3,744 matches
-
foc mic. Atunci i se păruse că îl torturează pentru că nu știa cum să-i tălmăcească privirile, acum,însă, după atât timp înțelegea că revărsa spre el toată dragostea ei. Îl iubise atât de mult... Iar acum .... acum simțea că înnebunește gândindu-se că pierduse această dragoste. - Doamne! dă-mi putere să descâlcesc această încurcătură. Mi-ai luat mama nu mi-o lua și pe ea! Referință Bibliografică: Inelul / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368841_a_370170]
-
ceilalți în sperieți. Nu doar pe cei din casă îi sperie cu trucurile sale ci și lumea pe stradă, nici hoții nu au curajul să mai se apropie că de vreo două ori au încercat să intre și au fugit înnebuniți de groază crezând că sunt urmăriți de spirite și că au nimerit într-o casă bântuită. Dora e o mare figură și deși e cam trăznită, e o femeie de mare spirit. Cred că cine o cunoaște bine cum o
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
regele umbrelor și al întunericului și Lapona Enigel, locuitoare a sudului, a luminii, a căldurii. Riga Cripto se teme de soare în timp ce Enigel e legată de „roata soarelui”. Aspirația apolinică a lui Cripto spre soare va fi fatală regelui plăpând, înnebunind și rătăcind pe drumuri „ Cu altă față mai crăiasă/ cu Laurul- Balaurul,/Să toarne-n lume aurul/Să-l toace, gol la drum să iasă/Cu măsălarița-mireasă,/Să-i ție de împărăteasă. Cu „Ritmuri pentru nunțile necesare” intrăm în ciclul
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
atât modifica de fiecare dată. Dacă vindea două perechi, avea prânzul asigurat. Se repezea la chioșcul albastru de pe colț și își comanda trei mici pe care-i mânca cu un zâmbet fericit agățat în colțul buzelor. Era riscant, dar o înnebunea mirosul care se împrăștia printre tarabe încă de la primele ore ale dimineții. Fusese cât pe ce să fie prinsă o dată, când patronul apăruse la tarabă fără să-l vadă venind pe intervalul dintre mese. Scăpase, păstrându-și aerul degajat, chiar
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
câteva zile de odihnă. „De ce nu te duci?” Dar unde să mă duc? Cu cine să mă duc? Pe cine să las în locul meu?” Asta era pe la sfârșitul lui mai, povestește Vlahuță. După o săptămână gazetele anunțau că Eminescu a înnebunit”. În anii de la „Timpul” portretul se adâncește. Caragiale ne spune: „Așa l-am cunoscut atunci, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist: comunicativ și ursuz: blând și aspru: mulțumindu-se cu nimic și nemulțumit totdeauna
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
războiului, aceasta l-a determinat pe poetul Ezra Pound să aleagă exilul în Italia unde va conduce în timpul războiului emisiuni ale posturilor de radio fasciste. În 1945 el va fi arestat de aliați și va sfârși până la urmă prin a înnebuni. Nici criticii literări, eseiștii, foiletoniștii au căzut în capcana ideologică comunistă. În Ungaria, Gyorgy Lukacs, critic literar, estetician și filosof ungar, a fost reprezentantul de seamă al esteticii marxiste din secolul XX. El a fundamentat un sistem de estetică autonomă
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
două de ore libere. Se gândea cu groază: „Astăzi sunt la serviciu..., mai trece cum mai trece..., mâine să zic că voi dormi, dar de joi și până sâmbătă, când voi fi din nou de serviciu, ce voi face? Voi înnebuni de grijă.” Nu mai avea chef nici de vorbit la telefon. Scurta orice apel, al oricui, la câteva cuvinte, motivând că ține telefonul liber, așteptând să primească vreun apel de la părinții fetiței. Nu era departe de adevăr, însă nu se
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
-Hm! nicidecum. Numai că privindu-l pe acest Iisus când mi-a fost adus aici, mi s-a părut că-l văd pe Botezătorul în carne și oase. Irodiada se ridică din pat în șezut și îl privi înfiorată. -Ai înnebunit tetrarhe Irod? Vino-ți în fire... Ce-ți veni? Trezește-te! spuse ea cu îndrăzneală dar și cu frică. Irod continuă însă cu presupunerile sale privind undeva în gol. -Dar dacă ucenicii spunând că acesta a înviat, pun la cale
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
din tufe. - Ce faci Gică, aici? Eu sunt borțoasă și tu îți faci de cap cu muierile de prin sat? îi spuse femeia tristă. Bărbatul văzu roșu în fața ochilor. - Ce cauți tu aici, Lina? se răsti el furios. Ce, ai înnebunit? Sunt bărbat, ce vrei de la mine? Și o lovi peste față puternic, cu palmele. Apoi îi trase niște picioare în pântecul umflat. - Ce n-am voie să mă distrez și eu? continuă bărbatul răstit. - Aoleuuuu Gică, lovești copilul! se văicări
