12,131 matches
-
planuri să meargă la București ca să fie alături de ei, eventual să fie ajutat.). Rezultă discuții repetate între cei doi frați pe tema București și Veronica Micle, discuții pe care Hanrieta le raportează Comitetului de la Iași. 4 februarie: „Nu m-am supărat de loc că-mi cereți socoteală de banii ce mi i-ați trimis, ci cu mulțumire vi-o dau precum urmează: 400 franci ce mi i-ați trimis de la d-nul Cuza și 400 produși de concertul din Iași i-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a mai scris. D-lui Maiorescu nu i-a scris să-i tipărească a treia ediție, zicându-i că, de nu va putea căpăta pensia, va tipări o ediție nouă și atunci își va procura mulți bani. El e cam supărat pe d-nul Maiorescu, pentru că i-a scris recomandat rugându-l foarte călduros pentru biblioteca lui și niște manuscrise pe care el ar voi să le mântuie și nici un răspuns nu a primit până acum. Scriind doctorului, el nu pomenește
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este atât de importantă ascultarea activă, în loc să presupunem că impresiile noastre sunt corecte și să răspundem ca atare, având această deprindere vom fi capabili să ne asigurăm că am decodificat corect Dacă în exemplul cu muzica gălăgioasă răspundem: "Te-ai supărat pe mine, nu-i așa?", atunci emițătorul mesajului ne va spune probabil: Nu, nu vreau decât să reduci sonorul". A asculta activ înseamnă deci a comunica emițătorului ce înseamnă pentru noi mesajul său. Acest lucru îi permite să-și dea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
că a avut o discuție mai tare cu sora ei. De obicei, i-aș fi dat un sfat de genul: "N-ai decât o soră, ar trebui să te împaci mai bine cu ea", dar am răspuns: "Simt că ești supărată". Și de fiecare dată când a spus ceva m-am străduit să ascult activ - chiar dacă muream de dorința de a-i da niște sfaturi. A fost fantastic! Mi-a împărtășit gânduri și sentimente pe care nici nu bănuiam că le
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
răspuns la salut. După aproape o săptămână, în care atitudinea ei a rămas neschimbată, Dave i-a spus: "De cinci zile îți zâmbesc și te salut și tu nu-mi răspunzi deloc. Cred că am făcut ceva care te-a supărat. Am dreptate?" "Vai, nu, deloc, Dave - a răspuns fata. Bunicul meu a murit săptămâna trecută și n-am mai fost în stare să mă gândesc la nimic altceva". Dacă Dave n-ar fi folosit tehnica ascultării active a mesajelor non-verbale
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să-l privească primul în ochi, să vorbească primul, să facă primul invitații. Și cum majoritatea celor cu care fac cunoștință așteaptă și ei o invitație, toată lumea se simte frustrată. Dacă îi ascultăm pe acești oameni, îi vom auzi mormăind supărați în sinea lor, cum că "lucrurile parcă niciodată nu se leagă", deși ar fi mult mai potrivit să spună: "Nici măcar nu încerc vreodată". Majoritatea bărbaților și femeilor care dezvoltă relații încununate de succes cu alții depun eforturi constante pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
răspund în manieră defensivă. Putem reține patru asemenea modalități. Astfel, unii încearcă să evite critica, ignorând-o, refuzând discuția, schimbând subiectul sau plecând. Iată cum a terminat Steve un dialog cu soția sa, după o petrecere. BEVERLY: Steve, sunt tare supărată pe tine. STEVE: Dumnezeule, tu zici că ești supărată? Ia închipuie-ți cum trebuie să se simtă soțul lui Mary! BEVERLY: Nu despre asta vreau să vorbesc. Vreau... STEVE: (ieșind cu spatele) Uite, nu știu ce poate fi de data asta, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
am făcut de-mi spui că nu-mi pasă? Când nu le-am băgat în seamă? în ce împrejurări m-am făcut de râs? De ce crezi că ar trebui să stau mai mult pe-acasă? Cum mă comport când te supăr? Atunci când îl ajutăm pe celălalt să-și clarifice observațiile, solicitarea unor detalii se poate face sugerându-i posibile obiecții la adresa noastră și întrebându-l dacă acestea constituie pentru el vreo problemă. Și, deoarece scopul este de a-l înțelege pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
