3,216 matches
-
că ea voia ca în sfârșit să fie folosit în scopuri nobile, iar el voia să fie redus la tăcere o dată pentru totdeauna. O întâlnire întâmplătoare cu The Fountainhead 1 transformase un elev de liceu solar, modest și campion de înot, într-un libertarian, deși lui Karsh până și denumirea asta i se părea prea restrictivă. — Fiecare persoană competentă de pe lumea asta e un fel de Dumnezeu, iubire. Împreună suntem de neoprit. Inventivitatea umană poate realiza orice. Numește o constrângere materială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dar tu te-ai dus deja... Sunt singur... noapte... îmi e greu... Te chem, te voi chema mereu... 10. Orice sfârșit e-un început Naufragiat pe mare, viața vrea să-mi pună punct; n-aș vrea să ajung defunct și înot cu disperare. Apa crește, crește valul spiritul încearcă saltul, cerul iși apleacă-înaltul și-mi aduce-aproape malul. Sar pe el precum Ulysse, n-am de plată nici o vamă; de-acum nu-mi mai este teamă, sunt pe țărmul meu de vise
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
de precizie, cu ritm și amplitudine, corectările nemaivizînd decît amănuntele. (consolidare, perfecționare). Tipuri de deprinderi motrice: a) După complexitatea evenimentelor și felul răspunsurilor, distingem între deprinderi motrice: elementare: deprinderile sînt complet automatizate ciclic, sînt eliminați timpii morți (mers, alergare, ciclism, înot etc.). complexe: deprinderile sînt parțial automatizate (specifice sporturilor aciclice, gimnastică, box, jocuri sportive). b) După finalitatea folosirii, deprinderile sînt: de bază și utilitar-aplicative, folosite în viața cotidiană (mers, alergare, săritură, transport, escaladare etc.). specifice unor ramuri și probe sportive. c
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de o natură moartă sau de un desen al unui mulaj din gips. Din cînd în cînd, în recreații, ieșea în balconul sălii de artă și se uita în holul de jos, unde căpitanul echipei de fotbal, campionul școlii la înot și cîțiva monitori rîdeau și pălăvrăgeau cu Kate Caldwell, care stătea împreună cu o fată pe marginea unei mese, sub memorialul războiului. Rîsul și vocea ei moale ajungeau pînă la el; se gîndea să coboare și să li se alăture, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întinsese, semăna acum cu un crater. Bătrâna clătină capul. "E tare urâtă biata fetiță." ― În fond, ce-o să facă nenorocita asta cu banii? întrebă Matei după ce ușa se închise. ― O să hrănească pești! bombăni Popa. Mulți, zglobii și tinerei! Campioni la înot, cu coada pe moațe și Trabant. Râse răutăcios: O să le cumpere și un acvariu confortabil ca un cavou de lux. O să vedeți! ― Vai, copii! îi admonestă dulce bătrâna. De ce vorbiți așa? * Vâlcu își frecă mâinile înghețate. Prin ușa deschisă se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
plecat, strivit de o mare umilință, hotărât să nu mă mai întorc niciodată acasă". După aceste însemnări urmau mai multe pagini albe. Și din nou același scris mărunt și nervos. "18 august Am fost la un lac din apropierea orașului să înot. Era o zi splendidă. Nici un nor. Soare fierbinte. Pe marginea lacului se vedeau rododendroni înfloriți și măceși sălbatici. Iarbă verde. Am ieșit la soare. Deodată am simțit că mă sufoc. Am închis ochii. Doamne, să se termine oare totul așa
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
grav al prietenului său aceeași fericire care nu uita nimic, nici chiar asasinatul. S-au dezbrăcat. Rieux s-a aruncat cel dintâi. Reci la început, valurile i s-au părut moi când a ieșit la suprafață. După câteva mișcări de înot, și-a dat seama că marea era caldă în seara aceea, avea acea moliciune călduță a mărilor de toamnă care iau din pământ căldura înmagazinată timp de luni întregi. Înota în ritm controlat. Bătaia picioarelor sale lăsa în urmă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
urechi de șoricel și codiță integral funcțională. Leii lui Den, un grup de băieți aveau coame ca urmare a faptului că apelaseră la biomodificări. Delfinii erau un club de tineri care practicau sporturile de apă și participau la competiții de înot - toți având branhii și fără urmă de păr. Îngerii Cosmosului erau un grup de studenți conștiincioși, care percepeau îngerii ca pe niște creaturi speciale. Talia era înnebunită să se alăture lor, dar părinții ei erau îngrojorați din pricina „prețului” care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
