1,738 matches
-
mistreți, în marile păsări rapace. Iar pe oameni îi împinge, cu însuși prețul vieții ca putere de viață, să ia înapoi ce este al lor sau să prade ce este al altora. Într-adevăr, până la un punct, războiul este o înfruntare de forțe în vederea unei posesiuni, legea lui este legea celui mai puternic, în esența lui se află înscrise suferința, moartea și nimicirea. Iar ce rămâne suntem noi, biruitorii, și ce am dobândit în lumina flăcărilor și în umbra morții. Iliada
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de acolo sunt comparate cu fapte străine de orice război și, ca atare, proiectate pe fondul atotcuprinzător și veșnic același al lumii. E drept că multe dintre comparații trimit în chip firesc la scene de violență, de agresiune și de înfruntare, ilustrate îndeosebi de fiare puternice și crude. Dar câmpia aceea, închisă în imaginile și în timpul ei, răsuflă larg sub cer prin alte analogii, acelea cu libera viață a elementelor sau a muritorilor care îi dublează imaginea într-un joc secund
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
câmpiei: se înalță deasă ca o negură de munte sau îi albește pe luptători ca pleava risipită de vânt peste arie, într-o zi de seceriș. Tot ce se petrece se petrece, asemănător, și în lume: atacul, năvala și iureșul, înfruntarea, împotrivirea dârză, străbaterea, oprirea din avânt, retragerea. Armata, numeroasă ca frunzele și florile primăverii, înaintează ca un foc care cuprinde totul în flăcările lui; ca un puhoi care târăște spre mare trunchiuri și mâl; sau ca acele năvalnice lucruri pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți și flămânzi, poposesc să prânzească. Numai că ora înfruntării aceleia este o clipă anume a timpului: amiaza celei de a treia zi de luptă (din patru câte-au fost), din vara celui de al zecelea an al împresurării Troiei. În timp ce tăietorii au tăiat și vor tăia mari 57 trunchiuri
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
antagonism și ca voință de nimicire. Epopeea e pusă, de la primele ei versuri, sub semnul mâniei. Or, în trei rânduri, poezia Iliadei se ridică deasupra dușmăniei și a urii și le suspendă, eliberându-se de ele. Forța, ca agon, ca înfruntare ostilă, se transcende pe sine și transcende accidentul războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
când solii aheeni urmau să sosească la el, Ahile, în sălașul lui, ascultat în tăcere de Patrocles, cânta, însoțindu-se de liră, cântece epice, povești cu eroi de demult. Clipa este în două feluri ruptă din lanțul de bronz al înfruntărilor crude. Ahile nu mai pare a se afla la marginea unei câmpii însângerate, ci acasă la el, în Ftia, departe de toate acestea. Așa cum ar fi și vrut să fie, dacă și-ar fi ales altă soartă. Acasă și cântând
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pune să-i fie pregătit carul, urcă în el, însoțit de Automedon, își îndeamnă caii nemuritori, care îi spun că de data aceasta îl vor aduce înapoi, dar i se apropie moartea, apoi, scoțând strigăte mari, pornește lupta. După o înfruntare cu Enea, care e salvat de Poseidon, începe greul măcel și ajunge până la Scamandru, pe care îl umple cu cadavre de oameni și de cai. Lângă râu îi omoară pe Licaon, fiul lui Priam, și pe Asteropaios, un peonian din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și cruzime la o ciudată detașare de contextul clipei, la o viziune cuprinzătoare cât vederea din înalt a unui vultur. Și de la îngustimea acelei câmpii însângerate la spații îndepărtate și vaste, a căror calmă existență e cu totul străină de înfruntările de lângă Troia. În asemenea clipe nu mai vorbește scurt și tăios, versurile, încetinindu-și ritmul, devin grave, folosește nume care trezesc mari ecouri, epitete solemne în lungimea lor și așezate simetric, evocând întinderile deschise și îndepărtate ale pământului rodnic, cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
