2,843 matches
-
și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, până la sfârșitul acestui drum și pelerinaj pământesc, pentru a ajunge în viața cea cerească și veșnică!... De aceea, pentru noi toți, din anul 2004, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sucevei și Rădăuților, în perioada anilor 1992 - 2004!... Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
pene și pârlit la un foc firav își stăvilise grozava hămesire. Nu gustul pielii ațoase și al oaselor fragile, ci doar actul în sine al hrănirii îi adăugise ceva putere și câteva clipe în plus timpului său, neprețuitului său timp închinat ajungerii într-acolo... Rostuind într-o batistă ferfenițită rămășițele festinului ce-și oferise, cum sta îngenuncheat, își săltase vinovata privire spre tării, cerșind pentru sufletul înaripatei loc în Eden... Ridicat, își reluase drumul, cătând izbăvire și pentru sete. Atunci zărise
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
se întâmplă în momentul de față, promovată, din păcate, dinspre vest, ceea ce e o mare tristețe.” Și continua cu înțelepciune manifestă același cunoscut critic literar român: ”Eu înțeleg globalizarea, integrarea, dar nu fără identitate. A încerca să dărâmi acest “monument” - închinat, de alții, în cinstea lui - înseamnă să-ți ignori tu puterile tale, de nevrednică și măruntă creatură. Și ceea ce e cel mai grav, să lovești în valorile culturii tale tradiționale. Asta nu înseamnă să te integrezi într-o cultură europeană
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
scria așa: „Celebritate, glorie, sunt ca strălucirea metalelor; se datoresc luminii din jur. Dacă s-ar putea, le-aș mai cuceri o dată...” Un destin aidoma unui cerc alb de lumină al cărui parcurs a fost de la început și până la final închinat zeului perfecțiunii creatoare în arta spectacolului liric. Căci aura individuală a neegalatei noastre interprete de operă s-a statuat întotdeauna pe principiul evidențiat cu multă exactitate de către MIRCEA ELIADE, și anume: “Deasupra tuturor gloriilor efemere și deșertăciunilor legate de patimile
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Artistică „Făgețeana”, împlinește în plan cultural aducerea la zi a ancestralității cinstirii cuvenite a oamenilor de seamă printr-o convingătoare comuniune între locuitori și instituțiile de bază ale așezărilor: administrația locală, școala, biserica. În acest context se încadrează spectacolul aniversar închinat interpretului în al cărui repertoriu de cântece strălucesc reperele culturale tradiționale ale românilor în chipul unui zăcământ aurifer inepuizabil, Benone Sinulescu! Întins până la granița cu efluviul unor coloane de gheizere, văzduhul Lugojului a clocotit sub cântece și voie bună la
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
cântului românesc forța de binefacere pentru suflet, întocmai rugii, maestrul Benone Sinulescu le-a produs o bucurie fulminantă. Orice reticență față de participarea la bucurie, dacă ar fi fost cumva întruchipată la Lugoj, în ziua aceea, din motive fără de număr, spectacolul închinat maestrului Benone Sinulescu ar fi învins-o! Asupra ei ar fi domnit sărbătoarea! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Benone Sinulescu: un glas magnific ursit unui vodă al cântului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
lui Nae Ionescu (16) sunt expresia unui om care trăiește problemele intelectuale și spirituale, analizându-le lucid și vizualizându-le, implicându-se energic și complet în înțelegerea lor și în oferirea lor spre înțelegere. Ștefan Iloaie, în lucrarea de licență închinată activității lui Nae Ionescu, observă că „această manieră, cuprinsă în forme nesistematizate, încălzea inimile și osândea la libertate în alegerea căii de soluționare (căci nu era impusă în mod hotărâtor una singură), dar și la personalizare, fiindcă te descopereai ființă
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
în care coexistă inteligența și poezia și care, în mod regretabil, se pierde estetic-justificativ într-o societate „polițienească", angrenată în violență gratuită. Nicolae Steinhardt observă posibilitatea surprinzătoare a limbii române de a se modela în procesul traducerii. Într-un eseu închinat lui Heidegger (Heidegger: Arta ca revelație) Steinhardt remarcă introductiv plasticitatea și flexibilitatea traducerilor din literatura universală (Iliada, Odiseea, Divina Comedie, Don Quijote). Traducerea din germană a Originii operei de artă, realizată de Gabriel Liiceanu și Thomas Kleininger, se datorează acestei înalte
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