nu avea decât unul, În dauna fiicelor, din care avea prea multe. — Nu e ușor să stai În străinătate. America e foarte departe. — Mda, sigur că e foarte departe, În special când te gândești la faptul că trebuie să treci Înot Oceanul Atlantic și să străbați pe jos Întregul continent european, a spus Asya mușcând dintr-o bucată de brânză albă ca să-și mai aline arsura de pe limbă. Spre surprinderea ei, brânza era foarte bună, moale și sărată, Întocmai cum Îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
an - adică vara, când pleca la Costinești, stațiunea adolescenților, pe o fâșie de plajă la Marea Neagră spre care priveau amenințător, dinspre nord-est, Uniunea Sovietică, iar dinspre sud-est, Turcia. Toată noaptea patrulau pe țărm gărzile, ca nu cumva să fugă cineva Înot În Turcia (de parcă ar fi fost În stare vreun om să Înoate o săptămână!), dar Întotdeauna reușea să se strecoare pe plajă cu prieteni ocazionali, cu care bea oceane de votcă (Încă de la 16 ani putea să bea o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
plecat, strivit de o mare umilință, hotărât să nu mă mai întorc niciodată acasă”. După aceste însemnări urmau mai multe pagini albe. Și din nou același scris mărunt și nervos. „18 august Am fost la un lac din apropierea orașului să înot. Era o zi splendidă. Nici un nor. Soare fierbinte. Pe marginea lacului se vedeau rododendroni înfloriți și măceși sălbatici. Iarbă verde. Am ieșit la soare. Deodată am simțit că mă sufoc. Am închis ochii. Doamne, să se termine oare totul așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
precisă. Hotărât să nu-l lase pe Kobayashi să ajungă la pistol, Endō se ferea de lama cazmalei, așteptând un prilej să-l poată ataca. Gaston a reușit să înoate până aproape de mal, dacă târâșul lui ciudat se putea numi înot. S-a postat între cei doi, a întins brațele și a strigat din răsputeri: — Nu! Nu! Nu! Să nu faceți asta! Kobayashi l-a lovit cu cazmaua în cap. Gaston nu a avut îndemânarea să se ferească, așa cum făcuse Endō
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
putem să facem cîteva poze de grup. Către seară, am iertat-o pe Linda. După-masa a fost extrem de obositoare. Eu și Dan am alergat cu schimbul după Tom, care se tîrăște cu viteza luminii, și, cu toate că poartă mereu pernuțele de Înot, mă Îngrozesc de fiecare dată cînd ajunge la cinci metri de apă. — N-am zis noi că o să fie o vacanță relaxantă? o Întreb eu, enervată, pe Trish. — Roag-o pe soacră-ta să Îl ia, mormăie ea drept răspuns, arătînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Ne-a explicat, plin de obidă: - I se spune bandit. De fapt, este numai căpetenia contrabandiștilor cu sare. Și cărarea asta duce la Ravenna, dar trece printr-o mlaștină. Gundo l-a întrebat stârnit dacă era nevoie s-o treci înot, și, răspunsul fiind nu, a răbufnit: - Vom străbate mlaștina asta! Bovo s-a scărpinat în cap. - Mlaștina înseamnă să economisim o jumătate de zi, dar nu există nici călugări și nici adăposturi. Nămolul te suge la fund și, ca să găsești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
clipă m-am gândit că sunt poate spiritele apei sau niște monștri care veneau să mă ia și să mă îngroape într-un mormânt sub apă. Nu știam că oamenii adevărați se pot mișca în apă - nu știam ce e înotul și nu mai văzusem pe nimeni făcând asta. Dar imediat mi-am dat seama că erau pur și simplu oameni, egiptenii care veniseră cu cămila. Vorbeau între ei în limba lor ciudată, curgătoare. Deși râdeau încet, apa aducea sunetele aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am așteptat degeaba și de Revelion, și se făcuse de-acum aprilie, nici scrisori nu mai primeam și am început să cred că, de fapt, tata fugise în străinătate ca tatăl unui coleg de clasă, Egon, care a trecut Dunărea înot în Iugoslavia și de-acolo a plecat în Vest, dar de atunci nu mai primiseră nici o veste de la el și nici nu știau dacă mai e în viață. Am luat-o prin spatele blocurilor, pentru că nu voiam să mă-ntâlnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a șaptea, la care noi, cei mai mici, ne puteam uita numai pe bani, iar când Feri m-a întrebat pe-a cui, atunci i-am povestit că odată, pe când aveam opt ani, m-a dus tata la bazin, la înot, și eu am observat că pe sub peretele cabinei se poate trece dincolo, unde se îmbrăcau femeile, un om în toată firea n-ar fi putut trece pe-acolo, dar eu am reușit și m-am ascuns după o perdea, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
