114,975 matches
-
râului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic, Șarba, "Valea Plopilor" și "Valea Șerpuită") și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în Depresiunea colinară a Transilvaniei. Acesta include rezervația naturală Dealul Zackel. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în Depresiunea colinară a Transilvaniei. Acesta include rezervația naturală Dealul Zackel. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
a Transilvaniei. Acesta include rezervația naturală Dealul Zackel. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 367 hectare. Situl prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
o suprafață de 367 hectare. Situl prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate comunitare; astfel: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Ținutul Pădurenilor este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestulul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Timiș), pe teritoriile administrative al comunelor Bunila, Bătrâna, Cerbăl, Lunca Cernii de Jos și
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
leagă localitatea Voislova de Rusca Montană. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Poiana Ruscă. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
încadrată în bioregiunea alpină a Munților Poiana Ruscă. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 7.174 hectare. Acesta include rezervația naturală Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei. Situl a fost creat în scopul protejării biodiversității
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
de 7.174 hectare. Acesta include rezervația naturală Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei. Situl a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum") aflate în nord-estului masivului Poiana Ruscă (grupă montană aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
mai mare, Clăire Hosterman, care s-a născut în 1989. Bunicii materni sunt Bob și June Wallace, în timp ce bunicii paterni sunt Philipe și Florența Hosterman, care au murit. La vârsta de opt ani, ea a început să joace în teatru comunitar. Cand Cameron a avut paisprezece ani, s-a mutat în Los Angeles pentru a deveni actrița. A fost elevă la Burbank High School și a cântat în Național Championship. Începând cu 2013, Cameron a jucat rolul principal dublu în Liv
Dove Cameron () [Corola-website/Science/332529_a_333858]
-
la momentul oportun, a interveni fulgerător. Aceasta-i cheia succesului de la Berezina. Lovitura fatală! Tolstoi în 1862 În partea întâi, fulgi disparați, ici și colo, se constituiau, conform unui vocabular cunoscut de la Strehler la Pintilie, în imagine discretă a fericirii comunitare pe fond de "iarnă poetică", în schimb, în partea a doua, ei cad abundent în valuri, evocând pe de o parte iarna rusă care va explica, parțial, înfrângerea lui Napoleon, și pe de alta, indiferența naturii la zbaterile spasmodice ale
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]
-
nu ca pe o cifră absolută, ci în raport cu numărul de spectacole prezentate în 2016. Am avut săli arhipline și încasări aproape duble față de cea de-a IV-a ediție. De asemenea, festivalul continuă să-și păstreze un foarte important scop comunitar, reprezentând un loc de întâlnire al tuturor cetățenilor orașului. În Cluj există în continuare un soi de separatism al comunităților etnice, sociale, religioase și de vârstă, o segregare care ar trebui dizolvată prin dialog și întâlniri. Interferențe este un prilej
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Tompa Gabor: „În alertă, omenirea caută un loc în care să poată trăi în pace și liniște” () [Corola-website/Journalistic/105799_a_107091]
-
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV A și IV B, unde este menționată ca "Coluber caspius"), fiind considerată o specie de interes comunitar și național care necesită o protecție strictă.
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III).
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Cheile Cernei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Poiana Rusca (grupare montană aparținând lanțului Carpatic al Occidentalilor), în vestul județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Bunila, Lunca Cernii de Jos și Toplița. Zona
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Poiana Rusca (grupare montană aparținând lanțului Carpatic al Occidentalilor), în vestul județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Bunila, Lunca Cernii de Jos și Toplița. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
comunelor Bunila, Lunca Cernii de Jos și Toplița. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aceasta include rezervatia naturală omonima (2 ha). Situl reprezintă o arie naturală (abrupturi stâncoase, păduri de foioase, păduri în tranziție
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în nord-vestul Olteniei, pe teritoriul județului Vâlcea. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică a județului Vâlcea (în apropierea limitei de granița cu județele Sibiu și Hunedoara), pe teritoriul administrativ al comunei Malaia, în imediata apropiere de drumul județean
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
județului Vâlcea (în apropierea limitei de granița cu județele Sibiu și Hunedoara), pe teritoriul administrativ al comunei Malaia, în imediata apropiere de drumul județean (DJ701D) care leagă satul Ciungetu de drumul național DN7A. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
care leagă satul Ciungetu de drumul național DN7A. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și bazinului superior al râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.887 hectare. Acesta se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară Pădurea Bârnova - Repedea și include rezervațiile naturale Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași. Aria naturală se află în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Ducă și Tomești; și pe cel al municipiului Iași. Aceasta
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Ducă și Tomești; și pe cel al municipiului Iași. Aceasta este străbătuta de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bârnova și include rezervațiile naturale: Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]