1,838 matches
-
mele). În această tipăritură găsim lucruri interesante asupra luptei dintre pompieri și armata turcă în ziua de 13 septembrie 1848 pe dealul Spirei. Dar să vorbească Beizadeaua: „Câteva săptămâni mai târziu - [în urma revoluției care a răsturnat pe George Bibescu] - comisarul împărătesc Fuat efendi, convocând a doua zi după sosirea sa pe locuitorii Capitalei în delegațiune pe câmpia Cotrocenilor, nici suferințele, nici prescripțiile medicilor nu mă putură ține în casă. Una din acele presimțiri ce ne vin nu știm de unde, dar a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe care Orientul pare că o imprimă oamenilor ca și monumentelor sale. Afară de rari cuvinte schimbate pe șoptite de către oameni din mulțime asupra prezenței acestor trupe, totul se petrecu în regulă, până în momentul când comisarul imperial, după ce a citit firmanul împărătesc, proclamă caimacămia d-lui Cantacuzino. Însă atunci, printr-o mișcare spontană și repede ca și o manevră militară, adunarea se împărți în două câmpuri: unii înșirându-se de partea lui Fuat-efendi și a caimacamului și urmându-i spre a forma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care sublinia semnificația spirituală și politică a acestui act: Pentru a curma și desdătoși acele îndătorite legături și aninări ce au avut mănăstirile, schiturile și alții din partea bisericească cu eparhiile și stăpânitorii părții bisericești din țări străine de peste hotarul țărilor împărătești... iată acumu întru auzul tuturora putem și-l așezăm pe Dosoftei exempt episcope atât cinului calugăresc de pre la toate mănăstirile, cât și a părții duhovnicești a mirului. Ce dară atât mănăstirile, cum și partea duhovnicească a mirului, cu toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
precum și faptul că în subordinea și administrarea acestuia intrau toate proprietățile ecleziastice din Bucovina. Prin proclamație se cerea egumenilor și călugărilor din mănăstirilor, ca și protopopilor și preoților să se supună și întregul cler bucovinean să dea ascultare tuturor poruncilor împărătești ce vor fi primite prin episcop și consistoriu 52. Pe linia reformelor iosefiniste începute în partea vestică a monarhiei 53, ce vizau reducerea numărului de mănăstiri și secularizarea averilor acestora, se stabilea drept sarcină a Consistoriului Bucovinei întocmirea de inventare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Consiliul Gubernial"86. Numai peste câteva zile, pe 22 februarie 1791, boierul bucovinean revenea înaintea împăratului cu un alt memoriu în 15 puncte, în care, după ce sublinia că referentul curții, contele Odonel, a fost cauza nenorocirilor sale, încheia cerând milă împărătească și repararea nedreptăților făcute 87. Totodată, căutând obținerea sprijinului unor persoane influente pentru satisfacerea revendicărilor sale, Balș și-a pledat cauza pe lângă o serie de oameni de cultură, precum profesorii Universității din Viena, Sonnenfels sau Watteroth, ca și pe lângă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
luministe, căpitanul Bucovinei încerca, prin intermediul bisericii ortodoxe, să lămurească părinții din cadrul comunităților ortodoxe rurale să-și trimită copiii la școală și să împrăștie suspiciunile populației, precizând facilitățile și avantajele ce puteau decurge pentru părinți și copii, de pe urma procesului instructiv-educativ: "scoposul împărăteștii măriri, prin care milostenie, iaste ca să învețe copiii voștri a cunoaște pe Dumnezeu (...) și ca să știe ce iaste binele și ce iaste răul, că să poată fi oameni de cinste și ca să să poată ține cu învățăturile lor în stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și poruncilor împărătești"124. În realizarea practică a procesului instructiv-educativ, accentul era pus în principal pe învățământul elementar, specificându-se în mod clar, pentru a îndepărta unele stări de nemulțumire apărute, atât la nivelul familial, cât și al grupului socio-uman dominant economic, al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Moldova, unde a rămas pe parcursul a mai multe luni de zile. În cele din urmă, în anul 1804 s-a încheiat la Lemberg contractul dintre statul austriac și Teodor Mustață și asociații săi. În schimbul sumei de 331.000 lei împărătești, cumpărătorii primeau un număr de 44 de moșii și părți de moșie situate in Moldova, proprietatea Fondului bisericesc din Bucovina 272. Curtea din Viena și autoritățile centrale au primit tot felul de reclamații împotriva acestei vânzări, care au fost trecute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cunoaștem, consilierul