2,093 matches
-
Nu se ține cont de lucrul acela absolut genial pe care l-a afirmat Hipocrate: ”alimentele voastre să vă fie medicamente, iar medicamentele alimente”. Deci ce mâncăm ne influențează extrem de mult. Extraordinar de mult. Mult mai mult decât se recunoaște îndeobște. De ce? Ceea ce mâncăm ne afectează CLAR structura fizică, SF. Între 60% și 75% din structura fizică e afectată de ceea ce 58 mâncăm, depinzând de caz. Combinațiile alimentare incorecte duc în timp, la instaurarea unor boli cronice. Dar, așa cum susține și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
probleme. Mai ales la cei importanți dar e bine să ne rugăm la orice sfânt, căci, așa cum spun Sfinții Părinți, ei sunt „casnicii lui Dumnezeu”. Ei ne pot ajuta mult, fie direct, personal, fie mijlocind către Dumnezeu rugăciunile noastre, căci îndeobște ei au mai multă „trecere” în fața lui Dumnezeu decât noi, păcătoșii. Ei au mai multă putere în ziua în care sunt aniversați, cam de până la patru ori mai multă putere de a ne ajuta față de restul zilelor anului când, oricum
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
șes, dealuri, munți în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încît, să fiu Bodnărescu, aș nenoroci poate "Convorbirile" cu Amintiri de călătorie ale unui june. Dar nu mai grija asta n-o am, ci mă mărginesc a mulțumi tuturor zeilor îndeobște și d-lui Mandrea îndeosebi de îngăduirea un[ui] colț de pădure care-mi dă toane bune și sănătate. Venind la vorba de mai sus, vă rog să-mi trimiteți o sută de franci, spre ilustrarea existenței cu oarecari călătorii
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
toate. Postură ce îmi fusese rezervată din chiar prima zi a poposirii mele în birou. Ne-am înghesuit în prima mașină. Și am pornit, urmați îndeaproape de cea care îl transporta pe inculpat. Dar nu la procuratură, precum se întâmpla îndeobște și cum mă așteptam. Spre surprinderea mea, la întâia intersecție, șoferul schimbă ruta. Coti și apucă spre altă destinație. Cât dură drumul, nimeni nu scoase un cuvânt. Altădată, mașina răsuna de hohote, înjurături și scrâșnete. Acum, domnea o atmosferă de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
stupefiați, de imaginea care li se arăta. Pe ferestruica din dreptul fiecărei celule, câte un ditamai fund, gol, era târșit, la soarele, care,încet încet, apărea, de dincolo de marginea pământului, și, din toate cele vreo cincizeci de funduri, curgea, ce,îndeobște, curge, de pe acolo, și cădea, pe o curea de transmisie, care se mișca, încet, cu acea materie primă, spre capătul de la marginea gârlei. Ăi din comisie, mai întâi își puseră mâinile la ochi. De, le era, chipurile, rușine foc, de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de bine informat asupra Sciției, iată ce spune despre cultura albinelor: «La Sciți frigul e nesupărăcios pentru albine, încât ei întrebuințază nu miere străină, ci locală, ba o și exportă, vânzând faguri Mizilor.» Cu toate că izvorul lui Aelian vorbește de Sciți îndeobște, este învederat că cultura albinelor nu putea să existe la partea nomadă a acelui popor, la Sciții propriu ziși; ea trebuia să se afle la ramura așezată a acestui neam, laAgatirșii din Transilvania. Este destul de curios față cu această împrejurare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prin faptul că acest popor ar avea nasul turtit, dovadă că Sciții nu-l aveau în această formă (IV, 23). Cercetarea resturilor din limba scitică, oricât de puține ar fi ele, ne va dovedi într-un chip învederat că Sciții îndeobște erau un popor de rasă arică și anume mai mult apropiat de ramura eranică din acest trunchiu. Herodot spune că in Sciția s-ar afla adeseori oameni loviți de slăbăciune, care ar ajunge să semene foarte mult cu femeile și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și Odessos (Varna). Geții cucerind Dobrogea, din care respinseră pe Sciți, trecură în curând și pe malul nordic al Dunării și își întinseră domnia asupra câmpiei muntene. Geții erau anume pe atunci un popor pe jumătate nomad, căci Herodot spune îndeobște despre Traci că «ei privesc ca cea mai mare onoare a nu munci; a ara pământul este pentru ei tot ce poate fi mai înjositor și a trăi din pradă socot ei că este îndeletnicirea cea mai nobilă» (V, 6
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pentru apărarea cetăților, fiindcă și piatra o apără de foc și lemnul de berbece, și fiind legată adeseori pe dinăuntru prin bârne de aproape 40 de picioare, nu poate nici să se rupă, nici să se despice.» Aceste întărituri sunt îndeobște înconjurate și de un șanț, peste care duce un podeț ce se poate ridica. Întăriturile construite după sistema romană, constau din lagăre întărite, pătrate sau dreptunghiulare, construite din pietre cioplite, cu patru sau mai multe porți, cu șanțuri, valuri și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