care se pare că se nășteau acele nuanțe ale luminii interioare. În același timp, am înțeles că toată liniștea lăuntrică ce mă trimitea spre meditație și rugăciune venea de la altarele bisericii. În altarul central este așezată icoana miraculoasă. El este închinat Neprihănitei Zămisliri a Preasfintei Fecioare Maria. Altarul lateral din dreapta reprezintă „Pieta”, iar cel din stânga o reprezintă pe Preasfânta Fecioară Maria ca „Regina Cerului și a Pământului”. Ambele sunt sculptate în lemn de tei, pictate și aurite la fel ca și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
altă societate net superioară în dezvoltarea socio-culturală la moment. Această societate este a fraților de sânge de peste Prut, societatea europeană. A sosit momentul de a nu mai juca cu spiritele oamenilor..., că vor participa ostași ai armatei ruse la parada închinată zilei independenței a RM. Gata, e timpul să nu mai calce cizma moscalului pe pământul românesc. Părerea mea este, că n-ar trebui de acu să ne bucure deloc nici așa numita sarbatoare din 27 august...ziua independenței, fiindcă e
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
care va sta, dăinui și sluji de aici înainte, alături de biserica parohială, celor aproape 1000 de suflete din cadrul celor aproximativ 320 de familii, dreptmăritoare creștine, care se roagă în fiecare duminică și praznic în impozanta și splendida lor biserică parohială - închinată pomenirii și sărbătorii „Adormirii Maicii Domnului”, ce are acum haină tot mai nouă, de sărbătoare, datorită lucrărilor ample de construcție, dotare, extindere, reparații, consolidare și pictură, ce le-a parcurs acest sfânt lăcaș în numai unsprezece ani, grație jertfelniciei bunilor
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
și suspine și-a rănilor dureri” (Unui Poet”), Dintr-o rimă cristalină și un arcuș care alinta o vioară, Versul i-a devenit hrană, Cuvântul pâine, Poezia religie, din dulceața cărora s-a născut „Picături de Miere”, recunoștință și omagiu închinat muzei, care i-a fost „străjer și călăuză” pe cărărea poeziei. „Chiar versurile astea au așteptat o vreme / Să ți le-aduc ofrandă pe-altar de primăveri, (din poezia: „Unui Poet”) Lupta lăuntrică împotriva soartei, „Eu sunt un Eu ce
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
ei (deși nu e așa) are o inepuizabilă poleială roz! Întâlnind-o, eu am întâlnit calea și clipa izbăvirii de toate gândurile ce le aveam! În așteptarea începerii ceremonialului lansării cărții excepționale, scrise de o tot asemenea scriitoare de cărți închinate artiștilor, Oana Georgescu, am împărțit în doi, eu și artista Natalia Guberna, vreme de peste două ore, o companie care în ce mă privește a fost un dar ce i-ar face să vocifereze pe invidioși și i-ar mira pe
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
izbândit! Doamne-Ferește/Să credem că n-avem vreun rost/ Țara din noi mai prohodește/Pân’ și tăcerile ce-am fost”. Poetului i-a rămas nădejdea arderii în rugăciune și credință, întru Domnul. -o mențiune aparte pentru poemul „Nins de cuvinte”, închinat celui care a fost POETUL Grigore Vieru, „Poetul-crin cu glas de veșnicii”. Este descris în versuri ce evocă un altfel de admirație față de unul dintre cei mai mari poeți români: „O, el e-un crin pe care-l scapă cerul
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
că poeziile au „un conținut pozitiv, luminosˮ, benefic sănătății. Poetul Ioan Benche a opinat: „cultul pentru mama este o religie universală, iar cărțile doamnei Țene sunt un omagiu adus mamei și familieiˮ. Aurel Chila, jovial, a citit o parodie proprie închinata poetei, Ovidiu Jucan a punctat liniile de forță ale creației poetei, iar Ioan Nemeș i-a dedicat un catren. Antonia Bodea a dat citire unui eseu pornind de la cartea lansată, în care a remarcat „expresivitatea și naturalețeaˮ ce o definesc
ŞEDINŢA DIN MAI A CENACLULUI LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375234_a_376563]
-
Popescu-Pasărea, aceasta își statornicește pe drept cuvânt numele de muzică religioasă românească.” Concertul începe cu intonarea lui „Aliluia” din Săptămâna patimilor, (glas VIII), melodie uniformizată, care a fost urmată de alte frumuseți. Muzica bizantină se mai numește și „psaltichie”, muzică închinată lui Dumnezeu. Cânt divin. L-am întrebat pe părintele Antonel Dumitru ce face această muzică înălțătoare. Dânsul a răspuns: „Muzica bizantină este fundamentată pe legile sonore ale antichității grecești, pornind de la Terpandru, Pitagora, Platon sau Aristoxenes (sec. VIII - IV inainte
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le vede rămâne cu infirmități. „Altădată a văzut Moromete
