1,786 matches
-
noi patru inși din Gura pe frontul sârbesc. Burnițá din ceață că fleșcăise toate ponoarele și ne murase ca pe guzgani. Pe deasupra trăgea „antileria”. Prin pâclă trecea dâre roșii de obuze, cu cearcăn. De miros și de fum, aerul se îngroșase. Ca ploaia, când slăbind când întărindu-se, s-auzeau împușcături. Deodată a răpăit o mitralieră. Când a stat, din spatele nostru s-a ridicat un ramăt de parcă ar fi rupt haitul pe Bistriță. Am înlemnit. - S-a retras reghimentul, a zis
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
nevinovată, această ultimă declarație stârnea veselia tuturor. Unul câte unul trecătorii se adunau în jurul lui Neculai. Având șapca împinsă la ceafă, magazionerul ieșea dintr-o cămăruță și, cu gura la urechi, își înfigea pântecul rotund în mulțime. - Arde-o, Neculai ! Îngroșând grămada, alți curioși făceau roată în jurul oratorului. Câte unul înălța gâtul pentru ca apoi, dumerit, să plece. Neculai povestea Facerea lumii. Intona apoi un cânticel despre fata „săracă, fără crezământ, hulită și orfană”... Abia când toți pustiiau locul, pleca și predicatorul
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cu toții. Începuse să bea. Descoperit târziu, pentru activist acest viciu însemna o marcă a poziției sociale. I-o dăruiseră țăranii care, pentru a-i capta bunăvoința, îi făceau cinste la fiecare acțiune. Se lățise în spate iar grumajii i se îngroșau. Încă mai păstra o expresie tinerească și jovială deoarece munca de lămurire nu-i epuiza resursele sufletești. Dimpotrivă. După ce s-a terminat cu colectivizarea, serviciile lui Neculai au început să nu mai fie atât de căutate. Cum tânărul nu mai
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
maximă). — Aveai vreo poreclă la școală? — Porecla de D’Artagnan mi s-a tras din pricină că interveneam fără ezitare, ripostând la fiecare violență verbală sau fizică, fie unde era pericolul de-a fi bușită de băieți, fie la joacă, atunci când se îngroșa gluma. Odată, lovită în cap de un ghiozdan aruncat de la etaj de un coleg dintr-o clasă mai mare, am urcat treptele cu viteza fulge rului și i-am tras cu picioarele pe unde am putut, l-am lovit probabil
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
timp, s-a auzit glasul lui Cotman: Mitruță, băiete! Mai lasă-mă și pe mine să conduc convoiul, că sunt deșcă bătrână și cunosc drumul ca în palmă și m-oi descurca eu! Apoi așa oi face, că se cam îngroașă gluma. De nins o cam uitat Dumnezeu măsura. Iar cât despre vânt, o scăpat Belzebut din cușcă și uite ce face! - s-a arătat de acord Mitruță. Noul conducător al convoiului se dovedea mai iscusit... Ocolea cu mai multă dibăcie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
următoarele: ARME BUNE DREPTUL DEA CUMPĂRA ARME ESTE DREPTUL LA LIBERTATE Fara avu o ciudată senzație de gol, în timp ce se holba la firma aceea luminoasă. Văzu că se mai adună și alți săteni. În cele din urmă, spuse cu glasul îngroșat de emoție: - Am auzit de atelierele astea. Sunt niște locuri infame, împotriva cărora, azi-mâine, guvernul Împărătesei va lua măsuri. Sunt construite în fabrici ascunse și apoi transportate și puse în funcțiune sfidând grosolan drepturile de proprietate. Acest magazin nu exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ramolit. A fost găsit aseară mort în apartamentul lui. Îl chema, dacă ai chef să-l cauți în colecția de ziare, Banton Vickers. Dar să lăsăm asta. Am terminat cu dumneata. - Dar n-am terminat eu, strigă Fara cu glasul îngroșat de emoție, în viața mea n-am auzit și nici n-am văzut o asemenea infamie. Dacă credeți că ați terminat cu acest oraș, sunteți nebuni. Vom pune în locul ăsta o gardă zi și noapte și nimeni nu va putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
străbătut un drum lung până a ajuns să-și oțelească nervii, fata, mai iute, dar plină de demnitate. Simțea că furia lui este atotdistrugătoare, dar emoțiile violente puseră capăt acestui gând chiar în clipa în care se ivi. Cu glasul îngroșat de enervare spuse: - Cayle, du-te imediat acasă! Își dădu seama că fata, cu ochii ei stranii, gri-verzui, îl privește cu multă curiozitate. "N-are pic de rușine", gândi el, aproape violent. Cayle, vizibil tulburat, se întoarse spre fată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
lumini la curție dorului. Cu cerul vecini. Așteptăm să vedem prin columne de aur Evul de foc cu steaguri pășind, și fiicele noastre ieșind să pună pe frunțile porților laur. Din când în când cîte-o lacrim-apare și fără durere se-ngroașă pe geană. Hrănim cu ea nu știm ce firavă stea. [1938] * ANI, PRIBEGIE ȘI SOMN Anii se vor lungi încet, încet, cu tot mai mari pași de la oraș la oraș. Mă opresc cu ochii în huma săracă, mi se pare