trebuit să oprească în așteptarea ajutoarelor. Unități de pompieri și carabinieri, trimise la fața locului, au restabilit circu lația. 8. Timpul cerut de scriitură nu coincide cu durata celor relatate aici. Ele se derulau între extreme, fie cu viteza denumită îndeobște „a gândului“, fie cu încetinitorul. În privința aceasta fac excepție doar fraza livrescă a lui Ze Wo, poate rostită chiar de gura mea și jupuita ipostază orfică. Constant era doar spațiul care îmi desființa ideea că aș fi putut evada din
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cât și clor sau să se lipsească de orice fel de gaz. Dar nu nemurirea, în sine, contează. Monstrul provine dintr-o anumită fază a civilizației pe care o reprezintă, dar a decăzut atât de mult, încât ideile lui sunt îndeobște amintiri din epoca respectivă. În ciuda capacității sale de a domina orice energie, și-a pierdut capul când s-a pomenit pentru prima oară într-un ascensor. Iar când Kent i-a oferit ceva de mâncare, s-a zăpăcit în așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să se ridice: - N-am găsit nimic extraordinar. E drept că pulberea e ceva mai densă decât în jurul propriei noastre galaxii. Am reușit să culegem unele mostre cu ajutorul unor plăci puternic ionizate, de pe care am ras apoi pulberea - o pulbere îndeobște solidă, conținând câteva elemente simple și urmele a numeroase substanțe compuse, formate poate în momentul condensării. De asemenea, conținea și puțin gaz în stare liberă, mai ales hidrogen. Din păcate, mostrele aduse de noi seamănă probabil foarte puțin cu pulberea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
au reprezentat, la rîndul lor, repere semnificative. Elogiul industriei și al maselor proletare, mitologia revoluționară și anticlericalismul se asociază unei voințe naționaliste de regenerare a măreției Romei antice (de Micheli, op. cit., pp. 209-220). Pe teren românesc, noul curent italian - numit îndeobște „viitorism” - este prizat ca ultimă modă artistică în cîteva cercuri intelectuale foarte restrînse, cu inerenta doză de snobism și de entuziasm novator. Primele zboruri aviatice, apariția cinematografelor și a automobilelor, a unor oaze de modernizare accelerată, creaseră deja, ici-colo, aprehensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stat, parlamentele și cele cîteva familii regale cu coroana pe ismene...” În fapt, proza „spînzură” între viziunea expresionistă și cea futuristă. Nu mai avem de-a face cu o sinucidere teatrală, ci cu o crimă de un tragism apocaliptic... Neinclus, îndeobște, în familia prozei avangardiste, micul roman poetic Paradisul suspinelor (1930) are totuși certe legături de sînge cu aceasta. „Roman al subiectivității”, fragmentarist, artificios și fantast, el este, într-adevăr, „mai mult în atmosfera europeană a epocii decît oricare alt roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
e adevărat. Nu numai că prepară prăjituri și biscuiți zilnic, dar mai face și de mîncare pentru prietenul ei de cîte ori vine la ea, adică, aparent, seară de seară. Fostul soț al Lisei (Îl cheamă Paul, dar este cunoscut Îndeobște drept Dezertorul) a părăsit-o cu trei luni Înainte de nașterea lui Amy. A reieșit că mariajul lor era o mare greșeală. El nu era nici pe departe pregătit să Își asume responsabilitatea (realitate de care ai zice că avusese destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să scoată mormăieli de regret. Annabelle deveni repede conștientă de tăcerea ce-i Însoțea apariția, Într-o cafenea sau Într-o sală de clasă; dar ca să-i Înțeleagă pe deplin motivul, i-au trebuit ani. La gimnaziul din Crécy-en-Brie, era Îndeobște admis că Annabelle „este cu” Michel; Însă și fără asta, nici un băiat n-ar fi Îndrăznit, la drept vorbind, să se apropie de ea. E unul din principalele dezavantaje ale frumuseții extreme la tinerele fete: doar fustangiii experimentați, cinici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
