54,930 matches
-
sufletul tău și-ar croi ei sandale." Poezii III O poetesă, acum. Despre Irina Mavrodin nu trebuie spuse prea multe, ea este una dintre cele mai cunoscute traducătoare de limbă franceză, fără efortul dumneaei cărți esențiale ar fi întârziat la întâlnire. Cum scrie Irina Mavrodin poeme însă? Cu un conformism odihnitor, fără a căuta cu obstinație originalitatea sau șocul lingvistic. Poemele Irinei Mavrodin sunt hipersimple și totuși nu banale, au o melancolie eterată și un suflu religios real, întrebător fără răspuns
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
o colecție redutabilă de benzi de magnetofon sau că P. Comarnescu folosea un pick-up cu turația 78. Ce m-a surprins însă cel mai mult în acest jurnal - și cred că pot vorbi fără să greșesc în numele generației mele - sînt întîlnirile lui MHS pe care le-aș putea numi istorice. Astfel, cea mai importantă este cu pe atunci “tovarășul” acum “domnul” I. Iliescu, petrecută la 29 aprilie 1970, căruia prozatorul îi dăruiește proaspăt apărutul Dicționar onomastic: “Ultimul șDicționar, n.m. Armand-Ion Popescuț
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
cei de la Cancelarie și Presă - să-i stea în coaste lui Klam, de-acum «uzat». A citit dedicația, a cîntărit cartea în palme, mi-a strîns mîna și m-a întrebat ce mai am de gînd să scriu”. O altă întîlnire istorică însemnată în paginile jurnalului este la 7 mai 1970, cu C. Noica, care încerca să-și recupereze “manuscrisul Goethe”: “Audiență, pe stradă, cu Constantin Noica, aranjată de Adrian șAnghelescu, n.m. Armand-Ion Popescuț căruia cîndva i-a dat lecții de
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
lecții de franceză la Câmpulung. ș...ț Noica n-a acceptat în ruptul capului să treacă pragul stabilimentului șComit. Central n.m. Armand-Ion Popescuț. Exclus să mai fie talonat, dar stropul de bănuială al filosofului mi s-a înfipt în cap...” Întîlnirea are un umor involuntar prin faptul că e bruiată de zgomotul mașinilor și prin recuzita lui MHS care e dotat cu o pungă cu ficat proaspăt, tocmai cumpărat de la bufetul CC-ului. Păcat că, totuși, Mhs n-a lăsat deoparte
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
am citit, indiferent de formula lor, numai la unul singur încă am avut aceeași convingere, că nu era destinat publicului: cel al lui Jeni Acterian. Nici unul dintre cei doi diariști nu a mai avut timp să-și ajusteze imaginea, pentru întîlnirea cu ochii străini. Ca și în cazul Jeni Acterian, și în cel al lui Lovinescu, posteritatea nu are decît de cîștigat din dezvăluirile "prea-omenescului". Căci nimic nu îți apropie atît de mult un om ca dezvăluirea tîrzie a furtunilor lui
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
la curent cu evenimentul. Pusă în balanța posterității, această scrisoare cîntărește, după părerea mea, mai greu decît compromisurile ulterioare ale lui Arghezi puse la un loc. O a doua și ultimă bucurie a acestor ani, perfect vizibilă în Agende, este întîlnirea cu Negoițescu și, prin el, cu cei pe care îi așteptase o viață întreagă: membrii Cercului Literar de la Sibiu. Scriitorii nu ies prea bine din paginile notațiilor intime ale lui Lovinescu și nu (sau nu numai) pentru că autorul e un
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
judecata lui nuanțată asupra membrilor evrei ai cenaclului, nici lăudați mai mult, nici criticați mai mult decît merită. Iar cînd un antisemit citește "poezii tîmpite", criticul consemnează: "evreii sînt răzbunați". Relațiile cu Sebastian se reiau în acești ani. Cele cîteva întîlniri sînt atent consemnate în ambele jurnale și dovedesc că, instinctiv, Sebastian simțea un sprijin la mentorul Sburătorului, deși hipersensibilitatea lui detectează, pe nedrept, "o mică trăsătură antisemită, prinsă în treacăt", la interlocutorul său. Agendele o infirmă clar. De altfel acesta
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
Costache Olăreanu face din această problematică o obsesie publică, netrucată. Majoritatea romanelor lui despre asta vorbesc. Politicul are un rol important. Dovadă și schimbarea titlului (o alegere dificilă, după cum aflăm din Cvintetul melancoliei, un titlu inițial era Confesiunea unui naiv). Întâlnirea are loc după prăpădul din anii '50: " - Adevărul! Ce era adevărul în '51 sau '52?", " - Și ce făceai dumneata prin '52? - Tremuram de frică." Interesant e că, până la urmă, spovedania bizarei și incoerentei mărturisiri, care desface la tot pasul o
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