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
lumini la curțile dorului. Cu cerul vecin. Așteptăm să vedem prin columne de aur evul de foc cu steaguri pășind, și fiicele noastre ieșind să pună pe frunțile porților laur. Din când în când cîte-o lacrim-apare și fără durere se-ngroașă pe geană. Hrănim cu ea nu știu ce firavă stea. 1917 Focul tăcu. E zi de odihnă. Privim din tranșee rețeaua, livada cu flori, și zdrențele-n sârmă. Simți Paștile-n liniști. Încă o dată cei zece tovarăși stăm într-o groapă, asemenea
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Untul de la vaci și laptele oilor, cu grăsimea mieilor, a berbecilor din Basan și a țapilor, cu grăsimea grîului, și ai băut vinul, sîngele strugurelui. 15. Israel s-a îngrășat, și a azvîrlit din picior; Te-ai îngrășat, te-ai îngroșat și te-ai lățit! Și a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, a nesocotit Stînca mîntuirii lui, 16. L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni; 17. Au adus jertfe dracilor, unor idoli care nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
București fusese delegat și Gheorghe Tălparu. La început, se bucurase că nu a fost uitat, dar apoi, după întâlnirea cu șeful cel mare de la județeană, îi dispăru orice chef. E de jale, Ghiță, așa-l numea tovarășul prim, treaba se îngroașă! Trecem printr-o perioadă... foarte critică, nici nu știi în cine să mai ai încredere... Te cunosc de mult, te-am scăpat de multe, mi-ai fost ca un frate... Simt nevoia să discut cu cineva... câteodată cred că sunt
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
viață moartă. Nu așa arată oare sfârșitul lumii, neantul, văzut și pipăit? Nici țipenie de om, da, asta mai cu seamă, nici țipenie de om. Numai dumneavoastră și cu mine, în fața planetei pustii! Cerul trăiește? Aveți dreptate, iubite prietene. Se îngroașă, apoi se surpă, deschide scări în aer, închide porți de nori. Sunt porumbeii. N-ați observat că cerul Olandei e plin de milioane de porumbei ce stau atât de sus încât nici nu se văd și care bat din aripi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cu Ziua Independenței Statelor Unite ale Americii? Cum socotesc deputații PSD Cliveti și Timiș că trebuie sărbătorită intrarea în NATO? Prin instituirea „zilei NATO” - liberă și nelucrătoare”. Proiectul celor doi, înaintat în Parlament, exprimă perfect gândirea de profunzime a multora dintre cei care îngroașă procentele în sondajele pro-NATO - la câte zile de nemuncă sunt în România, mai punem una, că vine NATO să muncească în locul nostru. Noi, în schimb, vom face mitinguri, parade militare și vom purta insignele și stegulețele NATO, pentru care guvernul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
leapșa” cu „Cine e de votat”Ă, îi transferă primarului o calitate pe care nu o are: subtilitatea. Băsescu acceptă toate aceste experimente de imagine pentru că, până acum, nu își simte amenințat fotoliul de primar general. Dacă gluma s-ar îngroșa însă, cu siguranță l-am vedea izbucnind în stilul care l-a consacrat. Cât despre doamna Tatoiu, ce să zic, face ceea ce se cheamă fețe-fețe, parcă dă examen de actorie la școala populară de artă, râde de te trec fiorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
III-lea, tatăl tânărului nostru monarh, Îl semnase cu olandezii. Acest lung armistițiu, mai bine zis unul din efectele lui, era și cauza pentru care atâția soldați veterani nu-și mai găseau de lucru În Spania, nici În restul lumii, Îngroșând rândurile acelor pierde-vară fanfaroni, zurbagii și bătăuși, gata să-și Închirieze brațele și spadele pentru orice lovitură neloială, murdară și ieftină. Printre ei era și Diego Alatriste. Totuși, căpitanul făcea parte din varietatea tăcută, și nimeni, niciodată, nu l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
poate există o explicație, dar pe moment n-o găsesc - intru în panică. N-aș vrea să o supăr, s-o rănesc în vreun fel pe această ființă delicată, care mi-a devenit atât de apropiată. Nu-mi doresc să îngroș rândurile celor care, intrând în sufletul ei pe parcursul vieții, au lăsat răni adânci și greu de vindecat. - Mai scoate nasul din hârtii, domnișoară! Când intrase? Maria stătea, zâmbitoare, în fața biroului meu. Strălucea, ca totdeauna. Privirea caldă a ochilor o făcea