să cadă cu capul Înainte În apă. Marie ieși la suprafață, pe jumătate sufocîndu-se, și se feri În ultima clipă de vîrful vîslei scurte cu care Gwen Încercă s-o doboare. Se dădu la fund, făcu cîteva mișcări rapide de Înot pe sub apă, ferindu-se să facă bule de aer și ieși din nou la suprafață, În spatele lui Gwen. Aceasta se răsuci, vru s-o izbească iarăși, dar Marie anticipă lovitura, apucă vîrful vîslei și, ținîndu-l zdravăn, o trase pe Gwen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
apasă atât de tare că am rupt hârtia. La naiba. Nu contează. Hai să trecem la următoarea întrebare. Câte ore petreceți în medie la birou ? 14 12 8 Depinde. Faceți sport în mod regulat ? Mă duc în mod regulat la înot. Mă duc din când în când la înot. Intenționez să încep un regim de înot regulat. Când am timp. În ultima vreme am fost foarte ocupată cu serviciul, a fost curată demență. Beți 8 pahare de apă pe zi ? Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
La naiba. Nu contează. Hai să trecem la următoarea întrebare. Câte ore petreceți în medie la birou ? 14 12 8 Depinde. Faceți sport în mod regulat ? Mă duc în mod regulat la înot. Mă duc din când în când la înot. Intenționez să încep un regim de înot regulat. Când am timp. În ultima vreme am fost foarte ocupată cu serviciul, a fost curată demență. Beți 8 pahare de apă pe zi ? Da Une Nu. Îmi las jos creionul și înghit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
la următoarea întrebare. Câte ore petreceți în medie la birou ? 14 12 8 Depinde. Faceți sport în mod regulat ? Mă duc în mod regulat la înot. Mă duc din când în când la înot. Intenționez să încep un regim de înot regulat. Când am timp. În ultima vreme am fost foarte ocupată cu serviciul, a fost curată demență. Beți 8 pahare de apă pe zi ? Da Une Nu. Îmi las jos creionul și înghit în sec. În colțul opus al camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe un scaun, brusc prea slăbită ca să mă mai pot mișca. Mă doare fiecare mușchi din corp, chiar și mușchi de care habar n-aveam că-i am. Mă simt de parcă aș fi alergat la maraton. Sau aș fi trecut înot Canalul Mânecii. Și încă n-am lustruit lemnăria și n-am bătut preșurile. — E... mai greu decât am crezut, zic într-un final. Mult mai greu. — Îhâm. Încuviințează, privindu-mă mai atent. Ce-ai pățit la păr ? — Clor, zic scurt. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și simplu, nu mai pot să tac. La fiecare clătinare sau zgîlțîire a avionului, din gură Îmi iese alt torent de cuvinte, asemeni unei cascade. Dacă n-aș vorbi, aș țipa ca din gură de șarpe. — ... ea era campioană la Înot și la orice altceva și, prin comparație, eu... nu eram nimic... — ... curs de fotografie și sincer am crezut că o să-mi schimbe viața... — ... cincizeci și două de kile. Dar aveam de gînd să țin cură de slăbire... — Am aplicat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
În sufragerie, În fața meciului de cricket de la televizor. Barba căruntă a tatei e frumos aranjată, ca Întotdeauna, și bea bere dintr-o cană Înaltă, de argint. Încăperea a fost redecorată de curînd, dar cupele obținute de Kerry la concursurile de Înot sînt tot la locul lor. Mama le lustruiește În mod regulat, În fiecare săptămînă. Și mai sînt și rozetele mele de la concursurile de echitație. Pe astea cred că le dă fîl-fîl cu pămătuful, rapid. — Bună, tată, zic, pupîndu-l. — Emma ! Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ciudat, nu-i așa? Întrebă Brunetti, gesticulând cu o mână spre clădirile din jurul lor. Șoferul clătină din cap. — Ce altceva se mai află aici În afară de birouri? Maggiore Ambrogiani a pomenit de-un supermarket. — Și-un cinematograf și o piscină de Înot, o bibliotecă, școli. E-un Întreg oraș. Au până și propriul lor spital. — Câți americani sunt aici? Întrebă Brunetti. — Nu sunt sigur. În jur de cinci mii, cu soțiile și copiii lor cu tot, cred. Îți place de ei? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]