putea să ai dreptate. (Acceptă dreptul la opinie al celui care critică). TATĂL: De ce vrei să locuiești acolo? STEVE: Cred că o să-mi placă să locuiesc lângă ocean. Și vreau să devin puțin mai independent. Se dezvăluie. ) TATĂL: Steve, o superi pe maică-ta și-ți bați joc de tot ce am realizat noi. STEVE: Tată, îmi dau seama cum vezi tu lucrurile. Mulți, la vârsta mea, se revoltă orbește împotriva părinților. Dar nu e cazul meu. (Acceptă dreptul la opinie
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și iar, oferindu-ne nenumărate motive atrăgătoare și criticându-ne dacă refuzăm. Aceștia cred că dacă încearcă de mai multe ori și cu insistență ne vor obosi, și vom trece de partea lor. Dacă însă vom ceda, probabil ne vom supăra pe ei si vom fi dezgustați și de propria noastră persoană. Din fericire, există o tehnică ușor de învățat care ne permite să stăvilim până și cea mai insistentă încercare de manipulare. Ea se numește tehnica "discului stricat", pentru că ne
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ei, dar diseară vreau să ies cu Rolls-ul. (Acceptă adevărul si folosește tehnica "discului stricat". ) GARY: Unde mergi de e atât de important? BILL: O duc pe Maggie la un film. Se destăinuie. ) GARY: Sunt sigur că nu s-ar supăra dacă v-ați duce cu mașina mea BILL: Da, e posibil, Gary, dar diseară vreau să ies cu Rolls-ul. (Acceptă dreptul la opinie al celui care critică și folosește tehnica "discului stricat". ) GARY: Bill, dar tu mi-ai mai împrumutat
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de limbaj). Odată abandonate idealizarea vieții și transfigurarea prozaismului realității în sensul aspirațiilor romantice, în pagină sunt aduse abisul sufletesc, descurajarea în fața lipsei de țel spiritual, golirea de sensuri înalte a dragostei, creației, chiar a existenței. Versurile, senine altădată, devin „supărate rău”, iar poetul se preschimbă dintr-un abstras trăind în turnul de fildeș într-un revoltat de stirpe romantică, ce nu mai crede în ieșirea din zodia răului. Nu e de mirare că Ț. cultivă acum, cu oarecare insistență, poezia
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
cu umor, anchetarea autorului de către sfatul cetății - autentică pagină dramatică, în care schimburile de replici comunică tensiunea situației. Portretul apare mai ales sub forma caracterizării morale: protopopul Vâlcu, „om cam trufaș și slab de minte”, transformă răul în obișnuință și supără tot orașul cu ale sale „lucruri proaste”. Nu lipsesc nici comparațiile și alte procedee retorice obișnuite în scrierile religioase. Este remarcabilă însă expresivitatea limbii, dată de utilizarea naturală a limbajului popular, nuanțat și colorat de arhaisme și combinații lexicale, metaforice
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
introdus în toamna anului 1947. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat destulă voință și destulă luciditate pentru a nu mă lăsa prins în capcană de ademenirile acestui nou regim. Purtarea majorității coreligionarilor mei m-a surprins și m-a supărat, făceau jocul unui partid care, de altfel, avea să se descotorosească repede de ei. Am suferit alături de atâția alții, am fost dat afară din casă și barou și am dus-o foarte greu din punct de vedere material și sufletesc
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Fănică. (șede pe canapea, cu spatele spre fund.) Tipătescu: (uitându-se la ceas) Atuncea treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă i vorbă coanei Joițichii nu-i așa, nene Zahario? Să fie așa de bună să nu se supere dacă om întârzia de la dejun... avem ceva politică de vorbit între bărbați. Pristanda: Ascult, coane Fănică. (Pristanda pleacă spre fund. Tipătescu se întoarce spre Trahanache și coboară. Când Pristanda vrea să iasă prin fund, ușa din dreapta se deschide puțin, Zoe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Pristanda Pristanda: (după ce s-a asigurat că Tipătescu s-a depărtat, coboară degrab') Coană Joițico! Zoe: (tresărind) Ai! Ghiță! Iar m-ai speriat... Ce e? Ce vrei? Du-te! Lasă-mă-n pace! Pristanda: Sărut mâna, coană Joițico, nu vă supărați. (foarte cu binișorul.) Este cineva,... cineva, pe care-l știți d-voastră bine,... așteaptă aici... ar voi să vă vorbească... dar numai d-voastră... De-aia eu l-am trimis pe conul Fănică la telegraf, pentru ca să rămâneți d-voastră singură
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