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
a trezit tremurând goală în tufele de salcie și-n malurile râpoase de dincolo de pădure, zărind în depărtare ultimul salt în cascadă al lupilor de stepă goniți ca de diavol. Poate chiar de diavol judecând după salturile lăsate în urmă îngroșate de cadavre. În a treia noapte Cerboaica și-a spus: "E îngrozitor! Trebuie făcut ceva! Așa nu se mai poate! O să înnebunesc." Era a treia noapte de când ochiul ei veghea drumurile, câmpurile, făgașele și malurile apelor cuprinse de acel terifiant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
câmp, șobolanii și popândăii mișunau în întuneric, prin țărână, cu icnituri scurte, ca o tuse înfundată, și el se gândi pe neașteptate nu mai încercase, dar se gândi că, dacă vrea, îi poate chema la el. Își subția și-și îngroșa vocea cum voia. Vocea lui era în schimbare și-nșela lighioanele, păsările de noapte, zburătăcind ca orbeții cu lovituri mari de aripi, imitând după voie toate hăuliturile și miorlăielile, din gât și din buze, îngroșându-și glasul, încât maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
el. Își subția și-și îngroșa vocea cum voia. Vocea lui era în schimbare și-nșela lighioanele, păsările de noapte, zburătăcind ca orbeții cu lovituri mari de aripi, imitând după voie toate hăuliturile și miorlăielile, din gât și din buze, îngroșându-și glasul, încât maică-sa îl ocăra și-l ocărâse întotdeauna, speriată de scălâmbăielile lui răgușite, când își înțepenea gâtul și obrajii, cu ochii bolbociți în cap, și urla de-a surda, ca un lup la lună. Urla până răgușea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fie împreună. Unde să-l găsească? Îl mai putea găsi. Piața se lungea și se lățea întruna, parcă se adâncea în noapte, clătinându-se în pâlpâirea flăcărilor. Prinse să-și facă loc cu greu prin mulțime, prin valurile care se îngroșau. La Mitropolie au ieșit cu sfintele daruri! Nemții fug. Pe dracu! Bombardează Bucureștiul! Or să ne căsăpească și pe noi! Cerboaica privea mirată nu speriată, nici întristată, nici dezamăgită, ci doar mirată pironindu-și ochii ei curați, strălucitori și nerușinați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cosmice, iar aureolele sfinților bizantini să reprezinte căști de astronauți. Fiecare explicație în parte ar putea constitui un eventual obiect de discuție; luate împreună, ele se compromit prin stereotipie. A intervenit, evident, și factorul comercial. Poveștile cu și despre extratereștri îngroașă frumușel conturile autorilor specializați, ceea ce nu s-ar fi întîmplat dacă aceiași purtători ai condeiului s-ar fi situat pe poziții lucide. Asta ar fi presupus recunoașterea faptului elementar că materia superior organizată, apariția vieții și, în cadrul ei, a omului
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
de pe marginea drumurilor în localități și altele. Se taie pădurile în dușmănie, în zonele accesibile, adică pe lângă localități. Ceea ce are ca efect că cel mai nevinovat pârâiaș se transformă într-o urgie, fiindcă nu-l mai împiedică nimic să meargă îngroșându-se la vale. Chiar nu se știe în țara asta cine taie pădurile? Avem tot soiul de poliții, inclusiv poliția mediului - suntem europeni de n-avem loc, dacă e vorba de așa ceva! Dar să zicem că polițiile astea sunt mai
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
aici. Ce urmează, este lesne de imaginat. Dar cum joacă aceste actrițe absurdul întîmplării, forțarea destinului, competiția și solidaritatea, în cele din urmă, cum admit orice ca să plece în Japonia, este fantastic. Costumele scenografei Axenti Marfa nu fac decît să îngroașe ridicolul și grotescul. În același timp, subliniază cu o duioșie formidabilă degradarea vieții, confuzia post-comunistă, haosul interior și exterior, frigul care continuă să fie prezent peste tot, în această toaletă, în suflete și trupuri. De la șube, căciuli caraghioase sau chiar
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
aspirațiile. Atunci, cine are norocul a găsi o ființă discretă și înțelegătoare începe o a doua viață. De o astfel de existență nouă am și eu nevoie. Cred că mă înțelegi. - Te-nțeleg! răspunse Ioana cu un glas liniștit, dar îngroșat în surdină, șoptit profund, din obișnuință scenică. Pomponescu fu satisfăcut de această corespundere laconică ce-l scutea de gesturi teatrale. Genul său era o discreție pompoasă. Ioana pricepu și ea că o excesivă rezervă putea să bleseze, și de aceea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]