a-i cărunți. Elegant și boieros. Amator de vin bun și stridii. Mare cunoscător al poeziei contimporane europene, de gust subțire și sigur. Cândva publicase o serie de catrene: populare spaniole și grecești. Când i-am recitat câteva, la prima întâlnire, l-am câștigat deplin, ca și cum i-aș fi fost vechi tovarăș." Aflat într-o plăcută companie, începând a fi băgat în seamă de cel mai mare critic și chiar de N. Iorga, Sadoveanu se mută în 1904 în București, cu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
simplism izbitor "în care puteau fi încadrați toți scriitorii tuturor literaturilor". Sadoveanu recunoaște că era aprig la mânie, care s-a manifestat și cu altă ocazie, la urma urmelor, banală. Pentru că editorul G. Filip nu s-a prezentat la o întâlnire de afaceri stabilită, îl provoacă, nici mai mult, nici mai puțin, la duel. Dar conflictul se stinge repede, Filip încheindu-i contract la încă patru volume: Vremuri de bejenie, Însemnările lui Neculai Manea, Oameni și locuri, Mormântul unui copil, depuse
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
care Dumnezeu chiar ar ridica mâinile predându-se Lui Însuși mai rostind doar: " Gata... nu mai e nimic de făcut..." Mică teorie asupra destinului În bătaia apusului frunza ajunge cvasi-străvezie - i se văd nervurile, unghiurile pe care le comit la întâlnirea cu pețiolul prelung - un proiect de galeră cu vâsle. Ori poate un roentgen de aur, dar inutil pentru acest trup'șor ca și inexistent, deja în ușoară putrefacție - suportabilă, chiar aromitoare, ai zice - confirmând și el că neapărat moartea nu
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
tu cețosule la cei înghețați dincolo de plăceri și dureri în grădina închisă în muzeul cuvintelor eu zac mereu în focul dorinței sprijinit de vechea terasă fericit cel ce crede cuvântul trezit de vântul de noapte la ce să sper din întâlniri în această cafenea în foșnetul de ziare clinchetul de lingurițe îmi ascult durerea de dinți văd o simfonie plină de clanțe din femei tăcute un cor de copii orfani mă gândesc la românia încet acolo încă se scriu manifeste frumoase
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
schimbat al Vienei este cafeneaua. Să tot șezi, sorbind o cafea adevărată. Toate gazetele de azi îți stau la dispoziție, pe stativ, mai frumos ca la Biblioteca Academiei. Viena te face să-ți descoperi, neapărat, un ascuns fond biedermeier. O întîlnire neașteptată Domnul Leopold este, probabil, unul dintre cei mai bogați oameni din Viena. Ani în șir a tot colecționat tablouri ale lui Egon Schiele (pe care, practic, el l-a impus), Gerstl, Kokoschka, Klimt și, recent, a deschis un muzeu
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
acea neliniște ce precede formarea unui legământ atent la o pronunție foarte îngrijită a sunetelor reci, mirele meu îmi arată cum vine anotimpul când arțarii dau în stacojiul de brocart princiar din solzi apatici de discontinuitate îmi număr pretendenții la întâlniri interioare ca pe niște prieteni de mai târziu din purgatoriu în fiecare seară ne așezăm în jurul statuilor din parcul Trei Bărboși și ne uităm la pietre cu privirea cu care bărbații singuri desfac de pe obscuritatea mansardei acoperișurile de unde răzbate ropotul
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
apare la orizont coiful unui declamator de pohesie, el le vorbește mult statuilor doar-doar va vedea aburul desînsuflețirii lor deșurubându-se din axa sinelui venit pe sus cu un vierme în cioc, sihastrul mă încuie în labirint așa simt că întâlnirea interioară are loc pe imensitatea verde a unui pod de castel unde bărbații singuri desfac de pe umerii unor femei însingurate solzii apatici de discontinuitate
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
atunci cunoscutul Gaetano Burelli, angajat al administrației locale și autor a diverse lucrări azi uitate. (Caragiale, care se remarcase deja prin teatru și articole de presă, fusese numit director al Teatrului Național când ca primar funcționa Pache Protopopescu.) Inainte, la întîlnirile junimiste, cunoscuse pe mai vîrstnicul André Lecomte du Nouy, restaurator de monumente și proiectantul unor clădiri în București, Argeș și aiurea, agreat la curtea regală. în scrisorile redactate franțuzește au abordat și probleme de arhitectură, ecouri ale acestui schimb de
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
din Popa Tatu, fabrica de cizme Filaret, fabrica "Stella", fabrica Lemâitre), unele spitale (Spitalele Eforiei, Colțea, Băile Mitraschewsky, apele de la Văcărești, morga), unități militare (cazarma Cuza din Dealul Spirei, Malmaison etc.). În ton cu tabieturile vremii, Caragiale înșiră locurile de întîlnire ale intelighenției băștinașe, locuri frecventate de el însuși cu asiduitate în calitate de reporter vînător de subiecte ori de autor teatral în căutare de personaje, situații, expresii. În paginile publicate ori inedite sunt enumerate cîteva duzini de stabilimente unde se povestea, colportîndu-se
