1,774 matches
-
Adio și nu te vom uita Se auziră bătăi în poartă și o voce cunoscută întrebă: − Cumnată Marie, ești acasă? Maria era prin ogradă, tocmai curăța ceaunul în care fiersese lături pe care le golise în troaca porcilor. Pusese la îngrășat o scroafă care fătase mai multe rânduri de purcei și spera s-o facă de vreo 200-250 de kilograme. − Da, sunt acasă, da’ cine mă strigă? − Eu, Marie, Ileana lui Alexandru de la vale. Hai, vino și descuie portița, că am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
buni de în țărcat, să poată fi vânduți; − Apăi le spun orătănii, fă Tinco, că nu-și mai cunosc rostul de găini să facă ouă, să cadă cloște și să scoată pui. știu numai să se îndoape și să se îngrașe, continuă Ileana. Deodată se auzi o voce: − Cât ceri pe orătăniile astea? Era un evreu care se vedea că ar vrea să cumpere, că se învârtea de ceva timp pe acolo; Dacă ți-e de cumpărat, ne-om înțelege noi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
face uz. „Până când să n-avem și noi faliții noștri ?... Anglia-și are faliții săi, Franța-și are faliții săi, până și chiar Austria-și are faliții săi, în fine oricare națiune, oricare popor, oricare țară își are faliții săi (îngrașă vor- bele.)... Numai noi să n-avem faliții noștri !... Cum zic : această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura !...” Recunoașterea existenței categoriilor negative, importul lor este în măsură să invoce magic și complemen- tul lor pozitiv. Ioan
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mine, mârâia: "Catastrofă, boier Cupcici! Urgie, boier Cupcici! Ce facem cu burdihanu', boier Cupcici?!" Și mă tot împungea cu deștu-n burtă... "O să-ți dea turcii, cep la osânză." Eu, tăceam mâlc. Mă pișasem pe mine de frică. "Ce?! M-am îngrășat în cocina lu' tac-tu?" îl sictiream în gând. "Încalecă! mi-a poruncit el. După mine!" Și-a dat pinteni. Mamăăă!! Mai bine nu mă făceai, decât să sufăr cât am pătimit, spune el și își șterge sudorile cu mâneca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
călărețul are numai datoria de a accepta lupta, a conduce cu o anume rigiditate natura din afara naturii sale. Balaurul e deja călcat în picioare, e deja sastisit de atâta bogăție și satisfacere a tuturor simțurilor. Am impresia că s-a îngrășat de atâta îmbuibare cu fecioare atrase de el, mai ales de aurul lui, de visele de fericire, de sexualitatea lui debordantă. E vorba de sastisirea în partea cea mai joasă a naturii. Balaurul parcă acceptă (ca în toate basmele lumii
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Bună dimineața, a spus bărbatul cel scund, măsurându-mă din cap până în picioare. Ce mănânci mata, tovarășa Țâru, de ești așa de slabă? Am zâmbit timid, înroșindu-mă, fără a-i răspunde. Primești sarcină pe linie de partid să te îngrași zece kilograme în cel mai scurt timp, mi-a spus serios, fără a-mi răspunde la zâmbet. Ia spune-mi: ce ai visat astă noapte? Nu țin minte dacă am visat ceva, i am răspuns, înroșindu-mă iar. Numele meu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
era pusă, apărea însoțit de cele mai multe ori de inginerul de la ferma viticolă și de un milițian. Datorită acestor mese copioase, în câteva luni, am reușit să îndeplinesc cu bine sarcina primită cu ocazia instalării, și anume aceea de a mă îngrășa. Cred că a fost sarcina pe care am îndeplinit-o cel mai repede și cel mai bine dintre nenumăratele sarcini pe care le aveam. Când se întâmpla să avem un control de la județ sau de la București pe diferite probleme legate
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
judecați? Am răbdat cinci ani despărțită de familie, alergată de cei de la județ pe toate dealurile... Aveai patruzeci de kilograme când ai venit, iar acum ai șaizeci. Erai ruptă de foame, iar acum ești ghiftuită de fripturi... Avea dreptate. Mă îngrășasem. Era sarcină de partid să pun câteva kilograme pe mine, să arăt impunătoare, căci eram firavă și mărunțică și aceasta nu se prea potrivea cu funcția de primăriță de țară. În clipa următoare, unul dintre „revoluționari” a înșfăcat preșul de la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