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
fac! Nea Ghiță! Bă, neamțule! Opriți bă, cheile astea că mă lovesc peste dește! Au! Aoleu! Uite că se repede și barosul! Neamțule! Oprește-l, bă, că mă omoară! Ca stropit cu o găleată de apă, neamțul a sărit : -Ai înnebunit, Arapule? -Blestemul bietului Tudorel, a mormăit nea Ghiță, molfăind covrigul muiat în vin. -Nu mă lăsați, fraților! Uite cum vâjâie barosul! Mă omoară, mă omoară! țipa disperat Arapu, alergând spre ușă. Dar în acel moment a intrat domnul Ionescu având
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
fie! Și lucrul acesta îl îngrijora pe Ly! Cu toate că știa că, Violeta nu s-ar fi uitat la alt bărbat decât la el. Numai pe el îl iubea. Avea deplină încredere în ea. Și totuși, privirile acelea cu tupeu, îl înnebuneau... parcă toți ar fi dorit femeia lui. La el, în Africa, nu s-ar fi întâmplat așa ceva... dar aici, în Europa... Oboseala cu dansul neîntrerupt din discoteci, din noaptea de Paști, ritmurile asurzitoare și petrecerea finală, i-au fost fatale
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
A făcut să umple-m Țara, Cu venin!" Vine-un sas domol pe stradă, Cam lipsit-a vreo doi ani... " E cam greu cu mitocani... ", Este bună și-o trezire, Peste ani! Se-oțărește rău Iohannis, Pe partidul " Barbă-cot ", " Ați înnebunit de tot? Nu vă doare de-astă Țară, Nici în cot ? Nu vreau ca să sting cu paie, Focul când e-n clăi cu fân, De la Curte vin acum, Lazăr, Ciorbea sunt cu mine, Unic drum! Dreapta " toată-l înconjoară, Și
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
de combustie purificatoare sau de reviviscență miraculoasă,această simbioză crează mitul mării ce se suprapune peste eden:Adă-mi tu planeta care te conduce/acolo unde blonde transparențe răsar/și ziua -ntreagă să răsfrângă, în oglinzile- albastre/adă-mi floarea-soarelui înnebunită de lumină. Planeta visată este edenul iar,pe când înebunită de lumină este metafora care coboară peste noi extazele solare ale poetului Jorge Guillen,din aceeași generație cu Montale.In timp ce la Montale edenul este lumina,luată ca înțelepciune,la
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
dau cu piciorul în toate Vreau mereu să te văd zâmbind Zâmbetul tău este unul la o mie Când sunt cu tine visele se aprind Meriți toată dragostea din mine Mulțumesc că ești mereu lângă mine Fără ține cred că înnebunesc Viața nu are sens fără ține Tot ce vreau să știi este că TE IUBESC. Timișoara, 07.03.2016 Lia-Silvia Moraru Referință Bibliografica: Din dragoste... / Corina Lucia Costea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016
DIN DRAGOSTE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369332_a_370661]
-
Acasa > Stihuri > Semne > UNIVERSUL MAIMUȚELOR Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Insomnia de urangutan domnilor ține și-un an somnambulă însă luna mă înnebunește întruna Că rămân și eu perplex când mă bat cu ea în sex de se minunează lumea neînțelegând minunea Lumea cică e redusă la engleză sau la rusă dar rămâne vai nimic zicând că românu-i mic România fiind mare mai
UNIVERSUL MAIMUŢELOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369466_a_370795]
-
Cățeaua, în flăcări, intră direct sub pat. Cu mare chin, cei trei frați reușesc să scoată animalul afară din casă și să stingă patul care se aprinsese și el. Afară în schimb se declanșase iadul. Animalul, în flăcări, îngrozit și înnebunit de durere, sare gardul acasă, în grădină. Acolo, Nea Gilică avea câteva pătiage de fân, de coceni, nu mai știu exact, dar de care cățeaua cum se freca cum acestea erau în flăcări. În câteva secunde furajele lui Nea Gilică
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
Sacerdotal al Romei! Trebuie cercetate de asemenea cărțile Sibiline în aceste cazuri. Eu cine sunt? Quod licet Iovis non licet bovis! Tiberius și Nerva izbucniră din nou în râs. Iar Thrassylus li se alătură și el. -Oh! bătrâna mea mamă înnebunise! spuse Tiberius ridicându-și brațele uscățive. -Ba bine că nu, exclamă Nerva! Era mai lucidă ca oricând! De când cu ideea asta a ei de a deveni zeiță ieșise din zgârcenia ei proverbială și cheltuia sume mari de bani aruncând mii
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
