129,052 matches
-
singurătate, în deznădejde etc.) și în combinația cu întru. O frază a filozofului, mai ales, e greu de acceptat de către un lingvist: În timp ce toate prepozițiile, chiar și cele formate din adverbe, spun ceva simplu, întru exprimă ceva complex". Or, cine încearcă să descrie utilizarea prepozițiilor știe că aproape toate exprimă ceva foarte complex, pentru că aproape toate sînt extrem de polisemantice, ajungînd să dezvolte, adesea cu pornire de la un sens local, raporturi temporale, cauzale și în genere relații abstracte de tot felul, aproape
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
--- 29 aprilie: Ziua Internațională a Dansului Ce este dansul? Dacă cineva răspunde la această întrebare nu se bucură de încredere. Și totuși, dați-mi voie să încerc eu un răspuns. Dansul este puterea (capacitatea) de a gândi cu corpul. Este oare necesar să gândim cu corpul? Nu pentru a supraviețui, ci pentru a trăi. Există atâtea gânduri pe care numai corpul le poate gândi. S-ar putea
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]
-
și controlată ( la examen, la judecătorie, la poliție, la medic), cu situații foarte variate: conversația însoțind ghicitul în cărți, povestirea unui vis, dedicațiile muzicale, o pledoarie, o predică, mesaje pe robot, comentariu sportiv, interviu cu președintele etc. Sistemele de transcriere încearcă să furnizeze informații cît mai utile despre intonație, tempo, intensitatea și durata rostirii; semnalînd marcarea ( pronunțarea rară și apăsată), imitarea altui mesaj, citarea, citirea, rîsul concomitent vorbirii și mai ales numeroasele suprapuneri ale replicilor. În absența contextului situațional, a datelor
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
în viitor ca amintire ? Sunteți dvs. o natură contradictorie, paradoxală, sau paradoxul e doar o aparență pe care vă place s-o afișați pentru a vă "salva" esența de fapt?! - Introducerea dvs. mi-a oferit extrem de multe intrări. Deci, voi încerca s-o aleg pe cea care mi se pare mai agreabilă. Așa încât voi începe prin a saluta călduros publicul românesc, care nu mă cunoaște, ca și pe muzicienii români remarcabili - creatori, interpreți, muzicologi -, pe care-i cunosc în parte, iar
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
ceva în funcționarea de rutină a canalelor diplomatice dintre România și Statele Unite. Acel ceva probabil că a fost reacția ofuscată a Bucureștiului față de Raportul Departamentului de Stat. După primele momente de derută, cu declarații mai degrabă confuze, oficialitățile noastre au încercat să îndulcească pilula pe care le-a oferit-o ambasadorul american. Președintele Iliescu a dat-o pe principii, iar premierul s-a străduit să pară relaxat, dar fără a-și exersa ironiile pe seama ambasadorului. Notă discordantă a făcut ministrul Justiției
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
dosar), și alte intervenții interesante ale colaboratorilor revistei). Din interviu, aflăm că dl Patapievici a debutat ca poet în revista orădeană Familia (pe la mijlocul anilor ^70), cu trei poezii. La Familia, poeziile au ajuns în urma unei sugestii a lui... Adrian Păunescu. Încercînd să-și publice fiul, pe care-l considera genial, mama dlui H.-R.P. s-a adresat directorului revistei Flacăra, care, văzînd textele, "a mîrîit ceva aprobativ și [...] a dat dispoziție să fie distribuite altei revistei". În 1992, după aproape
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
departe de original trebuie să se situeze noul roman pentru ca el să nu se transforme într-o simplă parodie, pastișare, parafrazare a originalului? Pentru că în această situație, avînd originalul, mi-e greu să mi-i imaginez pe cei tentați să încerce și rezistența estetică a copiei. În ultimă instanță, pentru rescrierea capodoperelor literaturii universale un autor român trebuie să dețină aprofundate cunoștințe de stilistică și naratologie ( este cazul lui Mihai Zamfir). Altminteri riscul căderii în penibil devine unul greu de trecut
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
pe care le pune pe masă decît de șansele unui eventual festin erotic. Dialogul care urmează ucide orice urmă de pasiune: „- ți-au plăcut crenvurștii? - Îhî, minunați...". Cînd, după cîteva pahare de șampanie, bărbatul își ia inima în dinți și încearcă să sărute fata, este pus la punct fără prea multe menajamente: „- Să nu mai faceți asta niciodată, vă rog Niciodată Știu că e greu de înțeles, dar vă rog eu să încercați... - Nu prea înțeleg, mărturisesc... - ...cred că deja ați
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
șampanie, bărbatul își ia inima în dinți și încearcă să sărute fata, este pus la punct fără prea multe menajamente: „- Să nu mai faceți asta niciodată, vă rog Niciodată Știu că e greu de înțeles, dar vă rog eu să încercați... - Nu prea înțeleg, mărturisesc... - ...cred că deja ați înțeles: nu vreau să fim iubiți, ce se cheamă iubiți, chiar dacă vă iubesc." Gazda însăși are o iritare mofluză care taie orice predispoziție romantică: „Aici am stat cu părinții mei, împărțind apartamentul
