KorAP: Find »[drukola/base=înghiți & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...408 >

10,200 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

copilului, șoptind: Dacă nu papi, chem ursul; un urs mare, mare; îți papă codița și-i crește lui codiță, lungă, lungă... Vrei să chem ursul? Copilul pare convins: cască gura, se apleacă, ia mîncarea din șervețel și-o mestecă încet, înghițind-o cu greu. Oricum, cei de la televizor nu-s draci împielițați, gemeni, cui naiba or fi semănînd, că-n familia mea... În familia ta, spune bărbatul nu numai că n-au fost gemeni, dar nici preocupări mai..., afară de scuturat și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
eu la palme. Lazăr își vede de lucru tăcut, dar cînd se întoarce să mai ia o bucată de hîrtie împăturită, privește într-acolo: bărbatul se agită, spunînd tot felul de nimicuri, cu urși, vrăbii, căței și altele, numai să înghită copiii ce au în gură, în vreme ce femeia, țîfnoasă, și-a ferit puțin scaunul, semn că-i întoarce spatele, lăsîndu-l să se descurce. De proști nu trebuie să-ți fie milă. Lazăre, mă uimești! șoptește fata. Mă uimești tu, care studiezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fost zahărul. Dă-l încoacel! i-l smulge bărbatul, îndoindu-l, să facă din el o glugă. Mă duc să aduc de mîncare. Ești nebun! Unde?! Cunosc locurile, nu-ți fă griji. Iese afară, băgat cu totul sub sac, lăsîndu-se înghițit de viscol. Ăsta nu-i sănătos arată în urma lui țăranul, care se întoarce cu un alt braț cu lemne, dar nimeni nu-i răspunde. Studenta leagănă în brațe de zor unul din copii, care se uită la ea cu ochi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
două lumînărele pe care ea, mereu, și le ștergea cu dosul mînecii. De la brîu în jos, pînă în vîrful papuceilor de cîrpă, era udă fleașcă. M-am aplecat spre ea, așa, să fac un gest. Ochii ăia mari parcă mă înghițeau; o clipă am avut impresia c-o am în față pe bunică-sa teribilă clipă! Am luat-o în brațe. Ea a întins mîinile mici, a atins gulerul hainei mele, un guler mare, dintr-un miel brumăriu, să se convingă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
bine pînă acum... clatină el din cap -, topind ce se mai afla în geamantane, vi s-o fi făcut, evident, de scandal, dar noi sîntem băieți cuminți... Două, precum ați cerut zice Lazăr dînd două cărți profesorului care, transpirat tot, înghite în sec, reușind cu greu să se mai concentreze. Ciudată apariție arată el cu capul în urma femeii, cînd o aude urcînd scara -, dar se pare că imaginea ei, așa sumar înțolită și șifonată, mi-a purtat un real noroc adaugă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Teofănescu, păcate strigă bătrîna, înverșunîndu-se să acopere cu vocea sa urletul vîntului. Nu vrei să iei fotografia? Poate scapi dumneata cu viață, dă-i-o lui giner'-miu și spune-i... că-i a lui rostește mai încet femeia, parcă înghițind cu greu nodul din gît. A lui?! Doina e-a lui!? țipă profesorul. A lui Theodor Săteanu?! Bătrîna clătină lung din cap, lăsîndu-se în voia vîntului pornit mai cu ură: Cînd dumneata ai plecat cu Maria la Operă, eu am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
frig. Felicitări, Lazăre! îl lovește Mihai cu dosul pumnului în piept. Două fete, mă, ești teribil! Cine-o să fie cel mai fericit tată? Drept răspuns, Lazăr stă încă nedumerit, cu privirea fixă, apoi, revenindu-și, începe să răsufle apăsat, înghite în sec de cîteva ori, caută insistent cu privirea în sus, spre nouri, lasă impresia că a văzut ceva, oftează și rostește: Doamne, cu ce anume ți-am greșit mai vîrtos ?... Discret, întoarce capul, își șterge ochii umezi și pornește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

plosca spre mine, o falsă ofertă, practic o obligație. Am luat-o și am dus-o la buze. Băutura avea gust de ierburi, de clorofilă, și densitatea spermei sau a unei fierturi de cereale. Am încercat să nu vomit în timp ce înghițeam și i-am dat-o înapoi. — Deosebit, nu-i așa? Se numește kava, apropo. Se face în Fiji, din niște rădăcini, nu știu exact din care. Are un efect mai degrabă psihotrop decât sedativ. Localnicii au descoperit că îi ajută