altuia nod în papură pentru fiecare secundă de trai în comun. Nu mai aveam alte rude sau prieteni cu care să ne alinăm singurătatea. Copii, nici vorbă, Kristine era stearpă. Așa că ne mulțumeam să îndeplinim un mic tipar zilnic cunoscut îndeobște tuturor bătrânilor; aceleași gesturi, aceleași vorbe, aceleași secrete. Ca un element de déjà - vu, Kristine părăsea uneori apartamentul pentru două ore și pleca fără să-mi spună unde. Ne mutasem mai aproape de țărm, într-un bloc cu mulți locatari bătrâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un pahar de vorbă, dezbătând orice problemă discutabilă (literatură, religie, filozofie, șah, fotbal, etc.), minus tocmai chestiunea ce mă doare și mă ispitește cel mai mult. Adică exact intenția mea de bună-credință de a nu pune Țara la cale, cum Îndeobște se exprimă românul În astfel de situații, ci de a Încerca s-o punem pe picioare, ținând cont că e tot mai bolnavă, sleită și epuizată, că zace, trântită, În pat. Însă tu, după o noapte, presupun, albă În care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
liberarizări (denominație perfidă, vicleană și falsă) asentimentul nostru, darmite acum după o atât de mare și sterilă longevitate politică. Ziceam nu să-l Înlocuim dintr-o dată, ci să-l mai umanizăm, liberalizându-l de pe o zi pe alta sau, cum Îndeobște se procedează În imediata proximitate a fruntariilor noastre, să-l reformăm. Stând strîmb, dar judecînd drept, acest cezar ar merita de fapt să fie tratat fără menajamente, chiar necruțător și ceea ce mă deranjează, Îndeosebi, la biserică În timpul liturghiei, al Întregii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
crezi că eu am, dinaintea mea, un porumbel? Un porumbel misterios? Da. Acum cred. Jur că-mi vine să apreciez că aproape totul pare a fi adevărat. Așa și este, aprobă, el, Îndesându-se mai bine În scaun. Și, cum, Îndeobște se Întâmplă, dragă cititorule, În asemenea ocazii, Între cei doi se Înfiripă, Încet-Încet, un Îndelung dialog. Aflară, nu prea târziu, unul despre celălalt, cam tot ce se poate afla, dincoace de intimități. El - profesor și scriitor, tată a doi copii
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dată, procedăm, cu oaspeții. Daa? Da, sigur că da. Fiindcă șeful a plecat, pe ceea parte, și, În drum către ferma de vaci, cu problema, o fi vânat, acolo, doi-trei urecheți, din care, doamna institutoare, soția lui, a făcut ce, Îndeobște, face, În asemenea cazuri. Că, dacă nu face, apoi, seara, când vine șeful ăl mare, acasă, lasă totul baltă... și ... că, acasă, ea e șefa numărul doi; dacă nu respectă ordinul primit, rupe cuiul, imediat. Răspund chemării. Trag o masă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vieți pe care, sensibil și receptiv mai mult decât ceilalți, încearcă să și le reamintească? Poate pentru a-și reîntâlni avatarurile? Ori, pentru că această cecitate i-a provocat o dezvoltare neobișnuită a acuității vizuale, auditive și olfactive, așa cum se întâmplă îndeobște? Pe acest eșafodaj, Marian Malciu contruiește povești și intrigi diverse, fie între cadrele medicale din spitalul de urgență Tainicele cărări ale iubirii unde fusese dus Iustin Dobrescu aflat în stare de comă, fie în alte împrejurări. Pe de altă parte
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dintr-o mână într-alta. Strada era pustie și întunecată și, în ciuda verii, în urma unor ploi generale, răcoroasă și foșnitoare ca o pădure. Într-adevăr, toate curțile și mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobște curțile marelui sat ce era atunci Capitala. Vântul scutura, după popasuri egale, coamele pomilor, făcând un tumult nevăzut, și numai întunecarea și reaprinderea unui lan de stele dădea trecătorului bănuiala că mari vârfuri de arbori se mișcau pe cer. Tânărul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ascunse în mari globuri de sticlă mată, ca să nu dea căldură. În această obscuritate, strada avea un aspect bizar. Nici o casă nu era prea înaltă și aproape nici una nu avea cat superior. Însă varietatea cea mai neprevăzută a arhitecturii (operă îndeobște a zidarilor italieni), mărimea G. Călinescu neobișnuită a ferestrelor, în raport cu forma scundă a clădirilor, ciubucăria, ridicolă prin grandoare, amestecul de frontoane grecești și chiar ogive, făcute însă din var și lemn vopsit, umezeala, care dezghioca varul, și uscăciunea, care umfla
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mormânt al naturii.) Sinuciderea - ca orice încercare de mântuire - e un act religios. Sinceritatea, fiind o expresie a inadaptabilității la echivocurile esențiale ale vieții, derivă dintr-o vitalitate șovăitoare. Acel ce o practică nu se expune primejdiei, cum se crede îndeobște, ci este deja primejduit, ca orice om ce desparte adevărul de minciună. Aplecarea spre sinceritate e un simptom maladiv prin excelență, o critică a vieții. Cine n-a omorât în el îngerul e menit pieirii. Fără erori, nu se poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]