3,912 matches
-
În cazul reformei educaționale din România nu avem de-a face cu o „dezvoltare curriculară” (în ciuda pretențiilor unora dintre protagoniști), ci doar cu o serie de componente ale acesteia. b) Curriculum improvement înseamnă „optimizare curriculară”. Substantivul englez improvement este însă înșelător. El poate fi tradus și prin „îmbunătățire”, „ameliorare” sau „optimizare” - dar dintre cele trei posibilități de traducere, cea mai indicată este ultima. Din rațiuni pedagogice profunde, este necesar să avem în vedere „optimizarea curriculară” și nu doar „îmbunătățirea” sau „ameliorarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
europene, București, 1965; Biletul la control!, București, 1968; Pentru cel ales, București, 1968; Un om în agora, București, 1972; Ieșirea din labirint, București, 1973; Gustul sâmburelui, București, 1974; Raza de cobalt, București, 1979; Pumnul și palma, vol. I: O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de ceară, București, 1984; Vitralii incolore, București, 1985; Cenușa din ornic, București, 1988; Insomnia dragonului, București, 1989; Timpul lepros, București, 1992; Ieslea Minotaurului, București, 1993
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
volumele care vor urma: Poezii (1988), Paletă de amurg (1991), General Museum (2001). Amprenta timpului ajuns în impasul amiezii, moment simbolic ce desparte sensul ascendent al existenței de coborâș, este omniprezentă. Mișcarea e lentă, chipurile sunt fără umbră, farmecul liniștii înșelător: în oglindă câine, dublul său evocă „umbra altcuiva”, copleșitoare. Trecutul se poate transforma oricând în material exploziv: „Îmi este amintirea istorie de pulberi / atât de condensată și nici nu se îndură / să iasă din cutia blindată, de conservă, / decât zvârlind
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
culegere de optsprezece sonete, atât de legate între ele încât scrierea poate fi socotită un singur poem, poate fi văzută și ca o mică estetică normativă pentru uz propriu, un program clasicizant radical. Disprețuind „gloria lumească”, „secile vrăjiri a vremii-nșelătoare”, poetul se retrage „la umbra unui dafin”, sub scutul Minervei, „zeița clară ca flacăra”, „Senina”, „Eterna”, „mireasă și soră”, care îi dă puterea să-și „toarne chinul în marmoră cerească”. „Vechile otrăvuri” se preschimbă în „izbăviri”, „turburea viață” trece în
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
și forțarea stănesciană a limitelor limbajului (în cel de-al doilea) atestă sincronizarea formulei cu poezia generației. În următoarea etapă, marcată de versurile din Gramatică târzie (1977) și Soarele și uitarea (1985), imaginarul se deschide, în bun spirit echinoxist, invaziei înșelătoare a livrescului: ecartul sau consonanța dintre limbaj și lume, răsfrângerea limbajului asupra lumii sau doar asupra lui însuși constituie teme favorite ale meditației lirice. Practicând o poezie a poeziei, autorul e, totuși, mai puțin atras de mecanismele de funcționare a
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
lupte „mitice” în cadrul căreia, având de partea sa prestigiul incontestabil al șefului de școală, Lovinescu părea unicul erou civilizator. Poate fi atribuită, prin urmare, impresia de „discordanță” compozițională provocată de scrisul lui P. aspectului heteromorf al confluenței dintre „urmele” aluvionare, înșelătoare și persistente, ale convențiilor tradiționaliste și debitul, aflat în continuă ascendență, al „mareei” moderniste? În bună măsură, da. Pentru a răspunde însă pe de-a-ntregul întrebării sugerate de Perpessicius, trebuie prevenită, înainte de toate, o posibilă eroare logică. „Fluxul de autenticitate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
băiat furtunos”), neînțeles. Etichetată ca „poezie biografică”, antologia permite depistarea principalelor trepte lirice. Prima etapă este cea a spiritului insurgent, vocația contestației constituindu-se în element definitoriu: „Nu ne vom înghiți niciodată/ sub epiderma sfâșiată a zilei/ ascunși în avanposturi înșelătoare” (Veto!). Urmează, firesc, conturarea propriilor motive poetice, cu invocarea orgolioasă a modelelor: „Am văzut îngerii -/ copiii teribili ai epocii noastre/ reali ca o desprindere sau un efect al tristeții/ pe trotuare/ sfidând rețetele” (García Lorca, Brecht, Neruda și alții). Obsesia
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
chip împietrit, blocat într-o etichetă și un ceremonial inamovibil, un chip riguros ierarhizat („fiecare își cunoaște rangul”) și un mental impenetrabil. De aici, poate, și disimularea pe care chinezii o practică în diferite feluri („sunt însă șireți, mincinoși, vicleni, înșelători, bănuitori în orice lucru și întotdeauna bucuroși să-i amăgească pe străini, ca să le arate acestora cu cât întrec ei în înțelepciune toate celelalte popoare”), ca armă de apărare, s-ar zice, deși unii par a ajunge în acest plan
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
