2,199 matches
-
6. Și tu, fiul omului, gemi! Cu rărunchii zdrobiți, și cu amărăciunea în suflet, gemi sub privirile lor! 7. Și dacă te vor întreba: "Pentru ce gemi?" să răspunzi: Pentru că vine o veste..." Cînd va veni, toate inimile se vor înspăimînta, toate mîinile vor slăbi, toate sufletele se vor mîhni, și toți genunchii se vor topi ca apa!... Iată că vine, a sosit, zice Domnul Dumnezeu!" 8. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 9. "Fiul omului, proorocește și spune: "Așa vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
om și a venit pe pământ pentru a noastră mântuire. În apropierea Betleemului, pe câmpie, trei păstori își păzeau turmele de mioare. Privind la cerul înstelat, deodată, văzură cu uimire că în fața lor a apărut un Înger. Ei s-au înspăimântat, dar acesta le-a zis: „Bucurați-vă, că S-a născut Mântuitorul lumii! Alergați la Betleem, călăuziți de Stea și-L veți găsi în Peșteră, culcat în iesle și înfășat în scutece, iar pe îngeri cântându-I „Osana”. Închinați-vă
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Noaptea Sfântă a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos se petrec totdeauna minuni! Tristețea brăduțului Pe coasta muntelui este o pădure de brazi. Ei cresc semeți, bucurându-se de soarele verii, de ploile calde și de adierea vântului, dar nu-i înspăimântă nici furia Crivățului, viscolele iernii și torentele de zăpadă care le împovărează crengile. Cel mai bătrân și mai falnic dintre ei a crescut pe un pisc înalt și pare a fi un comandant de oști, care privește ager jur-împrejur spre
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și cele sălbatice, capătă grai omenesc în Sfânta Noapte. S-a întâmplat odată, ca în Noaptea de Crăciun, stăpânul unei gospodării țărănești, mergând la grajd să vadă dacă vitele sunt asigurate, a auzit o conversație, care mai întâi l-a înspăimântat, căci nu vedea personajele umane care vorbeau, iar apoi, când și-a dat seama că animalele lui: caii, boii, oile și asinul discutau cu grai omenesc, a fost uimit peste măsură! A făcut mare fitilul felinarului pe care-l avea
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
i-au ajuns tocmai cînd erau tăbărîți lîngă mare, lîngă Pi-Hahirot, față în față cu Baal-Țefon. 10. Faraon se apropia. Copiii lui Israel și-au ridicat ochii, și iată că Egiptenii veneau după ei. Și copiii lui Israel s-au înspăimîntat foarte tare, și au strigat către Domnul după ajutor. 11. Ei au zis lui Moise: Nu erau oare morminte în Egipt ca să nu mai fi fost nevoie să ne aduci să murim în pustie? Ce ne-ai făcut de ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pămîntul. 13. Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit și ai izbăvit pe poporul acesta; iar prin puterea Ta îl îndrepți spre locașul sfințeniei Tale. 14. Popoarele vor afla lucrul acesta, și se vor cutremura: Apucă groaza pe Filisteni. 15. Se înspăimîntă căpeteniile Edomului, și un tremur apucă pe războinicii lui Moab. Toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă. 16. Îi va apuca teama și spaima; iar văzînd măreția brațului Tău vor sta muți ca o piatră, pînă va trece poporul Tău, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
convenit să fii finul acelui domn?” Îi drept că eu aș fi vrut să-l am naș pe măritul vodă Ștefan. „De ce tocmai pe slăvitul Ștefan voievod? L-ai cunoscut doar. Ai fost diac în vremea lui.Nu te-a înspăimântat?” Doamne! Cum să mă înspăimânte? Marele Ștefan nu pedepsea decât pe cei ce se dovedeau netrebnici sau haini. În rest, era drept și iubitor de oameni și de Dumnezeu. Cine a mai ridicat atâtea mănăstiri ca slăvitul Ștefan vodă? „Poate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domn?” Îi drept că eu aș fi vrut să-l am naș pe măritul vodă Ștefan. „De ce tocmai pe slăvitul Ștefan voievod? L-ai cunoscut doar. Ai fost diac în vremea lui.Nu te-a înspăimântat?” Doamne! Cum să mă înspăimânte? Marele Ștefan nu pedepsea decât pe cei ce se dovedeau netrebnici sau haini. În rest, era drept și iubitor de oameni și de Dumnezeu. Cine a mai ridicat atâtea mănăstiri ca slăvitul Ștefan vodă? „Poate știi câte mănăstiri a ridicat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și de o parte, și de alta, a nuntașilor. Specialiști experți în a le utiliza - de asemenea. Va fi prăpăd, tresărea, Marga,în câte o clipă, la gândul că momentul acela se apropia vertiginos. Dar nu se îngrijora. Nu se înspăimânta. Nu simțea frică,în fața pericolului. Și ăsta este suportul suprem care îi dădea tărie, și putere,în a continua să-și ducă, la bun sfârșit, sarcina asumată. Și, iată, ziua istorică a sosit. Diamantele se găseau, în același imobil,în