potrivit unei tradiții nemenționate în poemele homerice, susținându-și părerea, unul, Ahile, că Troia trebuie cucerită prin luptă, celălalt - prin viclenie. Iliada este poemul care dovedește că Ahile greșea. Într-adevăr, în Iliada, un poem al luptelor, se vede cum înfruntarea dintre ahei și troieni nu se poate hotărî pe câmpul de luptă. Ruperea de echilibru pe care o produce inactivitatea de numai trei zile a lui Ahile era gata să le aducă troienilor biruința. Dar Ahile se întoarce, crâncen, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mistreți, în marile păsări rapace. Iar pe oameni îi împinge, cu însuși prețul vieții ca putere de viață, să ia înapoi ce este al lor sau să prade ce este al altora. Într-adevăr, până la un punct, războiul este o înfruntare de forțe în vederea unei posesiuni, legea lui este legea celui mai puternic, în esența lui se află înscrise suferința, moartea și nimicirea. Iar ce rămâne suntem noi, biruitorii, și ce am dobândit în lumina flăcărilor și în umbra morții. Iliada
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de acolo sunt comparate cu fapte străine de orice război și, ca atare, proiectate pe fondul atotcuprinzător și veșnic același al lumii. E drept că multe dintre comparații trimit în chip firesc la scene de violență, de agresiune și de înfruntare, ilustrate îndeosebi de fiare puternice și crude. Dar câmpia aceea, închisă în imaginile și în timpul ei, răsuflă larg sub cer prin alte analogii, acelea cu libera viață a elementelor sau a muritorilor care îi dublează imaginea într-un joc secund
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
câmpiei: se înalță deasă ca o negură de munte sau îi albește pe luptători ca pleava risipită de vânt peste arie, într-o zi de seceriș. Tot ce se petrece se petrece, asemănător, și în lume: atacul, năvala și iureșul, înfruntarea, împotrivirea dârză, străbaterea, oprirea din avânt, retragerea. Armata, numeroasă ca frunzele și florile primăverii, înaintează ca un foc care cuprinde totul în flăcările lui; ca un puhoi care târăște spre mare trunchiuri și mâl; sau ca acele năvalnice lucruri pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți și flămânzi, poposesc să prânzească. Numai că ora înfruntării aceleia este o clipă anume a timpului: amiaza celei de a treia zi de luptă (din patru câte-au fost), din vara celui de al zecelea an al împresurării Troiei. În timp ce tăietorii au tăiat și vor tăia mari trunchiuri și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
antagonism și ca voință de nimicire. Epopeea e pusă, de la primele ei versuri, sub semnul mâniei. Or, în trei rânduri, poezia Iliadei se ridică deasupra dușmăniei și a urii și le suspendă, eliberându-se de ele. Forța, ca agon, ca înfruntare ostilă, se transcende pe sine și transcende accidentul războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
când solii aheeni urmau să sosească la el, Ahile, în sălașul lui, ascultat în tăcere de Patrocles, cânta, însoțindu-se de liră, cântece epice, povești cu eroi de demult. Clipa este în două feluri ruptă din lanțul de bronz al înfruntărilor crude. Ahile nu mai pare a se afla la marginea unei câmpii însângerate, ci acasă la el, în Ftia, departe de toate acestea. Așa cum ar fi și vrut să fie, dacă și-ar fi ales altă soartă. Acasă și cântând
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pune să-i fie pregătit carul, urcă în el, însoțit de Automedon, își îndeamnă caii nemuritori, care îi spun că de data aceasta îl vor aduce înapoi, dar i se apropie moartea, apoi, scoțând strigăte mari, pornește lupta. După o înfruntare cu Enea, care e salvat de Poseidon, începe greul măcel și ajunge până la Scamandru, pe care îl umple cu cadavre de oameni și de cai. Lângă râu îi omoară pe Licaon, fiul lui Priam, și pe Asteropaios, un peonian din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și cruzime la o ciudată detașare de contextul clipei, la o viziune cuprinzătoare cât vederea din înalt a unui vultur. Și de la îngustimea acelei câmpii însângerate la spații îndepărtate și vaste, a căror calmă existență e cu totul străină de înfruntările de lângă Troia. În asemenea clipe nu mai vorbește scurt și tăios, versurile, încetinindu-și ritmul, devin grave, folosește nume care trezesc mari ecouri, epitete solemne în lungimea lor și așezate simetric, evocând întinderile deschise și îndepărtate ale pământului rodnic, cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Dumnezeu? De ce Adam s-a lăsat amăgit? De ce a dat femeia vina pe șarpe? De ce Adam a dat vinape femeie? Pentru că nu a fost ascultată „porunca”! Neascultarea,poftirea și mâncarea din roadele „pomului din mijlocul raiului”,nerecunoașterea încălcării poruncii și înfruntarea lui Dumnezeu,prin acuzarea Lui