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
genitale ale femeilor, ca atâția alții. Și nu era de vină nici decorul, cu scena de un metru și ceva acoperită cu confetti și cu luminile de supermarket, pentru aerul deprimant al numărului aceluia. Nu, Bull ar fi reușit să înghită asta - dar în timpul liber. Pe Bull nu-l deranja aglomerația. Absolvent al unei școli particulare eminamente insignifiante, Bull era genul acela de rugbist impasibil, care împinge ritmic și în grămadă, și în linie. În urma meciurilor, se obișnuise să folosească aceleași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

lui lăsa de dorit, toți cărturarii îi luau scrierile drept model. Pe vremea aceea chiar circula o vorbă: "De cunoști bine scrierile lui Su Shi, ai la masă carne de oaie și de vacă, dacă nu, n-ai decât să înghiți rădăcini de varză sălbatică". Din proza literatului chinez, însemnările de călătorie și despre unele evenimente se disting prin cea mai înaltă ținută artistică. Cele două poeme narative Fu Notiță anterioară la Chibi (care descrie priveliști de toamnă) și Notiță ulterioară

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
liniște, natura se dezlănțuie brusc. Cerul se ciocnește cu Pământul, apoi se formează o breșă uriașă pe cer. O bucată de cer se prăbușește, iar pământul se despică. Din crăpături țâșnesc vâlvătăi puternice care ard pădurile, iar puhoaie de apă înghit lanțurile muntoase. Diavolii și animalele sălbatice făceau ravagii, iar omenirea trăia nenorociri cumplite. Nemaiputând răbda, oamenii îi cer lui Nüwa să ucidă demonii și să potolească puhoaiele, apoi să realizeze o lucrare grandioasă, aceea de a reconstrui Cerul și Pământul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
soția lui să plece, lăsându-l singur printre oameni. Pentru că n-a găsit nici o soluție potrivită, el a ascuns leacul acasă. Nemaiputând să îndure viața simplă din lumea muritorilor, Chang'e a găsit, în lipsa soțului, leacul miraculos și l-a înghițit tot. Imediat, ea s-a simțit tot mai ușoară, precum un fulg de nea, a început să plutească, apoi să urce încet spre cer. A ajuns la lună și a fost găzduită în palatul lunii. Aflând că soția l-a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
bucurie și au început să lucreze pământul. Aflând că Xirang a fost furată de Gun, împăratul ceresc trimise soldații și generalii din cer, pe pământ, ca să recupereze comoara. Astfel, viiturile ieșiră din nou din matca râurilor, inundând terenurile agricole și înghițind vieți omenești. Indignat, împăratul Yao spuse că: "Gun a știut să construiască digul care să împiedice apa să iasă. Dar odată cu dărâmarea acestuia, urmările sunt mai grave. N-a reușit să îmblânzească apa nici după nouă ani de muncă, merită