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
scânteiere scurtă, lipsită de fior. .................................................. ............................................... Ți-o amintești pe Margareta ? Privirea-i aurie iradia tandrețe : aveam mereu senzația că îmi surâde. Pătimașa mea declarație dintr-o seară a impresionat-o atât de tare încât s-a îngălbenit. Dar ce o înspăimânta mai rău a fost romantismul meu. L-a preferat de aceea pe cel care îi cumpăra covrigi. Și doar atât de frumos începuseră toate !... Într-o excursie, în tren, ca să vadă mai bine peisajul, Margareta mi s-a cățărat pe
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
părul lins cum poartă magnații În Grecia și În Argentina, bunăoară, ochelari de soare cu rame groase tot timpul anului, cam vulgar și cu pretenții de eleganță vărul Juan; era imaginea care i se gravase În minte și care o Înspăimînta, bietul văr... RÎsul copiilor Îi atrase atenția: scamatorul Începuse spectacolul. Și nu numai că Începuse, dar scosese pînă atunci o mulțime de ouă dintr-o pălărie și mai scoase Încă unul și Încă unul, În realitate scotea mereu ouă, asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
spuse și o porniră amîndoi. Înainte de a ajunge la pod, Îi atrase atenția că tremură tot și Îl Întrebă dacă-i era frică. Nu, răspunse Julius, luînd-o Înainte fără frică. Mergea singur, se apropia prea tare de margine, Peter era Înspăimîntat, dar nu spunea nici pîs, nu fiindcă ar fi fost un monstru, ci fiindcă avea idei foarte moderne despre educația copiilor. Julius, care-i amintea de propria lui copilărie, Îl cucerise. Străinul era foarte emoționat. În fond era un singuratic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
taie drumul lui Palomino care avea de gînd să spele putina și le spuse că Julius dispăruse din vina Vilmei. Fiindcă se zbenguie mereu cu fantele ăsta. Era marea ocazie a vieții lor. Palamino zîmbi sfidător, deși În fond era Înspăimîntat, Încercă să le dea o explicație, să-i mai ducă puțin cu vorba, dar nimic și nimeni pe lume n-ar fi putut să-i țină În frîu pe Celso și pe Daniel. Bietul infirmier Își strînse la piept aparatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la ea, de parcă lipsea ceva pentru ca el să poată cînta. „Hai, hai“, părea că-i spune măicuța și el Îi dădu drumul, dar se poticni imediat, dîndu-și seama că ăsta nu era pianul pe care-l știa el. Se uită Înspăimîntat la măicuță: parfumul, lipsea parfumul; se simțea complet năucit și În spatele lui lumea Începuse să murmure; lipsea parfumul și ăsta nu era pianul lui și ea nu stătea lîngă el, așa nu putea cînta. Își aminti cum arăta partitura, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe care o făcea. Corcitura nu mai contenea cu trilurile și În stații, cînd autobuzul se oprea, Îi primea pe noii pasageri cu o bunătate ca a sfîntului Francisc din Asís și, cu toate astea, nu reușea decît să-i Înspăimînte, fiindcă la urma urmei sîntem În plin secol douăzeci și În epoca războaielor de eliberare. Deodată apăru Încasatorul și se răsti la ea să nu se mai aplece pe fereastră, o făcu să stea cuminte și speriată la locul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
că-i era rușine să plece singur pe jos printre luxoasele camionete cu care plecau ceilalți copii. Era cît pe-aci să descopere că Într-o zi camioneta lui Julius Îl atinse din spate, silindu-l să sară În lături Înspăimîntat... Ar fi putut descoperi nenumărate lucruri, dar Țanțoșa intră țipînd că dacă nu se grăbea să se scoale și să treacă la baie o sa Întîrzle la școală, Încercă s-o convingă să tacă, Îi făcu un semn ușor cu mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
toate lucrurile, și vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. 27. Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimînte. 28. Ați auzit că v-am spus: "Mă duc, și Mă voi întoarce la voi." Dacă M-ați iubi, v-ați fi bucurat că v-am zis: "Mă duc la Tatăl;" căci Tatăl este mai mare decît Mine. 29. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