gubernial Balș a renunțat în același an la administrarea părților sale de moșie, vânzându-le, conform contractului încheiat la Iași, în februarie 1812, nepotului său de frate Iordachi Balș, armaș, pentru suma de 6.250 de galbeni buni împărătești de aur, cu un adaos de 10 parale de fiecare galben, bani ce urmau a-i fi plătiți la Iași sau la Cernăuți, prin intermediul negustorului Iosif Schnirch 286. În condițiile în care în Moldova nu existau registrele de stare civilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe-acolo Feciorul unui împărat Cu ceata de curteni, cu arcuri Și cu ogarii la vânat. Dă-mi mie cerbul tău bătrâne, Îți dau pe el tot ce dorești. Nu-l dau chiar de mi-ai da pe dânsul Comorile împărătești! Te duc la curtea mea bătrâne, Cu baba ta, vă fac boieri. Dă-mi cerbul tău, cu steaua-n frunte Că-ți dau și cinste, și averi. Nu-mi trebuiesc averi și cinste, Sunt prea bătrân și nu gândesc, Iar
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
față de ceilalți, este blând, răbdător, conciliant. Un astfel de «om», în adevăratul sens al cuvântului, este agreat de toată lumea.” Creștinul este un om care păstrează în toate simțul măsurii, pentru că a ales în viață calea de mijloc, adică o „cale împărătească”. E foarte bine că în România post decembristă s-au construit multe biserici și încă se mai înalță lăcașuri sfinte. De asemenea, este îmbucurător faptul că se studiază religia în școli ca disciplină, contribuind din plin la zidirea sufletească a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și cu iarbă grasă. Aici se găsesc atât de mulți boi de soiul acesta, încât ei sunt îndestulători nu numai pentru hrana locuitorilor, dar și pentru plata grelelor tributuri pe care turcii au obiceiul să le ceară de la aceștia”. „Boii împărătești” sunt indicați ca o fostă obligație fiscală a poslușnicilor Episcopiei de Huși, înainte de a obține scutirea. Dimitrie Cantemir aprecia, de asemenea, și alte animale domestice pentru rasa lor (oi, vaci), fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
binevoiți a primi osebita stimă și respectu ce v consacru. Preot ss. Gh. Chirilă.” Bisericuța modestă din lemn tip navă, fără pridvor, cu pronaosul și naosul formând o singură încăpere, cu altarul despărțit de o catapeteasmă din lemn, cu icoanele împărătești, avea tavanul căptușit cu scândură în formă de boltă, la fel și pereții exteriori erau căptușiți cu scândură pentru a apăra pereții de intemperii. Acea biserică veche s-a păstrat după mai multe reparații și adăugiri, până la sfârșitul secolului al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unitatea limbii și a poporului român. Funcționarea administrației era legată de existența unor dregători (funcționari) care aveau cunoștințe de scris, citit și socotit. Ei înscriau populația în „sămi„ , catastife, pentru a se cunoaște valoarea dărilor impuse, între care „birul”, darea împărătească, tributul către Poarta Otomană, ocupa un loc central. Toți cei care aveau cunoștințe elementare de învățătură le-au însușit într-o mănăstire, cu vreun călugăr mai răsărit. Tot acolo se pregăteau și preoții care și-au însușit ceva „sârbie” , descifrau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în mai 1812. Învins în război, Imperiul Otoman a cedat Rusiei un teritoriu ce nu-i aparținea și nici nu-l administra, teritoriu care făcea parte integrantă din Principatul autonom al Moldovei față de care Poarta își luase obligația - prin firmane împărătești (capitulații) - de a-l apăra cu armele în fața unei agresiuni străine. Răpirea Basarabiei, făcută prin forță, prin amenințare cu forța și ignorarea cu bună știință a tratatelor ce-i confereau Moldovei statutul de stat autonom și nu de provincie turcească
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la scrisoarea nr. 53.402 a B.N.R.) Domnule Viceguvernator, Răspunzînd adresei dv. nr. 53.402 din 11 decembrie 1916, vă comunic că puteți expedia în toată liniștea stocul metalic al Băncii Naționale la Moscova, spre a fi depus în Tezaurul împărătesc de la Kremlin, căci, deosebit de trimiterea de la Petrograd a unui tren special cu gardă puternică pentru transportul acestui stoc, ministrul Rusiei, dl. general Mossoloff, de față cu dl. Danielopol, s-a angajat a semna protocolul acestei operațiuni, așa cum ne va conveni
