tiente ?i ra?ionale) cerute de actualizarea habitusului lor �n situa?îi particulare. Studiul atitudinilor ?i al practicilor culturale (1979; Bourdieu ?.a. 1965, 1966) este privilegiat din cauza strategiilor adoptate pentru st?p�nirea capitalului simbolic care confer? tuturor celorlalte capitaluri eficacitate social?. Revista Actes de la recherche en sciences sociales, creat? de c?tre Bourdieu �n 1975, constituie organul de ap?rare ?i de ilustrare a acestei paradigme a c?rei evolu?ie, de la un determinism
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p?r?ile sau cauza cu efectul. ��ntoarcerea la actor� este general? dup? apusul structuro-func?ionalismului; �holismul� este acum du?manul, iar interac?iunea � celulă germinativ? a socialului. Acest aggiornamento �mbrac? �ns? forme radicale �n anumite curente ale interac?ionismului simbolic ?i ale individualismului metodologic, p�n? la punctul �n care pare s? se pronun?e inexisten?a �sistemului�. c? ne putem a?tepta la emergen?a unor modele mai complexe ?i mai nuan?ațe dec�ț cele propuse p�n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]