orașul și Alpii. Nici nu știu cum am ajuns din nou jos, pe mozaicul lustruit din uriașa incintă. Nu știu cum am zburat, în acea după-amiază, cu avio nul, cum am luat apoi taxiul de la Otopeni și cum am ajuns acasă. Sunt năucit și înspăimântat până azi. Iubim cu un creier de copil Cea mai minunată femeie din lume este cea care te iubește cu adevărat și pe care-o iubești cu ade vărat. Nimic altceva nu contează. Odată, pe vremea liceului, umblam pe bulevard
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Doream din nou să trăiesc, devenisem mai optimist, mai sociabil. În casă, domnea o tăcere mormântală, dar eu nu credeam în fantome, nu aveam niciun fel de superstiții. Liniștea nu părea să fie tulburată de nimic și nu mă putea înspăimânta în niciun fel. Doamna din tablou stătea liniștită la locul ei, pare-se în colțuri nu se vedeau nici măcar umbre, pretutindeni era liniște, dar liniștea aceasta devenise pentru mine prea apăsătoare. Începusem să-mi doresc cu ardoare calculatorul de care
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
noapte, căutînd să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbîndi în toate lucrările tale, și atunci vei lucra cu înțelepciune. 9. Nu ți-am dat Eu oare porunca aceasta: "Întărește-te și îmbărbătează-te? Nu te înspăimînta și nu te îngrozi, căci Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine în tot ce vei face." 10. Iosua a dat căpeteniilor oștirii poporului următoarea poruncă: 11. "Treceți prin tabără, și iată ce să porunciți poporului: "Pregătiți-vă merinde, căci peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
caz, o viață. Putea să-și asigure, în avans, bunăvoința tuturor celor implicați. Îl putea recrea pe Mark Schluter, fără elemente disparate, fără pseudonime, fără detalii cosmetizate, fără să se ascundă după aspectul clinic. Doar povestea unui adăpost inventat, lupta înspăimântată pentru a construi o teorie suficient de mare pentru a cuprinde mintea umană. Îi spuse lui Sylvie, a doua zi după cină, în timp ce spăla vasele. Toată negocierea era complicată de senzația de déjà-vu. Dar nu-și închipuise deloc că anunțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
toate acestea, nimeni și nimic nu mă putea împiedica să mă simt singură. Am încetat să mai deschid ziarele pentru că acolo nu vedeam nimic decât copii și bebeluși violați, uciși, torturați, aban donați. Eram singură într-o lume care mă înspăimânta, nici să ies din casă nu mai eram în stare. Norocul meu că venise frigul, așa că nu mă mai simțeam obligată nici să merg în parc. Cu mulți ani în urmă, în timp ce lucram la europa. zece cântece funerare, am început
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
trecutului, este figura esențială mai ales astăzi când suntem în epoca memoriei scurte. În contextul cel mai cult, câte unul afirmă că «omul de astăzi este ca un animal sălbatec hăituit, care refuză trecutul, exorcizat de clima neoiluministă, și este înspăimântat de viitorul tot mai fără opreliști și mai amenințător [...]. Astfel, omul de astăzi poate rezulta fără nici un scop și fără nici o rădăcină, adică fără viitor și fără trecut». În schimb, preotul în vârstă ne amintește că trebuie să avem prezente
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
deschide de jos, fiindcă dacă se întâmplă să constat contrariul, tot am timp să folosesc suflorul ăsta cel puțin o dată. - Sunt închise, zise Oreldon, posomorât. - Perfect, zise Gosseyn. Acum să ne grăbim să le închidem și pe celelalte. Oreldon privea înspăimântat prin culoarele laterale pe care le întâlneau în cale, dar dacă spera să vadă vreun membru al echipajului, fu dezamăgit. În afară de zgomotul ușor al mișcărilor lor, nu se mai auzea nimic. - Cred că s-a culcat toată lumea, zise Gosseyn. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Asta m-a făcut să fiu prudent. De cînd mă trezisem, mă simțeam extraordinar de liber și de relaxat. Eram mulțumit că eram singur și amuzat că acel vagon era atașat la un tren de marfă, dar rucsacul acela mă înspăimînta. Știam că e al meu și conținea ceva periculos, dar nici nu-mi venea să-l arunc pe fereastră. Așa că l-am dat jos cu prudență, spunîndu-mi că nu mă vede nimeni și nu trebuie să mă preocup de ce descopăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]