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367

din care ministrul Agathon promite că ne umplem de bani. Nu știu câte miliarde de dolari poate vărsa Dracula Park, dar cu siguranță Roman, Tractorul și Rulmentul sunt în clipa de față tot atât de adevărate ca Dracula Park, numai că nu produc, ci înghit, de ani și ani, miliarde de dolari. Muncitorii brașoveni își cer transferul dintr-un fals gigantic în alt fals gigantic, din Jurassic Park în Dracula Park. Față de priveliștea a 20.000 de muncitori care- ce-a ajuns conștiința de clasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Țăndărei, trăgând în stânga și în dreapta, România nu va face apel la CPI fără acordul SUA. Americanii au încercat să impună acest tratat Uniunii Europene și au fost refuzați, chiar și de aliații tradiționali. Nici măcar celelalte candidate la UE n-au înghițit rușinea. Cu justificată mândrie și vie satisfacție, putem spune că România este iarăși prima la prostituție politică. Căci ce altceva este acest târg înjositor pentru ambele părți? Un astfel de tratat consfințește de fapt punerea militarului american deasupra tuturor celorlalte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
a Americii ca să asigure imunitatea pentru crimă a militarilor ei? Ce deosebire mai este între Casa Albă, spre ale cărei valori ne îndreptăm, și păduchii noștri parlamentari care-și folosesc imunitatea ca să poată comite, nepedepsiți, orice infracțiune? În vreme ce soldații olteni înghit praful Kandaharului dormind cu automatul sub pernă, iar regimul Iliescu-Năstase se repede cu aceeași disperare servilă ca și regimul Constantinescu să satisfacă America atunci când țări europene cu venitul pe cap de locuitor de zeci de ori mai mare evită s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
propaganda și cenzura erau ucigătoare, dar parcă niciodată n-am tresărit mai tare decât la vederea pepenelui verde despicat, în decembrie, pe masa din bucătăria reședinței din Primăverii. Cei care năvăliseră în Casa Diavolului, în loc să fi scuipat pe luxul înfiorător, înghițeau și băgau în buzunare, ducând cu ei germenul minciunii hoațe. De acolo, el a cuprins toată țara. În cei 13 ani scurși ca apa de ploaie la canal, în România s-a repetat, la toate nivelurile, ce a făcut poporul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
prost candidat la președinție, a rupt în două zona dreptei. Pe drumul astfel deschis, au năvălit în Parlament cetele peremiste, în cap cu tribunul. E. Constantinescu a fost cel mai bun agent electoral pentru C.V. Tudor - dacă astăzi trebuie să înghițim atât de des duhorile sconcsului cruciat, să-i mulțumim dlui Constantinescu. După o asemenea mimodramă lașă, orice român de bun-simț se va fi gândit că binefăcătorul neamului se va duce să se închidă în mănăstirea călugărului Vasile sau măcar se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
doar-doar or mai apuca o dată să facă maselor cu mâna... Gesturi care pe orice om de bun-simț îl aduc în pragul vomei sunt comise cu gingașă nesimțire de bărbații politici ai nației. Cozmin Gușă, fost secretar general al PSD, a înghițit zâmbind flegmele pe care i le proiectase în figură Traian Băsescu și s-a dus la PD, căci nu mai avea unde să facă politică. De fizică și jurnalistică, pe care le-a practicat înainte, nici nu mai poate fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Wars - Atacul Clonelor. Un întreg imaginariu medieval-futurist este animat pentru a compensa deșertificarea metafizică a unei Americi supertehnologice: vrăjitori, baroni, cavaleri Jedi, căpcăuni, monștrii spațiului, supernave și pietre magice, roboți și morți vii. O dată cu coke și pop-corn, tinerii spectatori își înghit și porția de metafizic viu colorat. Și cea mai îndrăzneață imagine din poveștile copilăriei - să zicem un monstru de 30 m înălțime care sare de pe Pământ direct în spațiul sideral pentru a frânge în fălci o navă fotonică - este acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
lume, că ar trebui să fim mai buni unii cu alții, și cu asta m-am scos. Nu fac exhibiția numai pentru ceilalți, ci și pentru mine însumi. Eu, care sunt un arivist, un impostor, o lichea, un vierme care înghite și dejectează, mă autoadmir pentru faptul că, plătind prețul biletului la filmul lui Gibson, prizez iubirea de oameni și sacrificiul. La urma urmei, sunt un om de treabă, neînțeles de lumea rea din jur. Cred că așa se explică și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307

pahar cu sânge de antilopă amestecat cu venin de viperă. Asta îmi spunea Coșuță și, sincer, din toată povestea lui nu mă interesa decât partea cu gașca. Nu, nu mă întrebați de serile când îmi luam inima-n dinți, îmi înghițeam uimirea și spaima și deznădejdea că totul s-a terminat și mama nu va mai veni niciodată să se așeze pe o băncuță de unde să-mi urmărească jocul stingher de copil care nu a împlinit trei ani, de copil care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
rămas așa, luminând o balustradă verde, o balustradă verde ca o șopârlă verde, singura ființă care mi se părea că ar mai fi avut viață în toată încremenirea lucie care mă aștepta să fac vreo mișcare și apoi să mă înghită cu totul, o dată și pentru totdeauna. Ei bine, atunci am înțeles ce înseamnă Bau-Bau și că Bau-Bau nu-ți apare în viață decât în momentele alea puține și hotărâtoare și că doar atunci trebuie să fii cu adevărat puternic și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
începutul lui decembrie la ziua ei și, așa, ca un hatâr, mi-a zis că pot să-l iau cu mine și pe Cezărică, noul meu prieten, un tip venit la noi în școală din Galați, pe care nu-l înghițea și-l trata de tolomac; la petrecere, unde mai erau câteva colege și o verișoară nesuferită care vorbea fonfăit și ne bătea la cap cu bicicleta ei cehoslovacă, am mâncat fursecuri și bezele, am băut cico și-am jucat fațea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
viclene decât litera ș. Miracolul A. a: în adâncuri nu sunt răcușori cu clești și mustăți sau caracude în toate culorile curcubeului, nu sunt alge unduitoare, nici sirene, nici comori risipite pe nisip, fundul e mâlos și vrea să-mi înghită picioarele, apa e ca noroiul sau ca pământul galben și e peste tot, în stânga, în dreapta, deasupra, o apă care mă strânge, mă ține, îmi apasă obrajii umflați, îmi înmoaie brațele, îmi împinge în jos capul care se zbate să ajungă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]