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
apărătorii Bagdadului s-o șteargă peste noapte?". Directorul de la Realitatea TV, care s-a văzut contrazis în ipotezele sale formulate la televizor, că regimul Saddam va rezista mult și bine în fața americanilor și că rezistența lui va coaliza lumea arabă, încearcă o ieșire onorabilă (?) din aceste erori de prognoză. După părerea sa faptul că americanii au intrat în Bagdad fără să întîmpine rezistență e rezultatul unui ordin: "un ordin dat de cineva care avea puterea de a fi ascultat de toți
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
rău că trebuie s-o spun: domnul ambasador, prezent fizic, a rămas într-un colț, trist și uimit de propria-i ineficiență. A avut de pierdut și imaginea sa, dar a fost o pierdere colosală în privința imaginii țării. Ceva-ceva am încercat să reparăm noi "pălmașii". M-am întrebat atunci, mă întreb și azi: Care sunt criteriile de selecție a diplomațiilor români? Nu cred că povestea aceasta va schimba "politica de cadre" a actualei puteri (e tot aceea care era și în
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
vechile obsesii moderniste, miturile genezei. Cele trei poeme sînt foarte diferite ca tehnică și valoare. Primul poem, cel care dă și titlul cărții, Primul alfabet sau călătorie în Uriaș, este și eșecul cel mai spectaculos - poate și pentru că aici autorul încearcă o temă fetiș a postmodernității: corporalitatea. Poemul e în fond călătoria eului poetic prin corp - dar o călătorie cu episoade-alegorii, oficieri pseudo-magice și trimiteri transparente la locurile comune ale reprezentărilor culturale tradiționale: sîngele e lichidul vieții, inima e zona iubirii
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
îngălbeniți/ (cîntînd și fals, și fără rime)/ urmați de cîțiva răzvrătiți;// apoi urmară alchimiștii/ și astrologii cu breton" "noi voiam să fim primiți/ de băștinași bănuitori/ strigînd: «nu sînt filopoliți» (sic!) șn.m., R.R.ț". În afară de călătoria prin corp, autorul încearcă și un alt registru: rescrierea poemelor "de geneză" ale autorilor noștri premoderni, în special Ion Heliade Rădulescu ("pămîntul era transparent/ și se vedea la mii de ani/ un ochi rîzînd pe firmament/ și-n raza lui plîngînd vulcani;// din murii
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
de acolo să ajungă în Statele Unite. După un dialog cu traducătorul care lucra pentru autoritățile germane, își dă seama că individul respectiv face parte dintr-o conspirație (a cărei natură exactă n-o vom afla niciodată). întors în România și încercând să obțină o viză pentru Statele Unite, personajul principal își dă seama că personae care lucrează în slujba aceleiași conspirații încearcă să-l racoleze. Un misterios domn Roberto, un senator Silaghi (despre care aflăm ulterior că nu era membru al niciunui
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
individul respectiv face parte dintr-o conspirație (a cărei natură exactă n-o vom afla niciodată). întors în România și încercând să obțină o viză pentru Statele Unite, personajul principal își dă seama că personae care lucrează în slujba aceleiași conspirații încearcă să-l racoleze. Un misterios domn Roberto, un senator Silaghi (despre care aflăm ulterior că nu era membru al niciunui parlament, ci senator al mișcării legionare!) și alte personaje dubioase îl atrag într-un joc de-a șoarecele și pisica
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
plăcut era să te îndoiești de prieteni, despre care alții îți șopteau că sunt informatori? (Și uneori aveau dreptate.) Să nu vopsim trecutul în roz, ca și cum ar fi proprietatea noastră personală. Securiștii, ei în primul rînd, ne-au stresat, au încercat să ne intimideze, iar informatorii lor nu ne-au turnat "de bine", cum încearcă să o întoarcă azi din condei. În primul rînd ne-au turnat! În așa-numitul caz Carol Sebastian, dacă e adevărat că el le-a spus
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
informatori? (Și uneori aveau dreptate.) Să nu vopsim trecutul în roz, ca și cum ar fi proprietatea noastră personală. Securiștii, ei în primul rînd, ne-au stresat, au încercat să ne intimideze, iar informatorii lor nu ne-au turnat "de bine", cum încearcă să o întoarcă azi din condei. În primul rînd ne-au turnat! În așa-numitul caz Carol Sebastian, dacă e adevărat că el le-a spus adio securiștilor înainte de căderea regimului, acesta e un act de curaj pe care nu
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
Dacă nu, asta e viața. CNSAS nu-și poate băga ucazurile pe unde i se năzărește vreun interes sau altul. Fiindcă dacă, de la politicieni și alții care au semnat că n-au fost informatori, pentru că așa le cerea fișa postului, încercăm să diluăm subiectul, agățîndu-ne de ziariști, producem o uriașă confuzie, de n-o să mai știe nimeni ce să facem cu turnătorii care au semnat că n-au fost, dar au făcut-o.