făcea o mică slujbă, număra "la ban" chiria, mânca zdravăn cu această ocazie și cerea, fără rușine, pentru acasă "sunt, cum vine, văduvoi era adevărat dar am un dulău care-i lacom ca un leu și pe Costică... s-a îngrășat, păgânul...". Primea totul într-un coș. Dar nu împărțea decât un covrig sau doi cu Costică; Samson primea apă dulce... (ceai!) și câteva resturi vegetale. * Au venit rușii, nu l-am mai văzut. Istoria s-a răsturnat; pe Părintele Vania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
veniturile mănăstirești drept proprietate personală, ca și Episcopul de Buzău, despre care toată lumea o aude pe fiica sa spunând: „Tatăl meu Episcopul...” și pe ginerele său (Marin Popescu-Spineni ) „Socrul meu Episcopul”. Noul Vlădică de Timișoara, un alt liberal dolofan, [209] îngrășat de toate bunurile lumești cu care s-a îmbuibat, semănând a orice, numai a smerită față bisericească nu! În sfârșit, Episcopul de Constanța, liberal notoriu, ia pe față bani grei pentru hirotonisire și pentru orice parohie, spunând fără sfială teologilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
La Cernăuți, prin cuvântul regal, care proclamă această Universitate pe veci românească, s-a desființat un drept uzurpat de alții, reașezându-se poporul nostru în vechile sale drepturi, câștigate prin jertfa lui, prin suferința lui, prin vrednicia lui, pe pământul îngrășat cu sângele lui”. În anuarul Universității pentru anul de studiu 1921/1922, sunt publicate cuvântările pentru inaugurarea acestei instituții ale mai marilor țării, cum ar fi cea a rectorului I. Nistor, a Înaltpreasfinției sale mitropolitului Miron Cristea și scrisorile de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de slab, lucru asupra căruia se glumea adesea. La inaugurarea tîrgului de la Bari, fiindu-i vecin de masă, am observat că își turna multă bere: "Nu-mi place deloc, îmi explica el, dar medicii speră că așa am să mă îngraș. Zadarnică speranță, fiindcă nu iau nici un gram, iar dacă ar fi nevoie să-mi cîștig existența aș fi un bun jocheu de categorie ușoară!" Campania din Africa urma să-i dea posibilitatea ducelui de Aosta să-și arate capacitatea de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cătușele ruginite atîrnînd de brațele a doi amărășteni, Trifina și Cănănău, implicați prin ’95 într-un blat între Iași și Brăila, înfățișat ani la rîndul publicului ca material didactic pentru ora de stîrpire a corupției. În spatele acestor peștișori, ecosistemul a îngrășat marii rechini, iar autoritățile fotbalistice au cerut mereu probe, în loc să le producă. Și dacă existau probe, probabil că împricinații scăpau cu șapte etape, din care la apel rămîneau vreo trei. Pentru fapte similare, în alte părți nu se iau șapte
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Gimnastica n-are nevoie de oameni, ci de roboți și de cheițe. Cînd învîrtirea cheițelor nu mai provoacă mișcarea roboților, nu mai există gimnastică. Octavian Belu și Mariana Bitang învîrt de-o vreme cheițele în gol. Roboții lor s-au îngrășat, au probleme cu spatele și, spre deosebire de anii trecuți, cînd „se lucra pe durere“ numai pentru ca tricolorul să fîlfîie pe cel mai înalt catarg, acum, roboții au început să cîștige bani. Iar cine are bani nu suportă liber consimțit durerea decît
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Sandu, ne ajută să vedem pe stradă băieți supli și fete cu fundul bombat, primește sub 150 000 de euro pe an. De la un stat care finanțează mai degrabă popicele decît medicamentele pentru bătrîni. Nația are toate premisele să se îngrașe pe banii ei la fast-food. Poate oricînd slăbi practicînd orientarea turistică în mod organizat, la cluburi, din fonduri publice. Numai de nu ne-am rătăci! februarie 2007 În colecția Ego. Publicistică au apărut: Robert Turcescu - Dans de Bragadiru Silviu Brucan