femeii.) Eu, coană Joițico, am găsit o scrisoare. Zoe: Pe care ai lăsat-o să ți-o fure onorabilul d. Cațavencu... Cațavencu: (zdrobit) Doamnă! Cetățeanul: Las-o aiai;... am mai găsit una!... Zoe: Ei, ce-mi pasă! Cetățeanul: Nu vă supărați, coană Joițico, să vedeți... nu v-am spus tot. Eu până să nu intru în politică, cum am zice, care va să zică până să nu deviu negustor și apropritar, am fost împărțitor... la poștie... mă cunoaște conul Zaharia! Zoe: Ei! Ieși odată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ca și cu bărbații. Și am spus: „Mamă, datoria mea este să merg cu ele”. „Da’ acum ai ieșit din dispensar, ești bolnavă”. „Mamă, dacă astea tinere nu luăm atitudine, voi sunteți bătrâne, nu?” Și știu că mama s-a supărat pe mine, că am ales să intru la izolator, cu celelalte. Și vreau să spun că a venit comandantul, m-a luat de piept și mă zgâlțâia, că dacă m-ar fi lovit de paturile de fier, acolo rămâneam lată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știam. Abia când m-am eliberat am aflat că trăiește, că, mă rog, o crește soacră-mea și că soțul meu o divorțat și s-o căsătorit cu trei luni Înainte de-a mă Întoarce eu... Eu nu m-am supărat. Nașul a spus: „Vrei să te Împaci cu el?”. Și-am spus: „Lasă-l să fie fericit. Dacă m-ar fi așteptat, m-aș fi Împăcat pentru fetiță... Dar din moment ce el s-a recăsătorit cu-o persoană frumoasă, tânără”... Eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vișovan a fost șeful lotului și a luat cea mai mare condamnare. Și, așa rețin, că au fost condamnări de la doi ani la zece ani... Eu am luat trei ani și Gheorghe Andreica a luat doi ani... Și era foarte supărat și striga În gura mare că de ce i-o dat numa’ doi ani. Vroia să primească și el mai mult... Care a fost prima Închisoare În care ați fost Închis? De la Cluj am fost duși În Jilava... Primeau deținuții și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au băgat Într-o celulă unde eram singur. Și am stat singur În celulă, domne, o zi, două, trei, patru... nici nu mai știu. Nimeni n-a stat de vorbă cu mine, nimeni nu m-a chemat... Eram atât de supărat... Domne, cel puțin să mă Întrebe de ce sunt acolo... Ce mă deranja mai tare era că știam că și doamna mea-i amestecată În toată treaba... și nu știam de soarta ei nimica. A patra sau a cincea zi, sunt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
hârtii unde apar eu, deci ca să pot să confrunt. Și-am Început să citesc dosarul ’cela și-ntr-un loc, domne, nu recunosc semnătura mea. Anchetatorul scria procesele-verbale, eu numa’ semnam. Și nu recunosc semnătura și-i spun: „Nu vă supărați, da’ aicea nu-i a mea”. „Cum? Eu nu pot să fac nimica până mâine, până nu vine anchetatorul.” A doua zi a venit anchetatorul, l-au adus și pe procuror. „Cum poți să spui că Securitatea face așa ceva, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
29 de ani. Eu din fire-s optimistă, Îs sangvină... Și mă gândeam... Și nu știam dacă să râd sau să plâng... Și am Început să zâmbesc la capetele acele’ care se uitau la mine și am zis: „Nu vă supărați că v-am trezit, că v-am deranjat din somn”. Ha, ha! Și șefa o zis: „Nu-i nimic, suntem obișnuite, că nu știu câte o intrat până acuma. Dar știi ce fericită sunt că văd pe cineva că intră râzând În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Restul bea apă sărată, că de-aia ne da. Dumneavoastră ați fost la izolare? Da, am fost și eu. Vine Într-o dimineață un sergent-major și zice: „Care Îi Pop Ioan?”. „Eu.” „Pătura și la izolare!” „Domn major, nu vă supărați, da’ eu n-am fost Întrebat de când sunt aici, nici ce condamnare am, nici numele nu mi l-o Întrebat, nici tata, nici mama, nici câți ani am, nici nimic.” „Da’ tu ești Pop Ioan?” „Da.” „Ieși afară, dă-te
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fugă, numai În afară nu avea voie... Și se ducea după rădăcina aia de stuf ș-o mânca, și zice către mine: „Auzi, dom’le, ia gustă și matale să vezi ce bună e!”. Dar eu Îl Întreb: „Nu vă supărați, da’ ce e asta?”. Zice către mine: „Biscuite de baltă”. „Doamne, Maica Domnului! Io de asta n-am auzit.” „Biscuite de baltă.” Nici În gură nu am băgat... Dar nu vă era foame? Ba da, da’ eu nu puteam să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]