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
ca aliat de prezentat Americii. Dar, pentru alegători, Bush era interesat ca președintele român să pară la fel de important ca premierul britanic. Să-i fi spus Băsescu, la întîlnirea în doi, povestea cu licuricii ? Iar de pe urma acestui banc, Bush să fi încercat să-l repoziționeze ? Pînă una, alta președintele american are el însuși probleme de poziționare în Statele Unite, pe ultima parte a mandatului său. Vizita sa la Budapesta, la împlinirea a 50 de ani de la Revoluția din Ungaria n-a avut un
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
fată decât să te măriți cu păgânu'! Evident, ,păgânul" era Haralampy care, cu un zâmbet sardonic, tocmai ducea clondirul cu ,bistrițeană" la gură. -...Însă nu aceasta este problema, continuă el, ci faptul că în noua orânduire telesclavagistă, la noi se încearcă în aceaste zile toride, când telespectatorul aproape că nu mai știe pe ce lume trăiește, să i se impună de către autorități un nou cult religios, și anume: ,hayssamismul". De-aceea, abia când ,prind" câte-un gol în bleotocărelile experților în
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
nu ne-am pierdut mințile. Asta a și fost șansa noastră. Și a prieteniei solide și discrete în numele căreia s-a clădit totul. Virgil a fost, în ciuda aparențelor, factorul de echilibru, liantul. Întotdeauna. Ce mă leagă de Virgil? Puterea de a încerca cu orice preț să rămîi tu însuți. Fanatismul de a mai crede că teatrul încă mai înseamnă valoare și iubire, și miracol, și vis. Exaltările copilărești și patetismele. Ochii lui pe care am vrut să-i văd, de la un punct
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
kann damit nichts anfangen (Nu înțeleg, nu am de unde s-o apuc)... Deci, cele spuse sau scrise nu ar face prea multe paralele. Altădată, după cîte știu eu cel puțin, cînd nu înțelegeai ceva poate era vina ta, trebuia să încerci să devii mai luminat. Aici situația este inversă și cred că este un mare dezavantaj. Cei care nu pot să "citească" sunt convinși că nici nu este necesar să învețe să o facă. Da, am făcut acest gen de experiențe
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
cele ale criticării unui curs sau a unei metode. Am asistat la judecarea profesorului Ivănescu. - Care a fost și alungat din Universitate. - A fost după aceea alungat. Fusese supus judecății pentru că era cel mai îndîrjit în susținerea propiilor convingeri. A încercat atunci să explice că limba nu este suprastructură, așa cum o dicta un lingvist sovietic, Marr. După doi ani de la acea ședință memorabilă, pe care o am și acum în minte, chiar cu actorii de atunci, conducerea Universității și el, acuzatul
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
făcut scriitorii, sînt destui care privesc la ei ca niște procurori, cu o competență pe care nu știu de unde și-au luat-o, dar în același timp nu ne este îngăduit să nu vedem valoarea, s-o relevăm și să încercăm să o argumentăm. - Edițiile critice, la care faceți referire ca la un instrument esențial în magistratura critică, sînt în suferință. Editura care le tipărea, "Minerva", a dispărut în condiții scandaloase și pe deasupra am început să nu prea mai avem oameni
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
el voința divină, învățătura revelată./ îi pândeam pe ceilalți: mi-era teamă de răutatea,/ de insectarele, de neștiința lor sacră./ aș fi urlat și blestemat, au plecat./ fiara coborî de pe plantă neobservată./ O cunoscusem: trăisem cea dintâi experiență adevărată./ am încercat să plâng, n-am izbutit./ voiam să mă sinucid, n-am făcut-o./ soarele se scufunda în calcarul translucid al dealului./ dealul sub mine lumina". Nimic obscen în evocarea directă a mărunțelului, dar indispensabilului organ al gândăceilor și muștelor, buburuzelor
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]