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a dezlega limba iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb au o intrigă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zice Iahwe”. Amintește ivriților să fie cu băgare de seamă și la filistenii din Gat pentru că ,,6,4 Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănîncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif!” Autorul îi prezintă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu ceea ce prevăd criticii noștri referitor la consecințele comportării noastre. "Dacă te duci Ia plimbare atât de târziu seara, vei fi probabil jefuit". Dacă vei cheltui în continuare atâția bani pe haine, o să ajungi la azilul de săraci". "O să te îngrași dacă mănânci atâtea macaroane". Nu putem fi absolut siguri că nu vom fi jefuiți, că nu vom ajunge la azilul de săraci sau că nu ne vom îngrașă. Nimic nu e sigur în viață și criticile se dovedesc adesea a
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
atâția bani pe haine, o să ajungi la azilul de săraci". "O să te îngrași dacă mănânci atâtea macaroane". Nu putem fi absolut siguri că nu vom fi jefuiți, că nu vom ajunge la azilul de săraci sau că nu ne vom îngrașă. Nimic nu e sigur în viață și criticile se dovedesc adesea a fi corecte. Deoarece nu putem fi siguri că observațiile critice se vor dovedi întotdeauna neîntemeiate, chiar dacă nu suntem de acord cu ele, putem accepta că cel ce critică
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de ea, Gary, așa că e a ta. (Se destăinuie. ) Dialogul 3 ERICA: Ei, Bernie, unde mâncăm în seara asta? BERNIE: Nu știu. S-a deschis un restaurant nou, mexican. Să-l încercăm? ERICA: Orice, dar asta nu, Bernie. Mâncarea mexicană îngrașă prea tare și vreau să-mi respect dieta. Se destăinuie. ) BERNIE: Da, dar e atât de bună! ERICA: E într-adevăr bună, dar vreau să-mi respect dieta. (Acceptă adevărul și pune "discul stricat". ) Dar restaurantul japonez? BERNIE: Uite, știi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
orice preț. (scurt și foarte retezat.) Da, da, da, de trei ori da! (aruncă roată priviri scânteietoare în adunare. Aplauze prelungite.) Cațavencu: Da! (cu putere din ce în ce crescândă.) Voi progresul și nimic alt decât progresul: pe calea politică... (îngrașă vorbele.) Popescu: Bravo! Cațavencu: Socială... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Economică... Popescu: Bravo! Cațavencu: Administrativă... Ionescu: Bravo! Cațavencu: Și... și... Ionescu, Popescu, Grupul: Bravo! Bravo! Trahanache: (clopoțind) Rog, nu întrerupeți pe orator, stimabile... Cațavencu: (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe orator, stimabile... Cațavencu: (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte... (cătră adunare și mai ales cătră grup, cu tonul sigur.) Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cu tărie.) Până când să n-avem și noi faliții noștri?... Anglia-și are faliții săi, Franța-și are faliții săi, până și chiar Austria-și are faliții săi, în fine oricare națiune, oricare popor, oricare țară își are faliții săi (îngrașă vorbele.)... Numai noi să n-avem faliții noștri!... Cum zic: această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura!... (aplauze frenetice. Pauză. Oratorul soarbe din pahar și aruncă iar priviri scânteietoare în adunare. În momentul acesta mai mulți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu Farfuridi și Brânzovenescu, le povestește încet, făcând gestul cu clopoțeii; la dreapta, în fund, Pristanda, Cetățeanul turmentat, muzica și lume. În stânga Zoe, Tipătescu, Trahanache cu alți alegători. În mijloc Cațavencu.) Cațavencu: (foarte amețit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrășându-și silabele) Fraților! (toți se-ntorc și-l ascultă.) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cât timp ați stat Împreună? Împreună am stat șase luni, la Văcărești. Între timp, am primit tratament, antibiotice: PAS și hidrazidă. PAS am primit 6 000 de bucăți și hidrazidă nu mai știu... 400, cred. În orice caz, m-am Îngrășat, m-am umflat de atâtea medicamente, și acolo m-a apucat o durere de cap, că nu puteam să Îl ridic de pe pernă. Am făcut sinuzită. Și un doctor evreu, Schor Îl chema - mai târziu am auzit că a plecat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]