succesiune și se succedă în durată”, el distinge opt tipuri de timpuri sociale: 1. Timpul de lungă durată și încetinit, caracterizat prin faptul că trecutul este proiectat în prezent și viitor. Este timpul comunităților sătești, al comunităților etnice. 2. Timpul înșelător, sub aparența duratei lungi și a încetinelii, el ascunde virtualități de crize bruște și neașteptate. Este timpul specific marilor orașe sau al „publicului” politic. 3. Timpul cu bătăi neregulate între apariția și dispariția ritmurilor, caracteristic rolurilor sociale, atitudinilor colective și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în sensul larg al cuvântului (vecini, vânzători, viață asociativă) și profesionale. Explorarea tuturor acestor probleme împreună cu pacientul permite utilizare primelor elemente în cadrul efortului terapeutic de reconstrucție progresivă a legăturilor sociale. Forme clinice Denumirea de „fobie socială” ascunde, sub o mască înșelătoare, situații percepute în mod diferit de către clinicianul puțin familiarizat cu această tulburare. Forme limitate la una sau două circumstanțe sociale: ele se referă, cel mai adesea, la teama de a mânca, de a bea sau de a scrie în fața unei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ego-sintonic marcat: evitările sunt justificate prin absența dorinței de a merge în întâmpinarea celorlalți („N-am chef să merg la petreceri, sau să iau masa împreună cu colegii mei la cantina întreprinderii, mă plictisește lucrul acesta”), sau prin caracterul agresiv sau înșelător al acestora din urmă („De ce să fac eforturi pentru persoane care nu merită acest lucru?”). Acești pacienți prezintă, adesea, o puternică sensibilitate la respingerea socială, fie că este reală (fiecare poate trăi o situație de răcire a relațiilor sale sociale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
controversate. Dar în ciuda unor incertitudini și, uneori, chiar a unor probe contradictorii, acestea asigură cadrul de bază necesar pentru interpretarea realității. Aceasta este abordarea normală din științele fizicii, dar pentru criticul nostru ipotetic această abordare este suspectă - chiar periculos de înșelătoare - când este aplicată la domeniul comportamentului uman. Apărătorii cei mai înverșunați ai științelor politice vor recunoaște că nu ne-am realizat încă aspirațiile nomologice, că rezultatele noastre empirice sunt adesea parțiale, că aceste constatări nu pot încă stabili legi generale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
conduc la mai multe accidente. Acestea sunt fenomene sociale care nu rezultă din diferite motivații, ele apar în urma unui proces mecanic de cauză și efect. În continuare, există probleme de intenționalitate insuficientă sau incompletă (din care rezultă consecințele neintenționate), intenționalitate înșelătoare (falsă conștiință) și intenționalitate neexecutată (voință slabă). Cercetătorii pot să le interpreteze greșit. Aceștia pot chiar să interpreteze greșit un obicei. Ca urmași intelectuali ai lui Nietzsche, Marx și Freud știm că intențiile nu sunt întotdeauna raționale, sau întotdeauna evidente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ale Americii 1776, dar ce facem cu Africa de Sud la sfârșitul anilor ’80, unde au existat violență și proteste pe scară amplă, dar în final abolirea apartheidului s-a efectuat prin mijloace constituționale? Categoriile folosite de participanții politici înșiși pot fi înșelătoare. În funcție de scopurile urmărite, cercetătorul ar putea să nu dorească să pună în aceeași categorie autoproclamatul Partid Populist din Statele Unite (în anii ’1890) cu partidele numite la fel din Europa de Nord de azi, deoarece acestea au programe politice foarte diferite. În funcție de scopurile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
citiți literatura de specialitate. Examinați ipotezele oferite și modelul implicit din care au fost derivate ipotezele respective. Învățați din modelele elegante și extindeți-le la alte sfere de cercetare posibile. Respingeți modelele superficiale sau neplauzibile, căci acestea pot produce concluzii înșelătoare, chiar dacă par susținute de probele statistice. Aceasta este o temă la care voi reveni în concluziile cursului. I. Modele non-liniaretc "I. Modele non‑liniare" Modelul unei ipoteze cauzale liniare, după cum a fost prezentat în cursul anterior, se bazează pe o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
plus ca să-și exercite influența. O operaționalizare care ar depinde în totalitate de un singur indicator s-ar dovedi, foarte probabil, incompletă și astfel non-validă. În mod similar, numărul personalului înrolat care poartă uniformă ar putea fi o operaționalizare foarte înșelătoare a puterii militare dintr-o țară, căci aceasta ar neglija aspectul privind promptitudinea de luptă și sofisticarea tehnologică a armamentului său. Uneori, operaționalizarea furnizează și o definiție practică pentru o variabilă. Aceasta stabilește ce se înțelege în mod empiric prin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Totuși, posibilitatea unor erori de calcul ne avertizează împotriva unei astfel de precizii aparente. Este, probabil, mai exact să spunem că guvernul e susținut într-un raport aproximativ de doi la unu. Orice alt rezultat mai explicit ar putea fi înșelător. Există de asemenea, după cum am văzut, posibilitatea ca erorile de date să apară din cauza faptului că lumea reală nu este întotdeauna îndatoritoare, în mod intenționat sau neintenționat, cu informațiile pe care le căutăm. Ne străduim să fim ingenioși în definirea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