hienizatei lumi contemporane: «Pe sânii ei ce sugerau preaplinul, / de nu credeai că poate fi o ștoarfă, / se lăfăia preadulce, strălucea veninul / din Ordinul Dezastru cu Eșarfă.» (p. 90); «Doamne, cât onor și ce oroare, / când pe zi ce trece, / înnebunește-n noi cât zece / Cetățenia de onoare !» (p. 91); «Îngeri descheiați la șliț / ne-mbrâncesc spre viața-bliț; / iar pasta cu care scriu / îmi ia forma de sicriu.» (p. 96) etc. Paradoxista corolă tematică / motivică din volumul Vitralii sparte (2011) este
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
mai des ne îmbrâncim de-o vreme unul pe altul, de parcă s-au împuținat și locurile de pe pământ! Se ceartă vorbitorii și scriitori între ei! Tot mereu aud împrejurul meu: „du-te mai încolo,” dar mai încolo locuiește altcineva... A înnebunit lumea și cele trei timpuri verbale au devenit unul singur- timpul probabil. Nici extratereștrii nu mai vin pe la noi... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Du-te mai încolo... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879, Anul VI, 22
DU-TE MAI ÎNCOLO... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370676_a_372005]
-
să înțeleg,de ce acum, Când eu avut-am un alt drum Să vii,să-mi zbuciumi iar simțirea Ca să cunosc cei amăgirea! Nu înțeleg ce ai cu mine Când fără mine,îți este bine! De ce mă amăgești și pleci Să înnebunesc,să-mi ies din fire! Îți place să te joci cu mine, Să te iubesc numai pe tine Nu am să înțeleg iubirea ta Când tu de fapt,esti tot cu ea! Referință Bibliografica: Nu am să înțeleg! / Ellen Ada
NU AM SA ÎNȚELEG! de ELLEN ADA în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369629_a_370958]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DE VORBĂ CU IUBIREA... Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului A înnebunit lumea de atâta vorbă, De vorbă cu arta dezbinării, De atâta război surd, De atâta ură păgână, De atâtea vise fanteziste Moarte de foame, De iluzii colorate în sânge, De vorbe mitraliate, Vorbele urii, Ura în moarte... Bogății de disperare
DE VORBĂ CU IUBIREA... de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369673_a_371002]
-
măririi, Păcatelor, istorisiți-vă în arhivă, În poezia vântului, În clasicii nimbului părăsit. Adevărul lor e în adevărul lor, Al nostru e în al nostru, E despre îndoială și neîncredere, De ce nu-l rostim? De frica umbrelor din noi, A înnebunit istoria din noi, A înnebunit istoria copiiilor. Fericirea emoției plecate Sub alte forme ale umanei mândrii, Mai e omul în suflet? Of,religiile morții... Ale pieirii, Ale dezbinării. Ale zeilor pierduți în uitare... Copii ai răzvrătirii, Copii ai răzbunării, Îndoiala
DE VORBĂ CU IUBIREA... de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369673_a_371002]
-
arhivă, În poezia vântului, În clasicii nimbului părăsit. Adevărul lor e în adevărul lor, Al nostru e în al nostru, E despre îndoială și neîncredere, De ce nu-l rostim? De frica umbrelor din noi, A înnebunit istoria din noi, A înnebunit istoria copiiilor. Fericirea emoției plecate Sub alte forme ale umanei mândrii, Mai e omul în suflet? Of,religiile morții... Ale pieirii, Ale dezbinării. Ale zeilor pierduți în uitare... Copii ai răzvrătirii, Copii ai răzbunării, Îndoiala voastră din genă, Din suflet
DE VORBĂ CU IUBIREA... de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369673_a_371002]
-
înțelept, tăticule! Derutat, Mărășteanu tăcu.Își cuprinse fața cu palmele și izbucni în plâns. Se simțea absorbit de vârtejul destinului. Ce să mai țină cu dinții? De ce să țină? Cei din jur îi aruncau priviri de gheață. Pe toți îi înnebunise cu prostiile lui de privatizare. Că toți șmecherii se-nfruptă din mărul privatizării, interzis fraierilor care hâiesc. Bâlbâitu i-a spus odată: muș...muș...că...că și tu, cine te...te...ține!? Bălțatu se sperie și-i șopti: --Ce-ai mă
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
vă dea Dumnezeu numai bucurii! În anul când Josémaria trebuia să meargă la școală, tatăl său a rămas fără serviciu. Fabrica de materiale textile unde lucra ca muncitor s-a închis, iar patronul și-a trimis oamenii acasă. Dolores era înnebunită. Santiago era mai mereu bolnăvicios, molipsindu-i și pe cei doi frați mai mari ai lui, Josémaria și Carmen. Astfel, familia Escrivá a fost nevoită să se mute din oraș și să plece la Logroño, o localitate tot din nodrul
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]