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ales ca mai de preț următoarele odoare, pe care delegatul guvernului le-a ridicat spre a le duce la loc de siguranță în mod provizoriu. Aceste obiecte sînt: A.Din Biserica mare: 1. una perdea cusută cu fir de la ușile împărătești; 2. perdeaua mare cusută cu fir de la pidvor; 3. două candele mici de argint. B.Din Paraclis: 4. cutia cu capul Sf. Grigore; 5. cristelnița de argint; 6. un taler de argint; 7. un chivot de argint; 8. una cruce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de pe stâncile lustruite de valuri, la „Gura Infernului” - loc de pelerinaj obligatoriu pentru toți vizitatorii sosiți la Cascais (am văzut scrijelit - se putea altfel?! - un „autograf” în rusă: Mașa y Vova, Tula -1999) -, gazdele ne-au invitat la o masă împărătească, într-o vilă cu faleze spre ocean. A fost un adevărat festin: pește oceanic preparat în mai multe feluri, salate din fructe exotice, vinuri portugheze etc., apreciate cu superlative de către toți scriitorii. I-am auzit pe CSI-iști aruncând glume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
locuitorii Cotunei Ipotesci multe lucruri în Biserica filială cu patroni Sfinții Voievozi 39. Cu această ocazie este reconstituit patrimoniul bisericii de la acea vreme: curpen de fier cu douăsprezece sfeșnice, cristelniță din tablă de fier galvanizat, perdea de lână la ușile împărătești, un rând de veșminte, o cădelniță, patru macaturi de lână, un lăicer de lână, o față de masă. Se menționează apoi faptul că biserica avea ușe jumătate steclă la intrare și că acoperământul bisericii, la acea dată, era de tablă 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mișcare mai lentă, ca și cum ar fi vrut să-și lase toată durerea din palme pe luciul fin al fustei. Mă retrag doi pași, pînă ajung cu spatele lipit de ușă, în timp ce doamna Teona vine spre mine, întinzîndu-mi mîna, cu grație împărătească. Pe deseară, Mihai... Voi cumpăra o sticlă de vodcă rusească și două pahare cu sticla groasă, pentru vodcă, așa cum ai tu... Îi iau mîna și i-o sărut, apoi, încet, o apropii. Doamna Teona aruncă o privire speriată spre ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu franzele. "O pîine proaspătă, gîndesc îmbătat de mirosul fraged al pîinii, simțind cum mi se pune un nod în gît. Un pachet cu unt, niște brînză... Fac și un ceai, beau și o gură de vodcă... Ah, ce masă împărătească va fi!..." Pe tejghea, în fața mea, apare o pîine stîlcită, cu coaja arsă și crăpată. Vînzătoarea, coafată în permanență, elegantă în halatul ei alb din relon, cu veșnicul surîs ironic pe buze, întinde mîna să ia bancnota de cinci lei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ochi de aur, stelele timide și tremurătoare. Pământ, aer și cerul asupră-le erau coprinse de același foc... Calul meu, fără preget și îmboldit, zbura poticnindu-se. Aproape de oraș mă coborâi de pe el... pusei lancea în șanțul de - alăturea drumului împărătesc, înfipsei de căciula mea o pană roșie și, suindu-mă pe cal, intrai în stradele aprinse din amândouă părțile ale orașului. Vuietul cel sălbatec al tobelor inamice, casele năruindu-se mistuite de flacări, prin ferestrele plesnite ieșind flacăra neagră - roșie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
disculț cum eram și, izbindu-l în coaste, începui să iau drumul înapoi pin oraș, flacărele erau mai domoale, stradele - pustii, și cadavrele erau pe - alocurea așezate claie pe grămadă. Călării repede până ieșii din oraș afară, unde, la drumul împărătesc, luîndu-mi lancea din șanț, scoțîndu-mi pana roșie din căciulă și dînd-o vântului, o apucai călare îndărăt spre munte, deși nu-nspre satul meu. Dedei de-o cale de munte pe care-ncepui de - a-mi mâna calul care, încet și poticnind
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pîn-în călcâie... Da, goală, albă ca omătul în acele sale îmbrăcate în purpură domnească. Nu-s eu floarea ta de zăpadă, Ștefane? Ea-i întinse mâna slabă, mică, fină pin gratii. - Ștefane! vezi tu regele evreilor! Gătitu-i-ai scaun împărătesc și schiptru pentru mînile lui ca să judece asupra Israilului ca Samoil judecătorul? Dar ai slăbit, tânărul meu amic, zise ea întristată privindu-l din nou, și pare c-ai îmbătrînit tare... de ce postești, să nu postești, făt-frumos ce ești. Dar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cap. 2. Ea era însărcinată, țipa în durerile nașterii, și avea un mare chin ca să nască. 3. În cer s-a mai arătat un alt semn: iată, s-a văzut un mare balaur roș cu zece coarne, și șapte cununi împărătești pe capete. 4. Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului, și le arunca pe pămînt. Balaurul a stat înaintea femeii care sta să nască, pentru ca să-i mănînce copilul, cînd îl va naște. 5. Ea a născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]