3,037 matches
-
tânguire și locul tău natal” Trebuie să spunem că fără Aron Pumnul, Eminescu cu talentul lui, ar fi întârziat mult cu debutul literar. Aron Pumnul l-a însuflețit și i-a dat aripi către marea poezie prin lectură aprofundată a înaintașilor, luând de la ei modelul rimei, unele figuri poetice și chiar teme literare. După moartea profesorului, Eminescu exclama, regretând: „Pumnul nu mai este...” Și părăsește gimnaziul pentru totdeauna. Aglaia: « Gimnaziul nu l-a terminat aicea din disperare că murise Pumnul”. În locul
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
ale copiilor erau - cum se întâmplă - imitarea mijloacelor de locomoție înaintate, datul pe gheață, iarna, joc la care Mihai căzu odată așa de rău, încât leșină, sau "de-a poștă", pe care o văzuseră pe ulițele Cernăutilor. Doi băieți erau înaintași, doi rotași și unul surugiu. Poștalionul, construit de băieții în gazdă la Burlă, tatăl profesorului din Iași, era din scânduri, cu oiște în cruce și hamuri de sfoari petrecute prin gură "căilor". Cursa pornea pe Franzensgasse sau spre Dealul viilor
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
vedere duhovnicesc, pe care le-am avut cu Părintele și care, toate au fost prilej de mare înălțare sufletească pentru mine!... Tot aici și acum mă gândesc la faptul că Părintele Nicodim are o foarte mare dragoste și recunoștință față de înaintașii viețuitori ai sfintei mănăstiri Crasna pe care îi evocă cu foarte mare emoție, referindu-mă, aici, de pildă, la Părintele Arsenie Praja - în memoria căruia a scris o carte în care prezintă viața, faptele și învățătura vestitului duhovnic crăsnean!... De
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 81 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 195 [Corola-blog/BlogPost/378530_a_379859]
-
ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, scrierea/lucrarea aceasta se dorește a fi un mic gest, un sincer omagiu și ales prinos de recunoștință adus Părintelui nostru Stareț se dorește a fi un pas spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Eu, personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Nicodim
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 81 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 195 [Corola-blog/BlogPost/378530_a_379859]
-
noastră colectivă, mai cu seamă, a beiușenilor, orădenilor și bihorenilor, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Pașcu Balaci va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE AVOCAT, SCRIITOR, DRAMATURG ŞI PUBLICIST PAŞCU BALACI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378836_a_380165]
-
de state care și-au pus și ele umărul la salvarea omenirii. Cum poate Nea Vasile, muncitor agricol în propria gospodărie, să contribuie la ameliorarea furiei cu care Dumnezeu îl copleșește? Mult mai simplu decât aș putea explica. Trăind ca înaintașii săi în colibe încălzite de răsuflarea vitelor sau folosind tehnica de ultimă oră în care soarele și mama Gea asigură toate necesitățile energetice. Altă soluție nu mai există. Să ne ajut Dumnezeu ca și Nea Vasile să înțeleagă. Și Internetul
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
el, Vlad Țepeș, însemna un simbol al dreptății și al ordinii. Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.” - Nicolae Iorga -Spuneați într-o emisiune realizată de către d-l Daniel Roxin că există o ruptură între înaintași noștri mari eroi, conducătorii de altădată, și cei din aceste timpuri. Dumneavoastră cum credeți că s-ar putea realiza cel mai bine această conexiune și cam care ar fi primul ei rezultat? Domnul Vasile Lupașc: Există cu siguranță o ruptură
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
însemnat în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
istoric, prin viața pe care am trăit-o în țară - noi cei plecați prin străinătăți -, și cu gândul la tot ce va fi după plecarea noastră din această viață, căci „Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri” scria Delavrancea. Iar Mihai Eminescu caracteriza, cu un ton demn: „Țara este rodul a zeci de generații și aparține altor zeci de generații care vor veni. Blândețea caracteristică a poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
minunate, totodată trecutul și prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei zone românești și regiuni ecleziale a Banatului Ortodox. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
clar conturată), carte cu rol „luminător” (în genul celui prefigurat de epoca Luminilor), carte cu oameni și despre oameni, carte cu specific românesc, carte utilă pentru clerici, dar și deopotrivă pentru mireni, aceasta este ilustrarea datoriei morale a autorului față de înaintași și totodată un act de legitimare, un atestat de mândrie națională. Căci ardelean hunedorean fiind la origini, Părintele Ionel Popescu, un strălucit orator și povestitor, dă dovadă de o nedisimulată vibrație și sensibilitate când vine vorba de valori morale, de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Căci ardelean hunedorean fiind la origini, Părintele Ionel Popescu, un strălucit orator și povestitor, dă dovadă de o nedisimulată vibrație și sensibilitate când vine vorba de valori morale, de sentimentul național și de noțiunea de patriotism în genere. Respectul față de înaintași (oameni ai ideilor și ai faptelor), față de personajele - reper care punctează eternitatea (la selectarea cărora a stat, între altele, criteriul meritocrației, al acelui „ceva” ziditor, plămădit de către aceștia, spre placul lui Dumnezeu, dar și al oamenilor), este o transpunere firească
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