univariată. Primul exemplu se referă la relația dintre eșantionul de observații și populația sa constituentă. Este oricând posibil să obținem anomalii în rezultate, în cazul în care un anumit eșantion nu are date reprezentative pentru populația respectivă și este astfel înșelător. Testarea semnificației utilizează mărimea eșantionului și erorile sale standard pentru a estima probabilitatea ca tiparul observat să fie cu adevărat semnificativ, în comparație cu afirmația alternativă care ar susține că tiparul din date nu are nici un sens mai general. Astfel, aceasta facilitează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un anumit partid nu este o variabilă continuă; o națiune oarecare este membră a unei alianțe sau nu; este în război sau nu. Tehnicile de estimare liniare, care se bazează pe noțiunea că Y este o variabilă continuă, ar fi înșelătoare și incorecte din punct de vedere conceptual. Estimările de tip logit și cele de tip probit sunt metode elaborate pentru variabilele dependente care nu sunt continue, și au scopul de a preciza dacă o schimbare în X produce un rezultat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a ne ghida selectarea de observații. Aceasta nu se datorează unui interes intrinsec, sau unei imaginații holistice. Aceasta se datorează faptului că tehnicile de selectare aleatorie din cazul unei cercetări cu număr mare de cazuri n ar putea produce rezultate înșelătoare în această situație. Astfel, în comparațiile calitative ne ocupăm în mod particular de scenariile de investiții străine din România, sau de mijloacele de utilizare a experților în Departamentul Agriculturii al S.U.A., sau de strategia care vizează loialitatea electoratului Partidului Laburist
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
există nici o formulă pentru afirmarea relevanței generalizate a rezultatelor. Calitatea sa constă în examinarea intensivă și nu extensivă a datelor. Din perspectiva științei pure, studiul de caz poate să nu pară o metodologie de testare empirică. Dar acest lucru este înșelător. Nici un studiu de caz nu apare niciodată complet singular. După cum am văzut, nu poate exista o examinare extensivă satisfăcătoare care să nu facă uz de categorii analitice și comparații, chiar dacă acest lucru are loc în mod implicit în text. Limba
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
diferențe asupra subiectului descris. Acest fapt ne sugerează că studiile de caz pot avea un rol în testarea științifică, dar numai în situația în care sunt configurate riguros. Aparenta ușurință cu care se poate efectua un studiu de caz este înșelătoare. Dacă acordăm atenția cuvenită specificării variabilelor, inferențelor cauzale și contribuției sale specifice la acumularea de rezultate plauzibile și semnificative din punct de vedere teoretic, o observație singulară examinată în detaliu ne poate ajuta să ne lărgim sfera de cunoaștere și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
termeni foarte liberi față de prescripțiile ortodoxismului dogmatic: „La umbra norului de marmură / Numai acolo/ Cuvintele copilului/ Vor fi scrise / Cu litere de purpură : / Pe zidurile catedralelor vor fi / Scrise mereu - / Până când acoperișurile / Se vor aprinde. // Incendiul, da, mărețul incendiu / Al înșelătoarelor laude ! el/ Ne va desăvârși frumusețea bănuitoare./ La umbra norului de marmură/ Cine va scăpa ? / Dar cine va scăpa ?”. P. recurge frecvent la alegorie, construiește tablouri fantastice, criptic-semnificative, după modelul suprarealismului pictural - Salvador Dalí, de pildă, cu al său tablou
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
și G. Călinescu”, și anunță înființarea Editurii Perpessicius, precum și a unui cenaclu omonim. În calitate de redactor-șef, Sorina Crihană-Dascălu explică, în articolul De ce „Paradox”, alegerea titlului publicației: „Paradoxul se instituie într-un intermediar către depășirea aparențelor mai mult sau mai puțin înșelătoare”, determinând „o problematizare continuă, dar cu rost”. Fiecare an de apariție al revistei este pus sub semnul unei aniversări: anul 2000 este dedicat lui Mihai Eminescu, 2001 lui Constantin Brâncuși, 2002 lui I. L. Caragiale, iar anul 2003 lui Nichita Stănescu
PARADOX-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288686_a_290015]
-
de edituri, media sau industria TIC. Acest câmp mai include însă o categorie de „instituții” care îl poluează deja cu forță și care, din păcate, atrag beneficiari ce plătesc pentru diplome universitare fără nici valoare. Este vorba aici despre „furnizorii înșelători” (englezii îi numesc rogue providers), care nu satisfac cele mai elementare standarde de calitate academică, fiind deci neacreditabili de instituțiile autorizate în acest sens, și de „morile de diplome universitare” (degree mills), care nu dispun decât de o pagină de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]