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Oancă (Ierburi în pârg), Magda Simionescu (Era în... Octombrie - fragment), Florica Buțiu-Baciu (Dreptatea rândunelelor). Articolul MIZIL - lumea poeziei și epigramei prefațează ciclul Flori de Piersic al maestrului Eugen Albu. Că de fiecare dată, revista „Agora literară“ conține o importanță secțiune închinata poeziei. Semnează versuri, în acest număr: Valeriu Pricina, Elisabeta Iosif, Puiu Răducan, Mirela Bălan, Titina Nica Țene, Constantin Mândruța, Ion Iancu Vale, Cornel Vâna, Mariana Zavati Gardner, Basil Decart, Ioan Vasile Indricău, Virginia Brănescu, Liviu Zanfirescu, Emanoil Iuonaș (care a
A APĂRUT AGORA LITERARĂ, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372763_a_374092]
-
Rătăcind din loc în loc... El, se ascundea de teamă Să nu-l ardă al ei foc... Dar a fost așa să fie... Clipa oarbă a venit... L-a atins doar cu o suflare Și vălvătaia s-a pornit... Poemele ei...închinate Unei muze....l-au mișcat... A ințeles realitatea, Ea îl iubea...ca pe-un bărbat... Se-amestecau la ea în minte Muze, versuri și dorinți... Îl simțea prezent...real Scăldând-o în sărutări fierbinți... Ani de zile, de departe La
VIATA DE POET de ADA SEGAL în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373284_a_374613]
-
închisoare și se află acum în Israel. Pentru asta îi mulțumesc avocatului Dădu Rosenkranz. Fie că faptele lui bune pentru coreligionarii lui să fie răsplătite în lumea celor drepți, de către Dumnezeu cel atotputernic”. La înmormântare s-au rostit nenumărate discursuri închinate memoriei lui. La fel și la requiemul de 30 de zile, ca și la cel de un an, ca și în diverse săli din oraș, la reuniuni organizate de Uniunea Imigranților Români (Hitahdut Olei România), unde membrii mai multor mișcări
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
tristețe, fără s-o privească, și tăcu. „Cum adică, de ce să nu să închine? se miră baba, oprindu-se din mers și uitându-se spre ființa plăpândă de lângă ea. Cum o să ghicească în cărți? Cărțile și ghiocul, dacă nu sânt închinate, n-o să-i spuie ce vrea ea, de la ele!” - Da de ce nu vă închinați, fă? Că așa-i creștinește! Maia se uită cu blândețe la femeia care a salvat-o și acum o ocrotea ca pe copiii ei. Îi răspunse
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
un an de bun augur pentru membrii cenaclului și simpatizanții lor. Preluând ștafeta, presedintele național al LSR, Al. Florin Țene, a prezentat raportul de activitate al Ligii din ultima perioadă. L-a felicitat pe Eugen Albu pentru grupajul de epigrame închinate lui Florin Piersic apărute în ajun în „Făcliaˮ, apoi pe cei mai noi membri al organizație profesionale pe care o conduce, Chiș Ioan Alexandru și Gruia Aurel Ioan, din Filiala Arad a LSR. A urmat cel mai emoționant moment al
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]
-
Eminescu și I.Al. Cuza, cu accent pe aportul lor la cultura și România modernă față în față cu opera de demolare a denigratorilor lor. „Clipă cea repedeˮ a constituit ocazia pentru Antonia Bodea de a da citire unui eseu închinat poetului nepereche, eseu având că epilog un poem închinat de Domnia Sa lui Eminescu. I-au dat replica poeții Sandu Cătinean din Bonțida, Vasile B. Gădălin (că întotdeauna, inspirat și pe fază), Ovidiu Vasile, Iulian Patca, Ovidiu Jucan, Romulus Moldovan și
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]
-
Al.I. Cuzaˮ, iar Iulian Patca a i-a realizat făuritorului României moderne o schiță de portret. Doina Mărghitaș a prezentat varianta prima a unui emoționant reportaj pe care îl are în lucru. Ilie Boiangiu a dat citire eseului sau închinat Luceafărului poeziei românești. „Poeziaˮ elogiativa închinata de Gavril Moisa, secretarul LSR, Silviei Popescu a fost răsplătita de public cu furtunoase aplauze. I s-a alăturat în demers epigramistul Eugen Albu, care i-a mulțumit doamnei Silvia în felul său caracteristic
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]
-
a i-a realizat făuritorului României moderne o schiță de portret. Doina Mărghitaș a prezentat varianta prima a unui emoționant reportaj pe care îl are în lucru. Ilie Boiangiu a dat citire eseului sau închinat Luceafărului poeziei românești. „Poeziaˮ elogiativa închinata de Gavril Moisa, secretarul LSR, Silviei Popescu a fost răsplătita de public cu furtunoase aplauze. I s-a alăturat în demers epigramistul Eugen Albu, care i-a mulțumit doamnei Silvia în felul său caracteristic - prin catrene pline de seva - pentru
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]