și mai recunoscători, într-un cuvânt, am fi virtuosi. Dar iată, modelele, reperele morale și culturale sunt la îndemâna noastră. Nu ne rămâne decât să ne întoarcem la izvoare și să răsfoim câte o filă din bogata zester culturală moștenită de la înaintași, pentru a redescoperi modele de oameni credincioși și cu viața morală pilduitoare, iubitori de Dumnezeu și de Biserică, de țară și de popor, de credință și de spiritualitate, de adevăr și de dreptate, de știință și de artă, cum sunt
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381976_a_383305]
-
ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Paulin Lecca - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Paulin Lecca - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
de Onoare al “Worldwide Romanian Forum” academician Nicolae Dabija o mică delegație a comunei Căzănești, r-nul Telenești, județul Orhei a efectuat o călătorie în județul Constantă, comuna Ion Corvin pentru a participa la Panihida intru pomenirea celor trecuți din viață, înaintași ai familiei Andronescu și de a pune bazele unei frații între comunele sus numite. Nu pot să nu vă fac cunoștință mai de aproape cu Prof.Dr. Nicolae Andronescu (Nicolas Andronesco)- originar din comuna Ion Corvin, jud. Constantă. Înaintea vârstei de
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trait pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Iar noi cu ușurință Doar clevetim din gură Plângând de neputința Cum alții țară fură. Dacă vom sta de-o parte Și acceptăm hoția, Părtași vom fi
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
Unitrea necondiționată a Basarabiei cu România. Unirea va fi Victoria Dreapta și Adevărată! Să luptăm până la urmă! La arme, frați români! Armă noastră nonviolentă de astăzi, Cuvantul este Votul nostru pentru reîntregirea meleagului și neamului. Să fim Demni de numele înaintașilor noștri Dacii! LUPTA! SPERANȚA! CREDINȚĂ! VICTORIE! worldwideromanianforum@gmail.com Worldwide Romanian Forum - Forumul Românilor de Pretutindeni va ÎNDEAMNĂ să primiți această proclamație ca principale deziderate ale înfăptuirii Unirii! Nicholas Andronesco și Nicolae Bălcescu: cine lupta pentru libertate, lupta pentru Dumnezeu
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Citește mai mult Consecințele nepăsăriiSub semnul libertățiiCă libertatea-i sfântă,Armura demnitățiiDe grobieni e frântă.Și un popor ce-aclamăMândria de milenii, Vându pentru reclamăși cântul din
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
depărtatele și mistuitoarele semne ale trecutului, ale istoriei și ale strămoșilor, căci Kelmendi vibrează, precum o orgă, atunci când rememorează ce s-a întâmplat odată, pe locurile în care s-a născut și a trăit, considerate a fi „fondement vivant“ ale înaintașilor săi, dar și ale conaționalilor de astăzi. „Inima-mi bate mai iute în fața marilor ziduri“, spunea Delacroix, parafrazându-l, putem afirma că inima poetului albanez își mărește ritmul atunci când el revine acasă, la metamorfozat într-un spațiu cu tulburătoare semnificații
ION DEACONESCU DESPRE JETON KELMENDI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380635_a_381964]
-
li s-a frânt viața, dar le-au rămas aripile pentru „Ultimul zbor", către veșnicie, pentru a duce Autorității Supreme, mesajul MISIUNE ÎNCHEIATĂ, aprind candela sufletului cu făclia gândului în mesajul: Pace și odihnă veșnică! Zbor lin, dragi combatanți! „CINSTIRE ÎNAINTAȘILOR!" (de Maria Filipoiu) (5.06.2016 Necrolog la funeralii) * De ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, tuturor creștinilor, salutul creștinesc HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT! 9 iunie 2016 Maria Filipoiu Referință Bibliografică: ZBORUL CU VIAȚA FRÂNTĂ -EROILOR SANITARI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZBORUL CU VIAȚA FRÂNTĂ -EROILOR SANITARI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379332_a_380661]
-
riscul de-a greși, se poate spune că răbdarea este una dintre trăsăturile cele mai caracteristice ale spiritului românesc. Dacă nu cumva cea mai caracteristică și mai longevivă... Atâta de specifică, încât din ea își trage seva formidabila statornicie a înaintașilor noștri, care - așa cum bine spune cronicarul - „au stat în calea tuturor răutăților”, din ea s-a plămădit în zicale molcoma filosofie româneasca a fatalității și resemnării („Ce ți-e scris în frunte ți-e pus”, „Capul plecat nu-l taie
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381050_a_382379]
-
Sfânt. Trad.din lb. geacă de Cristian Spătărelu. Ed. Egumenița, Galați, 2015, pp. 15) Aceste minunate prezențe sunt chipul divin sau interfața dintre Icoana realității dacoromâne și Aura lumii dumnezeiești. Aceste prezențe harice au parcurs Calea lui Hristos netezită de înaintași prin Tradiția patristică, sub lumina Rugului Aprins al sfințeniei, sub autoritatea demnității Voievodale, a Vlădicilor de cuget și simțire românească, sub vrednica cinstire a Dascălilor, a Poeților, a Preoților, care n-au neglijat nici o clipă obștea Cetății lor, sacre. Cu
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
să se oprească aici, căci nu putem întreba ce este acesta) și dacă urmașul său Proclus (412-485) identifică ceea ce nu este Unul cu nimicul, Damascius (aprox. 460-550), gânditorul care încheie „lanțul de aur al neoplatonicilor”, nu îmbrățișează în întregime opiniile înaintașilor în celebra sa operă Despre primele principii: aporii și soluții. Dimpotrivă, printr-o subtilă analiză critică pe direcția răsturnată a discursului filosofic, Damascius pune în evidență atât imposibilitatea gândirii principiului prim, asta datorită faptului că, aidoma lui Tao, el este
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]