pentru „nepriceperea” femeii, „ajutorul” pe careDumnezeu i l-a dat, toate acestea au dus la „alungarea din rai”.Credința este deci întoarcerea la Dumnezeu prin stăruința în ru găciunea smerită, pocăința sinceră, milostenia darnică și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tragic este obținut printr-o emoție epurată, pentru că actul de violență nu a avut loc, dar spectatorului i-a fost teamă de ceea ce va fi până la capăt. Tragedia ideală, pentru Aristotel, oferă spectacolul unei schimbări a sorții la sfârșitul unei înfruntări violente dintre personaje, nici complet bune nici complet rele, unite prin relații de alianță. Pateticul este maxim când eroul ignoră pentru un timp identitatea celui împotriva căruia acționează. Oedip Rege, pe care Aristotel o citează de zece ori în Poetica
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fuziunea banului și a tehnologiei"): chiar și faptele "adevărate" sunt tot mai mult "ficționate", decupate și aranjate după cele mai bune rețete narative, melodramatice (viața și moartea prințesei Diana), science-fiction (efectul de seră), erotice (aventurile sexuale ale președintelui Clinton), ale înfruntării dintre Bine și Rău (războiul din Golf, din Kosovo, cel împotriva terorismului), fără a uita rația cotidiană de catastrofe, de povestiri de groază sau polițiste, "consumul de povești pe cap de locuitor devenind impresionant".459 Considerații finale Trebuie menționat însă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
granița dintre eroi și ticăloși (femeile, fie ele Fig. 23 Reinterpretarea grafică a abundentei mitologii indiene eroine sau infractoare, își expun întotdeauna mai multe părți ale corpului decât bărbații, fiind costumate pe aceeași logică retorică, schimbarea în costum cu ocazia înfruntării obligatorii fiind un strip-tease incomplet).746 Mai mult chiar, costumul creează comunități în universul benzii desenate (virtual toate personajele unei companii). Regula costumului în banda desenată reproduce sistemul de langue și parole așa cum a fost expus de către Saussure, unde langue
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să se agațe, parcă, într-un ultim efort de ceva nevăzut. Încă o dată animalul tresări, apoi trupul mare și vânjos se destinse. Totul s-a petrecut într-o clipă... o singură clipă, cât o bătaie de inimă grăbită... într-o înfruntare, care pe care... Pădurarul, ca împietrit, rămase cu ochii ațintiți la animalul care zăcea moale, zgâlțâit în răstimpuri de-un geamăt, încercând să-și ridice capul din omăt. Gheorghe TESCU 140 Când, deodată... privirea i se opri pe laba din partea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
zăpada. Dar prădătorii nu se grăbeau... urlau, urlau chemări ancestrale, numai de ei știute. În viața fiarelor se cunosc strategii și tactici, pe care animalul le folosește cu inteligența aproape rațională în lupta pentru supraviețuire. De multe ori animalul în înfruntarea cu omul, iese învingător, și aceasta datorită vicleniei. Omul, uneori, știe mai puține lucruri despre purtările lupului, decât știe lupul despre obiceiurile omului. Acum stăteau și așteptau... poate așteptau o greșeală a omului. Ei stăpâneau lumea, cu ochii lor ageri
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
68th și Beach, am scos ușa din țâțâni cu un șut și am dat peste trei drogați care aveau asupra lor o cantitate ilegală de Marie-Jeanne. Și-au dat în gât furnizorul și mi-au băgat niște povești despre o înfruntare iminentă între bandele Slauson și Chopper în schimbul promisiunii mele de a fi îngăduitor. Am transmis informația la secție și am oprit o mașină a poliției, ca să-i ducă pe drogați în arest. Cu o raită la cimitirul de mașini unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
alături de noi, absolut și benefic, mereu... Îngerii prezenți Îngerii binevoitori ne însoțesc pretutindeni, dacă știm să-i vedem și să-i auzim, ei ne aduc din lumina lor limpede și nesfârșită... Drumul nostru înseamnă și trecerea prin valea incertă, și înfruntarea frigului, a întunericului, a îndoielilor și a dificultăților de diverse feluri... de aceea, prezența îngerilor invizibili aruncă un pod între noi și arbore, pentru a ajunge mai repede și mai ușor la lumina care salvează această lume... Noi fiind ființe
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]