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
modelat sensibilitatea "des-țăratului". Tristețile, neîmplinirile și eșecurile, întâmplările și neîntâmplările sunt întâmpinate, cu patetism și luciditate, cu rigoare morală și cu un fel de emoție transparentă care le dă o alură afectivă situată între cotidianul cel mai prozaic și simbol. Întâlnirile "admirabile", ca și deziluziile sunt deopotrivă de fecunde în ordinea cunoașterii și a existenței, după cum între banalul nediferențiat și armonia gândului pur există nu puține echivalențe și corespondențe greu de intuit la prima vedere. Momentele de singurătate, acele momente privilegiate
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
de fecunde în ordinea cunoașterii și a existenței, după cum între banalul nediferențiat și armonia gândului pur există nu puține echivalențe și corespondențe greu de intuit la prima vedere. Momentele de singurătate, acele momente privilegiate ale rupturii de lume și ale întâlnirii cu propriul sine sunt transcrise în pasaje de o calmă serenitate în fața Timpului, în care starea de veghe și luciditate favorizează deznădejdi și iluzii ("Cu duminicile, hotărât lucru, e greu de luptat. Mă închid în mine și-n mansarda mea
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
universul cărții, al studiilor neîntrerupte, al bibliotecilor și arhivelor, al anticarilor de la care cumpără maldăre de publicații, ci, chiar dacă oarecum en passant și jocurile și preocupările copilăriei, "de-a piticușul", pescuitul cu furculița, fiorii adolescenței, când începe a înmuguri erosul, întâlnirea cu "acest obsedant corps féminin qui tant est tendre" și primul sărut al unei fete printre zăbrelele gardului. O reacție ciudată a miopului care a fost Al. Ciorănescu s-a produs în momentul punerii primilor ochelari. Lumea i-a apărut
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Gabriel Dimisianu În aprilie 1948 îi apărea lui Marin Preda Întâlnirea din Pământuri, cartea de debut în care strânsese o parte din nuvelele publicate anterior în ziare și reviste, prima nuvelă în "Timpul", în 1942. Petrecut atunci, acest debut editorial echivala cu prinderea ultimului tren înainte de lăsarea deplină, peste literatura noastră
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
unui interval sumbru pe care mai târziu Marin Preda, privind în urmă, avea să-l numească deceniul obsedant. Cu atât mai obsedant cu cât fusese și foarte lung, dacă putem vorbi astfel, un "deceniu" care a durat cam cincisprezece ani. Întâlnirea din Pământuri a apucat, în acele condiții, să vadă lumina tiparului, dar nu să se și sustragă criticilor proletcultiste, acuzației de naturalism și de reprezentare falsă a țăranului și a relațiilor de clasă din lumea țărănească. Atacurile acestea nu l-
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
această scriere care milita pentru colectivizare, toate exigențele de artă ale comenzii sociale. Se va putea ocupa de acum în liniște de Moromeții, romanul în care încorporează, retopindu-le, și unele nuvele sau fragmente din nuvele. Dar să ne întoarcem la Întâlnirea din Pământuri. Se poate vorbi, cum s-a și întâmplat, de o continuitate între această primă carte a lui Marin Preda și Moromeții, vizibilă în aspecte de atmosferă asemănătoare, în reluarea unor situații, a unor formule de limbaj, în felul
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
-mi dai merticul tău, și tu să te superi că nu vreai"), chiar optica morală moromețiană a lui Pațanghel și a prietenilor săi, persiflatori ai pornirilor egoiste și ai meschinăriei. Aceste câteva texte despre care am spus că prefigurează, în Întâlnirea din Pământuri, spiritul Moromeților, urmează, literar vorbind, linia epicului obiectiv, proiectează personaje ferm conturate și bine ancorate într-un spațiu social. Sunt elementele realiste pe a căror bază critica dogmatică a anilor '50 i-a acordat lui Marin Preda un
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
ediția mai sus amintită). Dincolo de susținerile inflamate ale criticului proletcultist, cu viziunea sa apocaliptică despre lupta pe viață și pe moarte a realismului cu naturalismul, rămâne incontestabil un fapt: realismul într-adevăr învinge în Moromeții și în celelalte scrieri de după Întâlnirea din Pământuri, impunându-se ca formulă stilistică dominantă a prozei lui Marin Preda. Are punctele sale de sprijin, acest realism, în nuvelele din Întâlnirea din Pământuri, cum am văzut, dar sunt acolo și alte filoane literare, dintre care pe unele
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]